Te ora ra anei outou ma te hau e to outou taata-tupu?
AROHA ATU i to taata-tupu. Teie ia e parauhia mai nei ia tatou, e ere roa ˈturâ i te mea ohie. E mea fifi roa atoa ia faaea hau noa e ia atuatu noa i te hau. Te itehia nei te reira i te mau mahana atoa: te faarǔrǔ nei te pehe rock a te feia tapiri mai i to outou papai fare; te maniania nei te mau tamarii o te tahi pae mai i nia i te taupee; e haruhia outou i nia i te purumu; e tâpû te hoê taata faahoro pereoo haapao ore i te purumu ta outou e tere ra, e mai te peu e e pû outou, e nehenehe outou e pupuhihia mai. Mea ino mau anei teie mau tupuraa? Peneiaˈe paha i te tahi mau vahi, eiaha râ i roto i te mau oire rarahi. Tera râ, i roto i te oire iho e i te mataeinaa, te vai ra te tahi mau fifi e haapeapea nei i te aroha i te taata-tupu.
Ua riro to tatou ao faahiahia i te pae technologique ei tumu rahi no te faatupu i te faaheporaa o teie e faaino noa nei i te rahiraa o te taata. Ua haapue noa te mau taata o te oire i roto i te mau oire mai te iˈa te huru i roto i te punu. E riri roa ratou mai te peu e e mau ratou i nia i te purumu no te rahi o te pereoo i te taime aita i rahi faahou te mori pereoo. Area te mau taata e ora ra i te mataeinaa, i te tahi taime e horo ratou i rapae i to ratou fare ma te vaha rahi no te mea e ua haere mai te moa a te feia tapiri mai e paheru i roto i to ratou aua. E riri te mau taata faaapu no te mea e te haapohe nei te mau manumanu (parasites) te ore e pohe i te raau tupohe manumanu, i ta ratou mau maa tanu. E tia râ ia parauhia e i te mau vahi atoa te tutuha nei te mau fare hamaniraa tauihaa i te mau ino, i rapae. Ua viivii roa te mataˈi, te topa mai nei te ûa taero, te pohe nei te mau iˈa i roto i te mau pape, e tae noa ˈtu i te mau pape robinet, ua viivii atoa ïa no te mau taoˈa taa ê e huehia nei i roto i te pape. Te ino roa ˈtura te oraora-maitai-raa o te mau taata, e te mou nei hoi te tahi mau mea ora.
Te faahepohepo nei teie mau fifi e te tahi atu â i te mau mirioni taata, tei vai noa te riri e tei ineine noa no te rave i te tahi ohipa, e mea pinepine hoi ratou i te na reira. E rave rahi teie e tamata nei i te haamoe i to ratou mau fifi na roto i te imiraa i te mau mea e navenave ai. Te haapao noa nei ratou ia ratou iho, i te imiraa i te mau mea i te pae materia, te arearea nei ratou, te rave nei ratou i te mau raau taero aore ra te hoê huru oraraa viivii, ei haapotoraa, te rave nei ratou i te mau mea atoa no te parururaa ia ratou i roto i te haamoriraa ra, oia hoi o vau na mua. E faaore te here ia ˈna iho i te here i te taata-tupu. Te faatupu-rahi-hia nei te hinaaro o te tino area to te varua ra te pohe nei ïa i te poia.
I roto râ i te mau nunaa navai ore, te poia nei ïa toopiti atoa ra, te tino e te varua atoa. Te haapohe rahi nei te mau orureraa hau i te huiraatira, te haapohe nei te mau maˈi pee i te rahiraa taata, te haavi rahi nei te oˈe, te ore atura te tiaturiraa area te ati ra te rahi noa ˈtura ïa.
Eita, e ere roa ˈtu iho â i te mea ohie ia aroha i to outou iho taata-tupu i roto i teie faanahonahoraa o te mau mea nei. Tera râ, e rave rahi te mau taata e nehenehe ta ratou e faatupu i te hau, e te oaoa nei ratou i te ora i roto i te hau e to ratou taata-tupu.