VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/8 api 11-14
  • A imi i te hau e to outou taata-tupu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A imi i te hau e to outou taata-tupu
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia ite i te faaroo atu
  • A faaite i te parau e a tauaparau atu
  • Ia riro outou ei hoa haavare ore e te hamani maitai
  • Haapao maitai atu ia vetahi ê
  • Eiaha e faaino
  • Ia ite i te aˈo atu
  • Ia ite outou i te aroha e a faaite ia ˈna
  • Eiaha e tahoohia te ino i te ino
  • Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei
  • “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • Eaha te auraa e here i to tatou taata-tupu
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • Te ‘here ra anei oe i to oe taata-tupu mai ia oe iho’?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Te here (agape)—Eaha ta ˈna e ore e rave e eaha ta ˈna e rave
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
A ara mai na! 1986
g86 8/8 api 11-14

A imi i te hau e to outou taata-tupu

NO TE ora i roto i te hau e to outou taata-tupu, e tia ïa ia outou iho ia vai hau noa. O ta Iesu ïa i faaite papu i mua i te taata atoa na roto i teie mau parau: “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” (Mataio 22:39). No te aroha ˈtu i to outou taata-tupu, e tia ïa ia aroha ia outou iho na mua roa, ia au i to tatou iho huru. Eiaha mai te mea e e taata tia tatou. Aita anei ta tatou e hapa, eita anei tatou e rave i te hape, aita anei tatou e manaˈo ra e ua hape tatou? I te mea mau râ, te haapeapea nei teie mau hapa ia tatou e te imi nei tatou i te ravea ia faaorehia mai te reira; te imi nei tatou i te mau mea atoa ia maitai to tatou haerea e ia faarue i te manaˈo teimaha e ua hape tatou.

No te î o to tatou mafatu i parau ai to tatou vaha e i rave atoa ˈi tatou (Mataio 12:34, 35). Ahiri e ua î to tatou mafatu i te mauiui no te mea aita tatou i haapao i to tatou haava manaˈo e te patoitoi, e hue atu ïa tatou i taua mau manaˈo hape ra i nia i te tahi pae. No te here atu i to ˈna mau taata-tupu, e tia ïa ia outou ia ite i te here ia outou iho, te faatura ia outou iho, ia hiˈo ia outou iho ma te ore e haama e te ite i te ata ia outou iho. Mai te peu e e aroha outou ia outou mai te reira te huru, eita roa ˈtu ïa te hoê fifi no roto mai e faaino i to outou mau auraa e te tahi pae. Na roto i taua manaˈo paruru ra, eita ïa outou e manaˈo e te haamataˈu mai nei te tahi mau taata ia outou, e nehenehe ta outou e faaite i te hoê anaanatae au maitai. No te haamanuïa i te oraraa hau e to outou taata-tupu, e tia ia outou ia oaoa i te hoê hau no roto mai.

Teie râ, i roto i teie nei ao fifi, te haamataˈuhia nei teie hau i roto e te iteraa e nafea ia ora e te mau taataa atoa, te moe atura ïa. Te farerei noa nei te mau taata atoa mai te honu, tei haapoto i to ratou arapoa, e tei na raro aˈe mai i to ratou paraha te faao mai, mea riaria roa na ratou ia faaroa i to ratou arapoa. te vaiiho nei te mau taairaa au maitai e te faahoaraa, i te parahiraa no te mataˈu e te moemoe, o te mea au ore roa ˈtu ïa, inaha ua taahia râ te tumu oia hoi, no te tau ati ïa e orahia nei e tatou. — Timoteo 2, 3:1-5.

Noa ˈtu â ïa te reira, ia faahuru-ê-anaˈe-hia te huru o te faahoaraa, mea pinepine te mau taata te au i te reira. Mea maitai paha ia aparau atu e te hoê taata hoê â vahi faaearaa e to tatou ia farerei anaˈe tatou ia ˈna i nia i te purumu, e te hoê taata e rave ra i te ohipa i roto i to ˈna aua, aore ra te hoê taata ori haere e parahi ra i nia i te parahiraa o ta tatou e parahi atoa ra i roto i te hoê aua faafaaearaa. E nehenehe tatou e oaoa i taua mau taime huru rau ra e ma te apiti atu i te huru hau o te mau auraa o ta tatou e atuatu nei e to tatou mau taata-tupu ma te faatura i te tahi mau haapiiraa tumu. E hiˈopoa anaˈe na tatou i te tahi o taua mau huru ra:

Ia ite i te faaroo atu

Ia ite outou i te faatura. A hiˈo atu i nia i te taata ta outou e aparau ra. Mai te peu e e hiˈo ê to outou mata ia ˈna, te na ô atura ïa outou e: “Aita vau e anaanatae ra ia oe, e ta oe parau.” Peneiaˈe paha e ere te reira to outou manaˈo. A faaroo atu ia ˈna e a pahono atu i te parau o ta ˈna e parau maira. Eiaha e tâpû i ta ˈna parau, maoti râ ia ani atu outou i te mau haapapuraa aore ra a ui atu ia ˈna i te mau uiraa tano maitai. “O tei parau vave mai aitâ i faaitehia ˈtu, ua faaite oia e maamaa to ˈna, e au ia ˈna te vahavaha.” (Maseli 18:13). A haapao maitai atu i te parau a te taata e aparau maira ia outou ia taa ia outou e eaha to ˈna manaˈo, to ˈna tiaraa e to ˈna mau manaˈo hohonu. A faaroo atu ia ˈna eiaha to outou tariˈa anaˈe, to outou atoa râ mafatu. Ia ‘ru te taata i te faaroo, ia haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri’. — Iakobo 1:19.

A faaite i te parau e a tauaparau atu

Tauaparau, o te “faaiteraa ïa i te hoê haamaramaramaraa, te hoê feruriraa aore ra te hoê manaˈo hohonu ia nehenehe te reira ia faaroohia mai aore ra ia taa-maitai-hia mai”. Ia maramarama maitai e ia haapotohia e ia tano maitai, eiaha e faananea i te parau aore ra ei parau taa ore. A hiˈo e te taa ra anei te taata ta outou e aparau atura i ta outou mau parau. Tauaparau, o te “faaiteraa ïa i te parau no nia i te mau feruriraa e te mau manaˈo”. E ere te reira i te hoê oreroraa parau, te hoê râ aparauraa. Ia oti anaˈe i te aparauhia te hoê manaˈo, a faaroo atu i te pahonoraa a te taata o ta outou e parau atura. O outou ïa te taata faaroo ia faaite anaˈe mai te hoê taata i te hoê ohipa aore ra te hoê parau faataa. Tera râ, i roto i te hoê tauaparauraa o outou ïa te taata e apiti atoa ˈtu i roto i te aparauraa. A faaohipa i te reira, e a farii i te tahi ia na reira atoa. I te pae hopea, a faaroo atu ma te ite, farii i te mau manaˈo apî. E riro te hoê manaˈo patoi aore ra te parau faaroo i te haapo i te mata e te faaturi i te tariˈa, e te haapaari i te mafatu. — Mataio 13:15.

Ia riro outou ei hoa haavare ore e te hamani maitai

Eiaha outou ia riro ei taata mamahu, ei taata paraparau râ. E riro to outou maitai i te turai i te tahi pae ia riro atoa ei feia maitai. E tia ia tuatapapahia te mau manaˈo atoa. Teie râ hoi, ia ite papu outou i te mea o ta outou e hinaaro ra e ia ite atoa mai te tahi pae. A rave i te mea o ta outou e hinaaro ra ia rave atoa te tahi pae. A hamani maitai atu ia ratou mai ta outou e hinaaro ia hamani maitai mai ratou ia outou. A ueue i te mea o ta outou e hinaaro ra e ooti mai. A faaite i to outou iho huru mau e te haavare ore. A haapao maitai atu ia vetahi ê, a faaite atu ia ratou e te aupuru ra outou ia ratou, ia ineine noa outou i te tauturu atu ia ratou.

Haapao maitai atu ia vetahi ê

I roto i te hoê o ta ˈna mau buka aamu, te faataa ra o Booth Tarkington no te hoê pupu tamarii e hauti ra i nia i te matie. Te hoê o te mau tamarii, o Orvie iti, te manaˈo ra oia e aita te tahi pae e haapao maira ia ˈna, ua haamata atura oia i te horo e te ouˈa ma te pii e: “E! A hiˈo mai na ia ˈu! E! A hiˈo mai na ia ˈu!” Mai te peu e eita te feia paari e rave i teie huru, te hinaaro nei ïa ratou ia haapao-maitai-atoa-hia ratou. E nehenehe te mau tamarii fanau-apî-hia e tae noa ˈtu i te feia ruau e pohe, mai te peu e eita ratou e haapao-maitai-hia. No reira, a hiˈo i te tahi mau taata, a faaroo atu ia ratou, haapao atu i ta ratou e parau maira. A haamatau i te mau taata tapiri mai ia outou, a faahoa ˈtu ia ratou, a haafaahiahia i ta ratou urî, ta ratou roti aore ra to ratou pereue apî — ma te haavare ore, eiaha roa e na roto i te numeraraa.

Eiaha e faaino

E mea faufaa ore mau â te faaino, noa ˈtu e o vai, e haamauiui oia i te taata e e faatupu atu ai i te riri. Ua itehia hoi to ˈna huru mai te hoê aroraa o te turai i te tahi pae ia imi i te ravea no te paruru ia ratou iho, no te faatia ia ratou iho e a rave atoa ˈi mai ta outou i na reira. Mai te peu e faaino outou, te taahi ra ïa outou i nia i te huero moa. A haamanaˈo e mea faaohipa pinepine aˈe te mau taata i to ratou iho mau hinaaro i ta ratou i feruri, mai te peu iho â râ e te manaˈo ra ratou e o ratou tera e parauhia ra aore ra te manaˈo ra ratou e o ratou tera e faainohia ra. Maoti i te faautua atu ia ratou, a faaitoito i te paimi e no te aha ratou i na reira mai ai. E nehenehe te tahi mau parau rii faaitoito e faatupu i te maitai. A hiˈo i te vahi maitai o vetahi ê eiaha râ e hiˈo noa i to ratou hape. “O to ˈna ïa maitai (...) te faaore i te hara.” — Maseli 19:11.

Ia ite i te aˈo atu

A aupuru atu, a faahoa ˈtu e a haapao maitai atu ia ratou. A vaiiho i te taata ia parau mai na mua e eiaha e tâpû i ta ˈna parau. A feruri i te mau tumu e turai ra ia ˈna ia parau aore ra ia feruri mai ta ˈna e na reira ra. Ia taa ia outou to ˈna mau hinaaro. Ia anaanatae outou i to ˈna mau manaˈo. A imi i te mau manaˈo e te mau tumu e turai ra ia ˈna. A parau atu ia ˈna e o outou atoa e hape atoa outou, e taata hara atoa outou mai ia ˈna atoa. I muri iho ‘a tamata i te faaitoito i taua huru taata ra ma te mǎrû, ma te haamanaˈo ia outou iho, o te roohia atoa outou i te ati’. (Galatia 6:1.) A aˈo atu ia ˈna i nia iho â râ i te tumu parau o ta orua e paraparau ra. A faaau i ta outou parau na roto i te tautururaa ia ˈna mai te hoê hoa ia taa ia ˈna e eaha ta outou e hinaaro ra e parau e ma te haapao maitai. “Ei parau mǎrû anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti ra i te ite, ia ite outou i te mea tia ia parau atu i te taata atoa ra”. (Kolosa 4:6). Eiaha e taiâ ia faaitoito atu ia ˈna e a haamauruuru atu ia ˈna no te ohipa maitai o ta ˈna e faatupu ra.

Ia ite outou i te aroha e a faaite ia ˈna

No te na reiraraa, ia taa ïa ia outou i te tuu ia outou i nia i te tiaraa o vetahi ê. Ia ite outou i ta ˈna e hinaaro ra, ia ite outou i te mau manaˈo mai ta ˈna atoa e manaˈo ra. Mea nafea ta outou e hinaaro ia fariihia outou mai te peu o outou tera? E tia ia outou ia feruri i te reira mai te peu e te hinaaro ra outou e auraro i te ture moˈa, oia hoi: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Mataio 7:12). E ere i te mea ohie. I te tahi mau taime, mea ohipa rahi roa ia faaite i to ˈna mau hinaaro na roto i te parau vaha roa ˈtu; eita hoi e nehenehe e parau ma te taˈi. No reira te aposetolo Paulo i faaue mai ai e: “E oaoa atoa i te feia e oaoa ra, e oto atoa hoi i te feia e oto ra.” Roma 12:15

I muri aˈe i te poheraa o Lazaro, Ua haere atu o Maria ia Iesu ra. Te faaite ra te irava e: “E ite aˈera Iesu ia ˈna i te otoraa, e te ati Iuda i haere atoa maira, uuru ihora oia e horuhoru atura tana varua, na ô atura, ‘Teihea oia i te vaiihoraahia e outou?’ Ua na ô maira ratou ia ˈna, E te Fatu, a haere mai a hiˈo. Oto ihora Iesu.” (Ioane 11:33-35). Ua ite Iesu i te ohipa o ta ˈna e fatata ra i te rave, aita râ ta ˈna i nehenehe e tapea eiaha e oto e te mau taata atoa, i to ˈna iteraa i to ratou mauiui. Ua faaite oia i to ˈna aroha.

Eiaha e tahoohia te ino i te ino

Te faahuru ê nei te tahi pae i te ture matamua ma te parau e: “A faahoˈi i te mea ta vetahi i rave mai i nia ia oe.” Maoti i te na reira, eiaha e tahoo i te ino i te ino. E nehenehe outou e upootia mai i te ino na roto i te maitai. Te faahepo mai nei Iehova ia tatou ia aroha na roto i to ˈna iho faaiteraa mai i taua huru maitai ra. Te taio nei tatou: “Te hinaaro nei tatou ia ˈna, no te mea oia na tei hinaaro mai ia tatou nei.” (Ioane 1, 4:19). E ere teie i te mau parau nehenehe noa; mai te reira te hamaniraahia te natura o te taata, na te hoê pahonoraa mârû e faatioi ê i te riri. E ore te peapea ia horoa-atoa-hia ˈtu te tahi paparia. Oia atoa i te tau tahito ia haaputuhia te arahu e ati aˈe te fare, e iti mai ïa te faufaa tumu o te fenua, mai te reira atoa ia faahoˈihia te maitai i te taata e hinaaro ra e hamani ino ia outou, e nehenehe e tamârû i to ˈna riri, ia “faatahe”, e nehenehe outou e upootia. I te tahi aˈe pae, noa ˈtu e e tamau noa oia i te hamani ino mai ia outou, e oaoa roa outou i muri iho i te mea e ua imi outou i te mau ravea atoa no te faatupuraa i te hau. Ua haapao maitai atoa ïa outou ia outou iho e ta outou atoa mau tumu hohonu. Aita ïa outou i vaiiho i taua taata ino ra ia faariro ia outou mai ia ˈna atoa ra te huru. — Roma 12:17-21.

Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei

“E tapi i te hau i te taata atoa nei” na roto i te faaohiparaa (Hebera 12:14). No reira, e ere i te mea ohie ia faatupu i te hau. I te tahi taime eita e nehenehe e faatupu i te hau. I roto i te tahi huru râ, eiaha e faaea i te maimi i te reira. “Eiaha e faataua ˈtu i te taata iria; e eiaha e faaau atoa ˈtu i te haerea o te taata riri noa ra.” (Maseli 22:24). “Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei”. — Roma 12:18.

Te parau ra agapê, te faaite ra oia i te huru here o ta Iesu e faaitoito mai nei ia tatou ia faaite i nia i to tatou mau taata-tupu. Na roto i te faataaraa i te auraa o taua here agapê ra, ua faaite papu mai te aposetolo Paulo i te mau huru hohonu o ta te taata e tia ia faaitoito ia ora ma te hau e to ˈna taata-tupu. Ua parau oia e: “E faaoromairaa roa to te aroha, e te hamani maitai; e ore te aroha e feii: e ore te aroha e faarahi, e ore hoi e faahaaha. Eita e rave i te mea au ore, eita e imi i te maitai no ˈna iho, eita e riri vave, eita e manaˈo ino ia vetahi ê; eita e oaoa i te parau-tia ore, e oaoa ra i te parau mau; e tapoi i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra, e haamahu i te mau mea atoa ra. E ore te aroha e mou.” — Korinetia 1, 13:4-8.

[Tumu parau tarenihia i te api 12]

Mau faaueraa tumu no nia i te mau auraa i rotopu i te mau taata no roto mai i te buka bibilia ra o te mau Maseli

“O te parau mǎrû ra tei faaore i te riri; area te parau faaooo ra, o te riri ïa te tupu.” — 15:1.

“Na te aau o te taata paari i faaite i te vaha i te haapao, e na te reira e faaite i te vaha i te ite.” — 16:23.

“E au te parau maitai i te topata rii meli ra, e momona i te taata nei, e ora hoi to te ivi.” — 16:24.

“O tei tapoˈi i te hapa ra, e auhia mai ïa; o tei faahiti râ i te parau ra, e taa te taua here ia ˈna.” — 17:9.

“E au te matamehai o te avau i te amaharaa pape ra: e faarue râ i te avau ra, a riro ei parau faaino.” — 17:14.

“O tei ore e ru i te parau ra, ua noaa ia ˈna te ite; e te taata i noaa ia ˈna te ite ra e aau maitai to ˈna.” — 17:27.

“Na te haapao o te taata e ore e riri vave ai; o to ˈna ïa maitai te faaore i te hara ra.” — 19:11.

“E tura te taata ia faarue i te mârô; area te feia maamaa ra, ei parau faaino â ïa.” — 20:3.

“Te parau i roto i te aau taata, mai te moana ïa; e noaa mai râ taua parau ra i te taata i ite.” — 20:5.

“E parau noa ˈtu oe i ta oe parau i to taata-tupu ra, eiaha râ e faˈihia e oe ta ˈna ra parau moe.” — 25:9.

“Eiaha e haere pinepine i te utuafare o to taata-tupu ra, o te fiu hoi oia ia oe, e ua riri ihora ia oe.” — 25:17.

“Te ite ra oe i taua taata ru noa ia parau ra? Manaˈoraa ˈˈe tei te maamaa ra i tei ia ˈna.” — 29:20.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono