VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/9 api 28-29
  • Te mau Pasa (Pakate): e oroa anei na te mau kerisetiano?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau Pasa (Pakate): e oroa anei na te mau kerisetiano?
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te manaˈo o te Atua i nia ia Pakate
  • Eaha to oe manaˈo no nia i te oroa Pakate
    A ara mai na! 1992
  • Te Pakate aore ra te oroa Haamanaˈoraa—Teihea te tia ia outou ia faatupu?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Eaha te manaˈo o te Atua no nia i te Pakate?
    A ara mai na! 1992
  • No te aha outou e ore ai e faatupu i te oroa Pakate?
    Uiraa a te taata no nia i te mau Ite no Iehova
Ite hau atu â
A ara mai na! 1986
g86 8/9 api 28-29

Ia au i te Bibilia

Te mau Pasa (Pakate): e oroa anei na te mau kerisetiano?

EAHA MAU te oroa Pakate na outou? No Alexandra, te hoê tamahine no Canada e ono matahiti to ˈna, e faahaamanaˈo taua mahana ra ia ˈna i te hoê amuamuraa. Te parau ra o ˈna: ‘E titau manihini mai te mau hoa ia oe no te amu i te faraoa monamona, e e papai atu matou ia Jeannot Lapin (te rapiti) mai te peu e ua afai mai o ˈna te tahi mau huero hamanihia e te totora na matou.’ No te tahi atu mau taata, e faahohoˈa noa o Pakate i te tahi mau mahana ohipa ore aore ra haapiiraa ore, te hoê hopea hebedoma o tei faaroahia ˈtu. Tera râ, no te rahiraa, ua riro Pakate ei oroa pureraa faufaa roa ˈˈe i roto i te matahiti, oia hoi te oroa o te faahanahana i te tia-faahou-raa o Iesu Mesia, tei tupu e toru mahana i muri mai i to ˈna haapoheraahia. Tera râ, mea nafea ta te Atua hiˈoraa ia Pakate? E nehenehe anei teie oroa e faatupu i te hoê ohipa ê atu i te faahaamanaˈoraa i te tia-faahou-raa o te Mesia? Mai te peu e e hinaaro tatou ia farii mai te Atua ia tatou, e tia mau ia ite tatou i te pahonoraa o teie mau aniraa.

Ma te papu maitai, e mea faufaa mau te tia-faahou-raa o te Mesia, oia hoi, te turu hoê roa o te mau tiaturiraa kerisetiano. Te reira mau ta te aposetolo Paulo i haapapu na roto i teie mau parau: “E aore te Mesia i tia i nia ra, e haavare mau ta matou aˈo nei, e e haava atoa to outou faaroo. E aita hoi te Mesia i faatiahia ra, e mea faufaa ore to outou faaroo; te vai noa na ïa outou ma ta outou hara atoa.” (Korinetia 1, 15:14, 17). Mai te peu e te hinaaro nei tatou e haapao i te haamoriraa ta te Atua e mauruuru nei, e mea titauhia iho â ia tiaturi tatou i te tia-faahou-raa o Iesu.

Tera râ, ua riro o Pakate, hau roa ˈtu i te faahaamanaˈoraa i to te Mesia tia-faahou-raa. Ua horoa te mau taata i te hoê auraa bibilia i teie oroa e ua tuu faahou na nia ˈtu i te tahi mau taipe e te tahi mau peu o tei fatuhia, i te haamataraa, e te feia haamori i te mau atua hape. Ei hiˈoraa, a hiˈopoa anaˈe na i te hoê taipe no Pakate o tei mataro-maitai-hia i roto i te tahi mau fenua: oia hoi te rapiti. “No te mau etene o te tau Tahito, ua riro te rapiti ei taipe no te ite-faahou-raahia te ora i te tau tupuraa raau. (...) Ua faahiti-matamua-hia te rapiti ei taipe no te oroa Pakate, i te matahiti 1572, i te fenua Helemani”, mai tei faaitehia i roto i te Encyclopédie katolika no te fare haapiiraa e te utuafare (beretane). Oia atoa, te raveraahia i te tau o Pakate i te mau faraoa monamona mahanahana o tei hamanihia mai te tatauro te huru, te mau huero moa o tei peni-huru-rau-hia, aore ra te mau ǒe tei hamanihia e te totora, no roto mai ïa i te mau tiaturiraa a te mau etene. E te mea maere roa ˈtu, i roto i te tahi mau reo, te iˈoa mau no teie oroa, no roto mai ïa i te iˈoa o te hoê atua etene. Te parau ra te Titionare no te Bibilia no Westminster (beretane) e ua riro teie ohipa “i te matamua roa ei oroa no te tau tupuraa raau no te atua vahine no Helemani tahito no te marama e no te anotau o te tupuraa raau, o tei piihia Eostre na roto i te reo beretane. I te haamata-roa-raa o te senekele VIII, ua horoa te mau Beretane i teie nei iˈoa i te oroa kerisetiano no te faahanahana i te tia-faahou-raa o te Mesia [no reira mai ïa te mau iˈoa beretane (Easter) e helemani (Ostern) no Pakate]”.

Te tumu etene o teie oroa, ua ite-maitai-hia ïa e ua papu roa. Teie atura ïa te uiraa e tia ia anihia: E mea faufaa mau anei? No te mea hoi e ua manaˈohia e e faahanahana teie oroa i te Mesia, ua tapo anei te Atua i to ˈna mata i mua i te mau peu o teie oroa e i to ˈna iˈoa (i roto i te tahi mau reo) tei taatihia i te haamoriraa o te mau atua ěê?

Te manaˈo o te Atua i nia ia Pakate

I roto i na piti ture matamua o na Ture Ahuru ta ˈna i horoa na roto i te arai a Mose, ua faaue te Atua: “O vau o to Atua ra o Iehova (...). Eiaha roa to oe ei Atua ê atu ia ˈu nei (...), [no te mea, ia ˈu nei, o Iehova, to Atua, e Atua vau o te titau i te hoê haamoriraa no ˈu anaˈe iho].” (Deuteronomi 5:6-9). Eita roa ˈtu te Atua e farii i te hoê noa ˈˈe manaˈo iti o te haapaoraa hape, mai ta tatou e nehenehe e ite e rave rahi taime na roto i ta ˈna mau raveraa e te nunaa Iseraela.

Teie te hoê hiˈoraa, i te taime a parahi ai o Mose i nia i te mouˈa o Sinaï i reira oia i farii ai i te Ture Ahuru i nia na papa e piti, ua haamata aˈera te mau Iseraela i te faaô i te tahi mau taipe tumu no te haapaoraa aiphiti i roto i te haamoriraa ta ratou i pûpû na Iehova. Te mau tapea taria auro a te mau Iseraela, ua ohi-paatoa-hia e ua faaohipahia no te hamani i te hohoˈa o te hoê fanauˈa puaatoro (kafa) auro. I muri aˈe, ua faaroohia ˈtura teie parau: “Teie to oe atua, e Iseraela, o tei aratai mai ia oe mai te fenua maira mai Aiphiti.” Te parau nei te Bibilia e: “E ua faaite atura Aarona [te taeae o Mose] i te parau, na ô atura, E mahana oroa ananahi no Iehova. E ao aˈera, ua tia aˈera ratou i te poipoi roa, e ua haapae i te tusia taauahi e ua hopoi mai i te tusia no te maitai; e ua parahi te mau taata i raro e amu e e inu hoi, e ua tia aˈera i nia e upa.” — Exodo 32:1-6.

Mai te mau taata atoa e faahanahana nei ia Pakate i to tatou nei anotau, ua manaˈo te mau Iseraela e te haamori ra ratou i te Atua mau. Oia hoi, ua pii ratou i te oroa ta ratou e faatupu ra, “te hoê oroa no Iehova”. Ua hinaaro ratou e taati ia Iehova i teie idolo ta ratou i hamani. Tera râ, ta ratou arearearaa, ua hohoˈa roa ïa i te mau arearearaa o tei pûpûhia ˈtu no te hoê atua aiphiti, peneiaˈe paha o Apis, o tei faahohoˈahia e te hoê puaatoro oni apî. Ua mauruuru anei te Atua? Aita roa ˈtu. Ua fatata roa oia i te haamou i te nunaa i taua taime ra! — Exodo 32:7-10.

Mai te reira atoa, e mea titauhia e Iehova ia paruru atoa te mau kerisetiano i ta ratou haamoriraa ma te mâ e te tafetafeta ore na roto i to ratou patoi-roa-raa te mau peu, te mau taipe aore ra te mau oroa taaihia i te mau atua hape. A rave anaˈe na i te hoê hiˈoraa no te haapapu i te tumu: Mai te peu ua ite outou e ua faaohipahia te hoê tipi no te hoê ohipa iino, e au anei outou ia rave i taua tipi ra no te tapupu i ta outou maa? Eita paha ïa. Oia mau, ua ite mata roa te Atua i te mau peu faufau no roto mai hoi te oroa Pakate. Eita anei ïa tatou e haapao na mua i to ˈna hiˈoraa?

Ua papai te aposetolo Paulo: “Eaha to te parau-tia auraa i te parau-tia-ore? e eaha to te maramarama auraa i te pouri? E eaha to te Mesia auraa ia Behala? e eaha to te taata faaroo ra faufaa i te taata faaroo ore? E eaha to te hiero o te Atua ra atiraa ˈtu i te idolo?” Aita roa hoê aˈe, e ere anei? Te parau faahou ra o Paulo e: “E teie nei, te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapaˈe au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e na ˈu e farii atu ia outou.” — Korinetia 2, 6:14-17.

Mai te mau tau atea roa ˈˈe, ua haapapu o Iehova e mea hinaarohia e a ˈna e ia haamori ta ˈna nunaa ia ˈna anaˈe iho e ia faaatea mai ratou i te mau ohipa atoa o te haapaoraa hape. E faaite ïa te mau kerisetiano mau i to ratou aau mehara no te tia-faahou-raa o te Mesia, e ere ïa na roto i te faatupuraa i te hoê oroa no roto mai i te mau peu etene, tera râ, na roto i te faahaamanaˈoraa i to ˈna pohe, ia au i te faaueraa ta ˈna i horoa mai. Hau atu, mai ta Iesu i faaite, te hinaaro puai nei ratou ia mauruuru noa te Atua ia ratou na roto i te haamoriraa ˈtu ia ˈna ma te varua e te parau mau. — Luka 22:19; Ioane 4:24.

[Parau iti faaôhia i te api 29]

No te mea hoi e ua manaˈohia e e faahanahana teie oroa i te Mesia, ua tapo anei te Atua i to ˈna mata i mua i te mau peu o teie oroa tei taatihia i te haamoriraa o te mau atua ěê?

[Hohoˈa i te api 28]

Eaha te taairaa i rotopu i teie mau ohipa e o Iesu?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono