VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/4 api 4-7
  • Te O.N.U. ua tahoê mau anei oia i te mau nunaa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te O.N.U. ua tahoê mau anei oia i te mau nunaa?
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te papai parau rahi
  • Te uri tiai o te aoa noa eita râ e hohoni
  • Te mana no te opua
  • Te mau Nunaa amui—Te hoê ravea maitai aˈe?
    A ara mai na! 1991
  • Te O.N.U.: te hoê anei mauhaa no te hau i roto i te rima o te Atua?
    A ara mai na! 1986
  • Te O.N.U.: tiaturiraa o te hoê taata
    A ara mai na! 1986
  • Ua faataahia te auraa o te hoê parau aro riaria mau
    Apokalupo—Tatararaa hopea
Ite hau atu â
A ara mai na! 1986
g86 8/4 api 4-7

Te O.N.U. ua tahoê mau anei oia i te mau nunaa?

“NA VAI e haamau i te hau vai tamau, e anafea?” O te mau Ite a Iehova, mai te matahiti 1942 mai, tei faahiti i teie na uiraa e piti nei i roto i te buka iti ra Te hau no ananahi e vai maoro anei?. No te Piti o te Tamaˈi rahi, aita roa ˈˈe ra ïa te Totaiete a te mau Nunaa i ohipa noa ˈˈe. Tei roto oia i te “abuso”, ei faahitiraa i te parau o te Bibilia (Apokalupo 17:8). No reira ˈtura ïa teie uiraa: E faaea noa anei oia i roto i te abuso o te ohipa-ore-raa?

Ua ite aˈena te mau Ite i te pahonoraa i roto i te mau Papai. I ropu mau i te Piti o te Tamaˈi o te ao nei te faaiteraa ta ratou buka iti e: “E tahoê faahou â te mau nunaa.” Ua tupu anei taua faaiteraa ra?

I te avae eperera 1945, ua tupu te hoê apooraa i San Francisco no te haamauraa i te mau Ture a te Hau amui. I roto i te buka Te opuaraa rahi (beretane), te faatia ra o Cornelia Meigs i te ohipa i tupu na mua noa ˈˈe i te iritiraa no taua aparauraa ra: “Ua faatupuhia hoê pureraa rahi i roto i te fare pure no Washington no te aniraa i te Atua ia haamaitai mai oia i taua ohipa apî ra (...). I roto i te apooraa iho, mea rahi ïa te mau taata orero, i roto i ta ratou mau oreroraa parau iritiraa e opaniraa, o tei ani atu i te Atua ia turu mai oia i te mau ohipa o ta ratou e faaineine ra.”

Ua hinaaro te tahi pae ia faahitihia te parau no nia i te Atua i roto i te Ture a te O.N.U., aita râ te tahi pae i hinaaro. I te mea hoi e aita te manaˈo o te mau nunaa i hoê i nia i taua tumu parau ra, ua vaiihohia ˈtura ïa te parau “Atua” i te hiti. Noa ˈtu â ïa taua parau tohu papu ore ra, ua tarima na nunaa 51 i te Ture a te O.N.U. Ora faahou mai nei ïa te S.D.N. (Totaiete a te mau Nunaa) na roto mai i to ˈna rehu.

E taa ê te O.N.U. i te S.D.N. i roto i tei hea tuhaa? E manuïa rahi aˈe anei ta ˈna i ite no nia i te tapearaa mai i te hau? Ua tahoê mau anei oia i te mau nunaa?

Te papai parau rahi

Na Franklin Roosevelt, Winston Churchill, Joseph Staline e to ratou mau rima tauturu i vaiiho mai te mau niu no te hoê faanahonahoraa puai aˈe e te aravihi aˈe. E tia mai taua na taata tootoru Rarahi ra (Fenua Marite, Beretane e te Hau Rusia) i te mau apooraa i tupu i Moscou, i Téhéran, i Yalta e i Dumbarton Oaks, i Washington. Na te peretiteni Roosevelt e maiti i te iˈoa ra Hau amui.

E tupu te apooraa matamua a te O.N.U. i te avae tenuare 1946. I te 1 no febuare ua maiti te faanahoraa i ta ˈna papai parau rahi matamua oia hoi te taata Norevegia ra o Trygve Lie. Mea nafea ta teie taata faaauraa i ta ˈna ohipa? Teie ta ˈna i papai: “Ua tuuhia vau ei papai parau rahi no teie faanahoraa apî no te ao atoa nei ta ˈna ohipa oia hoi ïa te imiraa i te hau e te faahaereraa i te maramarama i mua i roto i te hoê ao tei amahamaha na roto i te mau tamaˈi, te veve e te enemiraa i rotopu i te mau hau puai. O te hoê teie aroraa manaˈo-ore-hia e au. Te hoê atoa teie moemoeâ ino roa. (...) E rave rahi taime to ˈu uiui-noa-raa e no te aha teie ohipa tei hau aˈe i te natura taata nei i topa mai ai i nia i te tapono o te hoê taata rave ohipa no Norevegia mai ia ˈu.”

Mai roto i te faanahoraa a te S.D.N., i te omuaraa aita ïa e mana rahi to te papai parau rahi o te faanahonahoraa. Ia au i te parau a Andrew Boyd, aita te feia i haamau i te O.N.U. i manaˈo e e rahi roa ˈtu â to ˈna mana. I roto i ta ˈna buka Ahuru taata i nia i te hoê paero paura (beretane) te papai ra oia e: “Aita ratou [teie e toru hau puai] i manaˈo noa ˈˈe i te hoê taime e e tia i te taata rahi roa ˈˈe o te faanahonahoraa apî o te ao nei ia faatere mai i te mau nuu o te ao paatoa nei ia tae i te hoê mahana.” Te na ô râ oia e: “Te tiaturi ra ratou ia ˈna mai te hoê mea o ta ratou i poiete, te hoê mea poietehia mamahu roa.”

Tera râ, te faataa ra te irava 99 o te Ture e: “E tiamâraa to te papai parau rahi no te huti i te manaˈo o te Apooraa e haapao i te pae no te paruru i nia i te mau ohipa atoa oia hoi, ia au i to ˈna iho manaˈo, o te nehenehe e haafifi i te hau e te ino ore o te ao paatoa nei.” (Na matou e haapapu nei). No taua tumu parau ra, teie ta Trygve Lie i parau: “Te horoa ra teie irava ture i te mana politita no te papai parau rahi o te Hau amui, i nia i te ao atoa nei, mai tei ore aˈenei i noaa i te hoê taata, noa ˈtu e e tia oia no te mau huru nunaa atoa.” E riro ïa te papai parau rahi ei taata e nehenehe e tiaturihia.

No te faufaa rahi o te tiaraa arai o te papai parau rahi i tono ai o Dag Hammarskjöld, te mono o Trygve Lie, e 20 000 faehau e te feia aravihi no roto mai 18 fenua no te faaore i te mau enemiraa i roto i te ohipa i tupu i Congo, i te matahiti 1961. I te matahiti 1964 ua aratai atoa o U Thant, tei mono mai i muri iho, e toru nuu no te Taupoo ninamu.

Te papai parau rahi i teie nei, o te taata no Peru ra o Javier Pérez no Cuellar ïa, na ˈna e faatere nei te mau nuu a te O.N.U. teie e faaea noa nei â i Chypre e i te Moyen-Orient. Hau atu â, na ˈna e faatere nei te piha ohipa no te pae papairaa parau o te faaohipa nei e 7 400 taata rave ohipa i ta ˈna pû ohipa no te ao atoa nei, i New York. Fatata 19 000 feia rave ohipa taa ê atu ta te hau i raro aˈe i te faatereraa a te O.N.U. i roto i te toea o te ao nei. Na roto i te mau rahiraa taata tauturu, ua manuïa anei te O.N.U. i te arai i te mau tamaˈi i roto i te roaraa o te 40 matahiti i mairi aˈenei?

Te uri tiai o te aoa noa eita râ e hohoni

Te pahonoraa i taua uiraa ra i te tahi taime e e i te tahi taime eita. E piti ahuru matahiti i muri aˈe i to ˈna haamauraahia i te matahiti 1919 ra, ua mou te Taiete a te mau Nunaa i tupu mai ai te Piti o te Tamaˈi o te ao nei. E 40 matahiti i muri iho i to ˈna haamauraahia, te vai noa nei â te O.N.U. e tae roa mai i teie nei. Noa ˈtu â ïa e aitâ i tupu atura te toru o te tamaˈi rahi o te ao nei, e rave rahi ïa mau tamaˈi riaria tei tupu aˈenei, e e rave rahi mirioni taata tei pohe. Te mau tamaˈi no Corea (1950-1953), no te Moyen-Orient (1948-1949, 1967 e 1973), no Indochine e to Viêt-nam (1945-1954 e 1959-1975) te vai apî noa nei â ïa i roto i te feruriraa o te taata. Teie ïa te hoê uiraa: No te aha te O.N.U. aita i nehenehe i te paruru i teie mau tamaˈi?

No te reira uiraa ra, te pahono nei ïa te mau taata no roto i te O.N.U. e e faufaahia ta ratou faanahoraa mai te peu e e vaiiho to ˈna mau melo ia ˈna ia faatere. I roto i te hoê rata no te 9 no me 1985, te faaite ra te faatere hau polonia no te mau Ohipa na te ara, o Stefan Olszowski tane, e: “Te mau opuaraa maitai a te faanahonahoraa eita ïa e horoa mai i te faahopearaa paari mai te peu e eita te hinaaro politita a te mau Hau melo e tahoê e e turu atu i taua mau opuaraa ra. Te tiaturi papu nei au e e nehenehe te huitaata e faaea i te ohipa o te aratai nei ia ˈna i roto i te fifi e ia hoˈi mai i muri.”

Te manaˈohia ra e ua riro te O.N.U. ei puai o te tamata i te faataui i te manaˈo eiaha râ te hoê puai no te haavî. O te hoê râ teie haavaraa no te ao atoa nei i reira te mau nunaa atoa e haere mai ai e faaite i to ˈna mau peapea mai te peu e e au mai oia. Ua papai o Kurt Waldheim, papai parau tahito e: “Mai te peu e eita ratou [te mau nunaa] e farii i te tuu i te hoê fifi i mua i te arai o te Apooraa [no te paruru] aita ïa e faufaa te O.N.U. i reira (...). I te mau taime atoa e faaûhia ˈi te Apooraa no te paruru aore ra eita e haapaohia ta ˈna mau opuaraa, te haafaufaa ore ra ïa te reira i to ˈna mana e te haaparuparu atoa ra ïa i to ˈna tiaraa (...). Mai te mea ra ïa e o te hoê te reira manaˈo fifi roa i roto i te aamu o te mau Hau amui.”

Noa ˈtu e te faaite nei te mau nunaa i to ratou mau peapea i te O.N.U. e mea pinepine râ ratou i te na reira no te faaite i ta ratou mau pariraa ˈtu e te mau pariraa mai. Riro mai nei ïa te O.N.U. i te reira taime ei vahi polititaraa. Eita e ore outou i te aniani e, e nafea ïa o ˈna ia faatupu i te hau?

Ei pahonoraa i te reira, e na ô mai ïa te feia haapao i taua faanahoraa ra e te faaite nei te O.N.U. i te mau fifi i te huiraatira, no te tamata i te huti mai i to ˈna manaˈo ia ohipa te mau faatereraa. Tera râ hoi, eita o ˈna iho e nehenehe e rave hoê aˈe ohipa puai no te parururaa i te tamaˈi. I roto i te reira vairaa ra, e na ô paha ïa outou e eaha ˈtura ïa te faufaa i to ˈna mau nuu?

Te faataa ra te hoê buka i neneihia e te O.N.U. e: “Ia au i tei matau-noa-hia, ua tonohia taua mau nuu ra [mai te peu e ua tonohia ratou e te Apooraa no te parururaa aore ra na te Apooraa rahi] i reira no te tamata i te tapea i te tamaˈi, e no te haamau-faahou-raa aore ra no te tapearaa i te hau aore ra no te faahoˈi-faahou-raa mai te huru matamua. No reira, ua faatiahia te mau Taupoo ninamu, ia faatitiaifaro i te mau peapea, ia faataui i te manaˈo, ia hiˈopoa e ia maimi (...). E mauhaa ta ratou, e faaohipa noa râ ratou i ta ratou mauhaa no te paruru ia ratou.” (Na matou e haapapu nei). Tera râ hoi, ta ratou ohipa o te aratairaa ïa ia vetahi ia ore ia faaohipa i te haavîraa puai, e aita ratou iho e faaohipa i te haavîraa puai.

Teie râ, eaha ïa te mana o te O.N.U.? E au oia i te uri tiai o tei faatiahia ia aoa, eiaha râ e hohoni. Oia mau, te hoê uri e aoa râ no te faaara noa ïa oia. No reira, no te aha te O.N.U. i faufaa ore ai?

Te mana no te opua

Ia au i te hiˈoraa a Andrew Boyd, mai te omuaraa mai â ua papaihia te mau fifi o te O.N.U. i roto i ta ˈna Ture na te mau taata faatere Rahi e toru. Te taio nei tatou e: “Ua faaoti aˈena ratou i mua i te mau nunaa nainai e, e tuuhia te faanahoraa no te parururaa a te O.N.U. i raro aˈe i te hiˈopoaraa a te mau hau puai (...). Ua afaro o Roosevelt, o Churchill e o Staline e ia riro te Faanahoraa o te mau Hau amui ei mauhaa no te faaohipa i te mau opuaraa amui a teie na Puai e toru, e tae noa ˈtu i te fenua Tinito e te fenua Farani no te mea e tiaraa melo ohipa faahiahia to raua.”

Te na ô faahou nei â o Andrew Boyd e: “Parau mau, no te mea hoi e na teie na faatere Rahi e toru i haamau i teie faanahoraa, eita ïa ratou e faaore, noa ˈtu hoê noa tuhaa, i to ratou mau nuu faehau no te haafaufaa ˈtu i te mau Hau rii nainai, i te papai parau rahi (...), e te Haavaraa o te ao paatoa aore ra na te tahi atu â mau taata.” Mea nafea ta ratou raveraa i nehenehe ai ratou e tapea noa i to ratou mana no te opuaraa?

Te faataa ra o Boyd e: “Aita e vai ra te tiaturiraa i rotopu i teie na tia Hau puai e toru. Ua riro te tiamâraa no te patoiraa i te hoê faaotiraa (veto) ei paruru i te tahi e te tahi e i te puai o te mau Hau nainai.” Eaha te tiamâraa no te patoiraa i te hoê faaotiraa? Te tiamâraa ïa no te haafifi atu i te hoê opuaraa na roto i te hoê maitiraa no te patoi. Ua faataahia taua maitiraa ra na teie anaˈe e pae melo tamau (Tinito, Fenua Marite, Farani, Hau Beretane e te Hau Rusia) o te Apooraa paruru, i roto ia ˈna te vai ra 15 melo. No reira, ia mana te hoê opuaraa faufaa a te Apooraa, ia noaa ïa e iva reo, e tae noa ˈtu i te maitiraa amui a teie melo e pae. Aita râ te maiti-ore-raa e faarirohia mai te hoê patoiraa i te hoê faaotiraa.

Na roto i te tiamâraa no te patoiraa i te hoê faaotiraa, riro atura te Ture a te O.N.U. iho ei “faaite i te peapea i rotopu i te mau hau puai”. E nehenehe e parau e te mau nunaa tei faahua parau e “amui”, e haamataraa ino mau ïa to ratou.

Oia hoi, ua tae tatou i te matahiti 1986 e aitâ i tupu atura te toru o te tamaˈi o te ao nei. Te ohipa nei â te O.N.U. i roto i te mau ohipa o te ao nei. E mea tano anei ia manaˈo e e nehenehe te O.N.U. e riro ei mauhaa no te hau i roto i te rima o te Atua?

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

Te mau papai parau rahi o te O.N.U. e te tahi o te mau fifi ta ratou i farerei

Trygve Lie (1946-1953)___________Tamaˈi no Corea; Moyen-Orient;

blocus no Berlin.

Dag Hammarskjöld (1953-1961)_____Tamaˈi no Congo; te faaôraa mai

te Fenua Rusia i Hongrie;

Moyen-Orient.

U Thant (1961-1971)______________Tamaˈi no Viêt-nam; Nigéria

(tamaˈi no Biafra); te fifi no

Rhodésie; tamaˈi i rotopu ia

Inidia e o Pakistan; te faaôraa

mai te Fenua Rusia i

Tchécoslovaquie; Moyen-Orient;

Chypre; te fifi no Cuba.

Kurt Waldheim (1972-1981)________Tamaˈi no Viêt-nam; Cambodge;

Afghanistan; Moyen-Orient.

Javier Pérez de Cuellar (1982-)__Tamaˈi no Lebanona; Afghanistan;

tamaˈi i rotopu ia Irania e o

Irakia.

[Hohoˈa i te api 4]

Tryge Lie: ‘No te aha vau?’

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa O.N.U.

[Hohoˈa i te api 5]

Ua faatere o U Thant i te hoê â taime e toru nuu faehau Taupoo ninamu.

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa O.N.U.

[Hohoˈa i te api 7]

Ua faaite o Kurt Waldheim i te “hoê o te mau manaˈo tei hau atu i te ino i roto i te aamu o te mau Hau amui”.

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa O.N.U.

[Hohoˈa i te api 7]

Ua riro o Javier Pérez de Cuellar i teie mahana ei faatere no te tahi na 26000 feia rave ohipa a te hau.

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa O.N.U.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono