Te tamaˈi: no te aha?
AITA anei outou i aniani aˈenei ia outou iho no te aha te mau fenua e faatupu ai i te tamaˈi? Ia ite tatou i te pahonoraa no teie nei uiraa, e ite atoa paha ïa tatou i te ravea e noaa ˈi te hau.
Peneiaˈe te manaˈo nei outou mai teie taata haapii o John Stoessinger, o tei parau e: “Ua taio na vau e te mau tumu o te tamaˈi te here aiˈa ïa, te atuaturaa i te nuu, te faaauraa i te mau faufaa, te faanavairaa faufaa, e te tahi â mau tumu aore roa vau i ite. (...) Ua uiui na vau ia ˈu iho e mea mau anei te reira. (...) I te pae hopea, o te mau taata noa iho â te tumu o te mau tamaˈi. Teie râ, i roto i te mau buka tuatapaparaa no nia i te tamaˈi e tei matau-noa-hia, e mea varavara roa i te manaˈohia e o te taata iho te tumu.” (Na matou e haapapu nei.) E mea papu maitai iho â ïa e e ore e nehenehe e tuu i te taata i te hiti, no nia i te mau tumu o te tamaˈi.
I roto i ta ˈna buka L’évolution de la guerre (beretane), ua tae atoa te taata haapii o Otterbein i taua manaˈo ra i to ˈna parauraa e “ua opuahia te mau tamaˈi e te mau melo no te mau faanahoraa: pu faehau aore ra politita.” Eaha râ te tapao o te tamaˈi? Te faaite maira te tuatapaparaa a te taata haapii o Otterbein i teie mau tumu rahi: te faatereraa politita, te tuhaa fenua, te eiâ, te roo maitai, te patoiraa e te tahoo.
Te tamaˈi: tei roto roa anei i to tatou toto?
Te horoahia nei e rave rahi mau manaˈo no nia i te mau tumu o te tamaˈi. Ei hiˈoraa, te hiˈo nei te mau taata e tiaturi nei i te haapiiraa tumu ore, i te taata mai te hoê noa mea ora maitai aˈe i te mau animala, o tei tapea râ i te manaˈo tamaˈi e te parururaa ia ˈna iho ia au i te animala. Te parau nei ratou e te vai ra te manaˈo tamaˈi o te taata i to ˈna fanauraahia, tei roto roa i to ˈna toto. Ua papai te taata tuatapapa i te oraraa animala Irenäus Eibl-Eibesfeld i roto i ta ˈna buka La biologie de la paix et de la guerre (beretane): “Te vai ra i roto i to tatou fetii fatata roa ˈˈe, te mau urî taata rarahi, te hoê manaˈo tamaˈi puai roa e te paruru atoa nei ratou i to ratou tuhaa fenua. (...) Te faaite maite maira te reira e no ô roa mai to tatou manaˈo tamaˈi i te mau urî taata ra.”
Ua turu te taata peresia o Konrad Lorenz, taata tuatapapa matamua i te éthologie no teie nei tau (hiˈopoaraa i te huru o te animala) e, te vai ra to te taata nei manaˈo tamaˈi o tei riro ei ‘manaˈo teitei roa ˈˈe te turai ia ˈna ia aro’. — L’Agression.
I te tahi pae, te patoi nei o Sue Mansfield, vahine haapii i te Tuatapaparaa, i teie manaˈo ia parau oia e: “Noa ˈtu e ua faatupu te rahiraa o te mau nunaa i te mau tamaˈi, aita te rahiraa o te mau taata i haere i te tamaˈi.” Ua titau roa te mau faatereraa i te faaheporaa no te faanavai i ta ratou mau nuu: te faaite maira ïa te reira e aita te taatoaraa i oaoa i te manaˈoraa e haere i te tamaˈi e taparahi i te taata, e eita atoa te manaˈo tamaˈi e te taparahi i te taata i te mau manaˈo tupu noa mai. Te parau faahou nei te vahine haapii Mansfield e: “Inaha, ua faaite mai te Tuatapaparaa e na te hoê pae iti roa e faatupu noa nei i te tamaˈi.”
I to tatou nei mau mahana, te faaineine-puai-roa-hia nei teie pae taata e te faahaamataro-hua-hia nei ratou i te reira. Na nia ˈˈe, i te taeraa mai te mau pupuhi fenua, te mau paura atomi e te mau pahi faauta paura atomi i te reva teitei, ua riro roa te tamaˈi e te taparahiraa taata ei mau mea e ore roa ˈi te mafatu o te taata taparahi e putapû faahou. I teie nei, te reira ïa te taa-ê-raa i te mau tamaˈi no mutaa iho, e nehenehe teie pae taata taa ê e taparahi i te mau taata ma te ite ore atu ia ratou e te ore roa ˈtu iho â ïa e matau atu. Nafea râ te hoê e turaihia ˈi ia aro aita roa ˈtu oia e ite ra i to ˈna enemi?
Te ravea o te haaparareraa
Te itehia nei i te tahi taime te tatamaˈi nei te mau taata tapiri. E mea varavara râ to ratou tatamaˈiraa i te riro ei faataheraa toto. E haava hoi te ture o te fenua i te taata hamani ino aore ra taparahi i te hoê taata aiˈa. I roto râ i te tau tamaˈi, e ore teie iho ture e opani i te taata ia aro atu i to te fenua enemi noa ˈtu e, no te rahiraa, aita ratou e ite mau ra i to ratou “enemi”. O ta ratou e ite no nia ia ratou, o ta te mau ravea haaparareraa ïa faaohipahia e te politita e horoa mai na ratou ia tiaturi ratou.
E mai te reira hoi te huru i roto i te mau fenua atoa. No nia i te reira, e faahiti faahou anaˈe te mau parau a Eibl-Eibesfeld: “Na te mau pupu feia toroa (taata politita, taata hamani mauhaa, faehau) e faafaaoti i te manaˈo o te huiraatira ma te haavare atu ia ratou e te horoaraa ˈtu i te mau poroi hape e aore ra feruri-maite-hia.” Mai te reira atoa te manaˈo o te taata tuatapapa o H. Barnes o tei papai e: “Mai te anotau o te mau tamaˈi o te Orureraa i te hau i Farani, (...) aita i tuutuuhia te haaparareraa rahi roa o te titau ia paruru i te tamaˈi eiaha ia haavahia e te huiraatira e te pae patoi, eiaha ˈtoa ia hiˈopoahia to ˈna mau hopea.”
Na roto i teie ravea, “e nehenehe e huti e e faaohipa fatata i te mau huru taata atoa e e aratai ia ˈna i roto i te hoê tupuraa e ia taparahi atu oia i te taata e peneiaˈe a pohe atoa ˈi”. (Te tamaˈi na Gwynne Dyer.) Inaha, na roto i to ˈna mana politita e te pae faanavairaa faufaa, e nehenehe te “pupu feia toroa” e faaohipa i te mau ravea haaparareraa no te faaineine i te nunaa i te hoê taparahiraa taata.
Ua papu maitai ia Adolf Hitler e ia Joseph Goebbels, te mau upoo o te pupu feia faatere nazi, e mea hau roa no ratou ia haavare i te nunaa e ia mana ratou i nia i te mau feruriraa. I te 24 no atete i te matahiti 1939, i mua i te hoê pupu faehau toroa teitei, ua faataa o Hitler i ta ˈna opuaraa e tomo i roto i te fenua Polonia: “E ite mai au, ei haaparareraa, i te hoê tumu no te faatupu i te tamaˈi. Aita e parauraa e e mea tia anei aore ra aita. (..) Ia faatupu anaˈe te hoê tamaˈi, na mua te upootiaraa i te tia.”
Te reira te mea maramarama maitai: ia nehenehe te hoê fenua e tia mai e aro i te tahi fenua, e tia ia ˈna ia horoa i te hoê noa tumu. Eaha râ te mau ravea rahi ei faatupuraa i te hinaaro uˈana i te tamaˈi?
O vai te opua i te tamaˈi?
Ua parau na te taata tuatapapa i te pae no te faanavairaa faufaa peresia ra o Schumpeter e: “Ua fariihia te tamaˈi i raro aˈe i te haavîraa a te feia faatere o te haapeapea nei no te mau maitai o te fenua, oia atoa i raro aˈe i te haavîraa a te feia e fanaˈo ra i te mau tupuraa a te hoê politita e au i te tamaˈi, i te pae faanavairaa faufaa aore ra i te pae totiale.” Ua parauhia teie mau taata te “feia maitai aˈe [o tei] faaitoito i te mau taime atoa i te faatere i te tahi pae o te huiraatira, eita anaˈe te manaˈo o te mau taata e nehenehe e haapapu roa i to ratou mana”. — No te aha te tamaˈi? a te mau taata haapii ra o Nelson e o Olin.
I roto i te mau fenua atoa, te vai ra te hoê pû faatere, vahihia aore ra aita i roto i te tahi nau pupu politita. Teie râ, e rave rahi teie e parau nei eiaha roa te hoê noa fenua e haafaufaa ore i te mana e vai ra i roto i te mau faehau toroa teitei. I to ˈna faahitiraa no nia i te faanahoraa o te nuu, ua papai te hoê tia marite tahito o John Galbraith e “te mea mana roa ˈˈe, o te mau tuhaa atoa o te faatereraa ïa”. Ua parau faahou oia e: “O te horoa i te puai i te nuu, e ere ïa ta ˈna noa mau tapao rahi, oia atoa râ (...) te mau ravea atoa e vai ra ia ˈna ra ei tuuraa ˈtu ia ˈna iho i mua. (...) I teie nei, hau aˈe i te tahi atu mau tuhaa o te faatereraa, o te nuu te tumu rahi roa ˈˈe o te mau fifi.”
Ua faataa o Galbraith i ta ˈna parau ma te rave i te hiˈoraa o te nuu marite, tei “rahi roa ˈˈe ta ˈna mau ravea i te tahi atu pae o te faatereraa ia faaauhia; tei reira te mau ravea atoa tei pûpûhia na te mau nuu e te mau faanahoraa tivila o tei au i te reira, e oia atoa tei pûpûhia no te hamaniraa mauhaa”. Papu maitai mai te reira atoa te huru i te fenua rusia e i roto e rave rahi atu â mau fenua. I reira e itehia ˈi te atâata o te hoê tamaˈi o te haamou te tahi i te tahi: ia riro noa ˈtu te faatereraa politita i te mana faehau.
Te haapaoraa: to ˈna mana i nia i te tamaˈi
Noa ˈtu e ua topa rii te mana o te haapaoraa i roto e rave rahi mau fenua, e nehenehe râ e faaô atu i te mau upoo faatere haapaoraa i roto i te feia mana toroa o tei rave i te mau faaotiraa atoa. Na nia ˈˈe, aita roa te haapaoraa i faaea aˈenei i te faatupu i te mau tamaˈi. E hiˈoraa papu maitai no te reira, te tamaˈi e vai ra i rotopu i te mau Mahometa shiˈites no Irania e te mau Mahometa sunnites no Irakia.
Mai te reira atoa te tupuraa i rotopu i te fenua Inidia e te fenua Pakistan. Ua parau te taata haapii ra o Stoessinger: “E ere te mau Croisades faatupuhia i nia i te mau Mahometa aore ra te tamaˈi e Toru ahuru Matahiti i rotopu i te mau Katolika e te mau Porotetani te mau tamaˈi ino roa ˈˈe o te oraraa taata nei. O te tamaˈi râ e vai ra i rotopu i te mau hindous e te mau Mahometa i to tatou nei senekele XX.” Eaha tei faatupu i teie au-ore-raa o te tamau noa nei? Te vahiraa ïa i rotopu i te fenua Inidia e te fenua Pakistan i te matahiti 1947. Te tupuraa matamua “te hoê ïa revaraa o te mau taata rahi roa, te mea rahi roa ˈˈe paha aore i itehia aˈenei. No to ratou mataˈu i te hamani-ino-raa i te fenua Pakistan, ua hau te 7 milioni hindous tei horo oioi noa i te fenua Inidia no te imi i te ora. I te tahi pae, hoê â numera o te mau Mahometa tei faarue i te fenua Inidia e ua haere e imi i te maitai i te fenua Pakistan. Ua apeehia teie hahaereraa o te mau taata e te mau peu uˈana e te faataheraa toto faatupuhia e te au-ore-raa a te mau haapaoraa”. — No te aha te mau nunaa e faatupu ai i te tamaˈi (beretane).
I roto i te roaraa o te Tau, ua faahoa maite atu te mau upoo faatere haapaoraa i te pupu feia toroa o te faatereraa. I te tau tamaˈi i roto i na pupu enemi, ua haamaitai te mau faatere haapaoraa i te mau mauhaa e te mau nuu na roto i te iˈoa o te Atua, noa ˈtu e mea pinepine roa hoê â ta ratou haapaoraa. No te hoê roa ohipa ino, e rave rahi taata tei faaatea ê mai ia ratou i te Atua e te haapaoraa.
Te here aiˈa: te hoê “manaˈo miimii e te moˈa” o te faatupu i te amahamaha
I te tahi taime eita te huiraatira e hinaaro i te tamaˈi. I reira, nafea ïa te feia faatere e nehenehe ai e turai i te nunaa ia farii i to ratou mau manaˈo? Ua fareirei te fenua marite i teie fifi i te tau o te tamaˈi i te fenua Viêt-nam. Ua nafea atura ïa te pupu feia faatere? Te pahono ra o Galbraith na roto i teie mau parau: “Ua horoa te tamaˈi i tupu i te fenua Viêt-nam na to te fenua marite i te hoê tumu faaitoito-hua-raa e faataui i te manaˈo o te mau taata i to tatou nei tau. Aita hoê aˈe ravea i haapaehia i reira no te aratai i te huiraatira marite ia hiˈo i te tamaˈi ei ohipa faufaa roa e te nehenehe hoi e fariihia.” Teie, te titauhia nei i te hoê ravea aravihi roa no te aratai i te hoê nunaa ia farii maite i te tamaˈi. Eaha ïa taua ravea ra?
O taua taata haapii noâ o Galbraith te horoa mai nei i te pahonoraa: “I roto i te mau fenua atoa, te faahepo nei te mau fare haapiiraa i te manaˈo here aiˈa (...). Ua riro teie ravea hutiraa i te mau feruriraa o te titau ia haafaufaa te taata tataitahi i te reva o te fenua ra, ei ravea matamua e auraro ai te mau taata atoa i te politita i te pae o te nuu e te pae no te mau fenua ěê.” Te itehia nei teie hutiraa i te mau feruriraa i roto i te mau fenua communistes e te mau fenua o te pae tooa o te râ ma.
Ua parau o Charles Yost, afai parau no te fatereraa marite i te pae no te Ohipa i te fenua ěê: “Te reira noa te tumu matamua roa o te fifi o te mau fenua; o te mea hoi e faateitei ai te mau fenua: to ratou tiamâraa, to ratou ‘manaˈo miimii e te moˈa’, to ratou auraro-ore-raa i te hoê titauraa rahi aˈe aore ra teitei aˈe i to ratou iho.” Teie “manaˈo miimii e te moˈa” o taua here aiˈa ïa, tumu no te amahamaharaa, e taua haapiiraa atâata ra e mea maitai aˈe te hoê nunaa i te tahi pueraa nunaa.
Ua papai te taata tuatapapa ra o Arnold Toynbee: “Ua riro te here aiˈa ei hopue tei tupu mai roto mai i te uaina apî o te hau manahune i te mau farii tahito o te faanahoraa i te pae no te mau puhapa.” I roto i te buka Faatereraa e pohe-ore-raa (beretane), te taiohia nei i ta te taote Lopez-Reyes i papai: “Ua riro te tiamâraa o te fenua ei tumu rahi roa o te tamaˈi i teie nei; (...) mai te peu aita e tauiraa, e faatupu te faanahoraa o te mau nunaa aore ra te mau Fenua tiamâ i te toru o te tamaˈi rahi.” Aita te here aiˈa e te tiamâraa o te fenua e tano ra i te haapiiraa tumu ra e, e melo anaˈe tatou paatoa no te hoê utuafare fetii taata, taa ê noa ˈtu te mau reo e te mau peu tahito. Te haapaeraa ïa i taua haapiiraa tumu tei aratai i te tamaˈi.
Oia mau, e nehenehe te feia mana e te aravihi e haaferuri mai no nia i te mau tumu e opua ˈi te taata e haamou i te tahi mai ia ratou iho te huru. Te vai ra râ te hoê tumu rahi roa atoa aita te rahiraa o te feia e horoa mai nei i to ratou manaˈo i faahiti noa ˈˈe.
Te mea e tapuni ra i muri mai i te tamaˈi
Eita e nehenehe e feruri i nia i te tupuraa o te tamaˈi e te mau tumu ma te faahiti ore i te hoê tamaˈi hau i te rahi, o tei faaino roa i te huitaata nei. Ua faahiti maite te Bibilia i te reira. Te ite nei tatou i roto i teie nei buka tahito e ua tia mai te hoê mea poiete-varua-hia e te puai, e te turaihia e te mau hinaaro miimii, no te patoi atu i te Atua (Ioba 1:6-12; 2:1-7). Ua faaoti taua mea ora ra i te hoê orureraa i nia i te raˈi e i nia i te fenua nei, e mai reira mai ua ite atura te huitaata nei i te faaroo ore, te ino, te hara e te pohe (Genese 3:1-7). No reira, i to ˈna faaearaa mai i nia i te fenua nei, ua faaite Iesu o vai to ˈna mau enemi i to ˈna parauraa e: “O te diabolo to outou na metua (...). E taparahi taata oia mai te matamua mai â: aore oia i haapao i te parau mau, no te mea aore e parau mau i roto ia ˈna. (...) E haavare oia, e e metua hoi no te haavare.” — Ioane 8:44.
Ua faatere e ua faatupu taua mea poiete-varua-hia e te orure hoi i te hau, o Satani te Diabolo (te auraa ra e Patoi e Pari haavare ïa), i te mau nunaa e ua tausani matahiti i te maororaa. Ma te itea-ore-hia, ua faatere te Diabolo i te mau nunaa na roto i te mana politita. Eaha te tumu e haapapu ai matou i te reira? I to ˈna tamataraa i te Mesia, ua faaite atu o Satani i “te mau basileia atoa o te ao nei e to ratou hanahana” e ua parau oia: “E horoa ˈtu vau i teie nei mau mea atoa ia oe na ia tipapa mai oe i raro e haamori mai ia ˈu.” Aita te Mesia i parau e eita o Satani te fatu no “te mau basileia atoa i te ao nei”. Ua patoi atu oia i te tamataraa i te na ôraa e: “O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e oia anaˈe ra ta oe e faaroo.” — Mataio 4:1, 8-10.
Na roto i te mau haavarevare atoa e te ravea politita atoa, ua haafariu Satani i te mau taata i te hoê ravea papu no te hau. Ua tuu te rahiraa o te mau taata i to ratou tiaturiraa i roto i te mau faanahoraa politita enemi. E ere i teie nei e ore atoa ananahi ratou e haamau ai i te hoê hau mau no te huitaata nei, e te reira no te mea te faaterehia nei ratou e te atua haavare ra o Satani, te atua o tei “haavare i to te ao atoa nei”. No reira, ma te faaite papu mai aore ra eita, ua faarue ratou i te hoê roa aveia e aratai mau ra i te hau. — Apokalupo 12:9; Korinetia 2, 4:4.
Inaha, e uiui paha ïa outou, eaha hoi te ravea hoê roa e riro mai ai te hau ei tupuraa mau? Eaha te tauturu i te hoê tauiraa mai te reira? Na nia ˈˈe, eaha te tia ia ˈu ia rave ia hinaaro au e fanaˈo i taua hau ra? E tuatapapa te tumu parau i mua nei i teie mau uiraa.
[Hohoˈa i te api 5]
Joseph Goebbels, faatere hau i te pae Haaparareraa e te Faaiteraa, “taata rahi i te pae haaparareraa no te faatereraa nazi”.
[Faaiteraa i te tumu]
Fare vairaa buka a te Apooraa marite.
[Hohoˈa i te api 6]
E mea pinepine te haapaoraa i te riro ei tumu no te tamaˈi, mai te tamaˈi i rotopu i te fenua Irania e te fenua Irakia.
[Faaiteraa i te tumu]
I. Shateri — Gamma/Liaison