Te mau vahine e rave ra i te ohipa: E mea faufaa anei ia na reira?
“I TO ˈU faaearaa i te fare i te mau mahana atoa, ua matau vau i te tamâ noa i to ˈu fare, i te imi-noa-raa i te mau ohipa o ta ˈu e nehenehe e rave i roto i te fare. Mea peu roa vau! E vauvau tahua huruhuru roroa to matou i roto i te piha faafaaearaa. Ia haere anaˈe te hoê taata na nia iho, e pahere oioi noa vau ia vai afaro noa te mau huruhuru.” Te na ô faahou ra teie vahine rave ohipa ma te ataata e: “I teie nei te rave nei au i te ohipa, e ere ïa vau mai te reira faahou!” Aita paha ta ˈna tane e hinaaro ra e ata. Ma te au ore, ua na ô atura oia e: “Tera râ, ‘ia afaro maitai anaˈe’ te huruhuru o te vauvau tahua, e mea nehenehe mau â.”
Te faahohoˈa ra teie tauaparau poto roa i te hoê manaˈo ta te orometua haapii ra o William Michelson i tatara i roto i te hoê tuatapaparaa hohonu o ta ˈna i rave no nia i te ohipa a te mau vahinea. Mai te peu e ua nehenehe i te rahiraa i te faaafaro i ta ratou ohipa i rapae e ta ratou ohipa i te utuafare, e tia ïa ia ratou ‘ia faaruru i te mau faateimaharaa e ia farii i te mau titauraa atoa’. Ua ite te mau taata faaipoipo i faahitihia nei i teie huru haapiiraa. Ia rave anaˈe te hoê vahine i te ohipa, eita e ore e aita to ˈna e taime e aita atoa to ˈna e puai navai maitai no te atuatu maitai i to ˈna fare mai ta ˈna i rave na i te mau mahana atoa a faaea ˈi oia i te fare. No te tahi mau taata faaipoipo, e mau titauraa rahi roa ïa.
E rave rahi te mau vahine e ite nei i te anaanatae rahi ia tamâ i to ratou fare e ia faaineine i te maa au maitai na to ratou utuafare. To ratou ïa tiaraa mau, no te mea te arue ra te Bibilia i te “vahine maitai ” o tei tamau noa i te “hiˈo i te haapaoraa o to ˈna ra utuafare”. (Maseli 31:10, 27.) Te faatia ra te hoê metua vahine e: “Ia tunu anaˈe au i te maa au-maitai-hia no te ahiahi aore ra ia rave au i te tahi maa taime no te tahi ohipa taa ê atu no to ˈu fetii, e ia parau mai te hoê o ta ˈu mau tamarii 15 matahiti e: ‘Mama mea itoito roa oe!’, tera te hoê faahoonaraa faufaa roa faufaa roa ˈˈe i te haamaraaraa moni avae o ta te hoê fatu ohipa e horoa mai na ˈu. Te mea ta ˈu e ite i te reira taime e mea faahiahia mau ïa.” Mai te peu râ e rave te hoê vahine i te ohipa i rapae, eita e ore to ˈna utuafare e o ˈna iho i te ite e te erehia ratou i te tahi mea.
I te tahi aˈe pae, ua riro te ohipa a te vahine i te tahi taime ei tumu no te tatamaˈiraa i rotopu i na taata faaipoipo. E riri pinepine noa te mau vahine no te mea e na ˈna noa e rave te rahiraa ohipa i te fare. I to ratou aˈe pae, peneiaˈe eita te tahi mau tane e hinaaro ia anihia ˈtu ratou e e haere mai e tauturu. Te faahapa atoa nei te tahi pae, mai teie tane e: “Mea pinepine au te manaˈo e e aita vau e tauahia nei. Ia hoˈi anaˈe mai ta ˈu vahine i te fare, ua rohirohi roa o ˈna e ua iria noa. E haapao noa o ˈna i te mau tamarii. Aita mauâ e rave amui nei i te ohipa. Oia mau, ua taa ia ˈu e e tia iho â ia ˈna ia haapao i te reira mau mea, aita ra vau e oaoa nei.” E nehenehe te rohirohi ohipa e faaore roa i te oaoaraa atoa i te pae taatiraa i roto i te faaipoiporaa. — Korinetia 1, 7:3-5.
Te faaite ra te hoê tane i te tahi atu titauraa rahi o ta te mau taata rave ohipa e farii nei: “Eita outou e faaea faahou i pihai iho i ta outou mau tamarii. I ǒ matou, e tae mai ratou e piti hora na mua aˈe i ta ˈu vahine. Eita ratou e faaea noa o ratou anaˈe no te mea tei reira to ratou mama ruau. Ta ˈu ra vahine e piti ïa hora mauˈa noa o ta ˈna e nehenehe e faaea i pihai iho ia ratou. Ahiri e tei te fare o ˈna, e nehenehe ïa ta ˈna e haapii rahi atu â ia ratou.” Teie râ, aita e mama ruau aore e hoa to te mau taata faaipoipo atoa e rave ra i te ohipa no te haapao i ta ratou mau tamarii. Hau atu i te reira, e mea fifi atoa ia imi i te fare haapaoraa tamarii maitai, e mea moni rahi atoa hoi. No reira, te vea Newsweek i faahiti ai “i te huru o te mau tamarii e rave rahi o te faaea nei i te hoê tuhaa o te mahana, i roto i te hebedoma, aita e taata paari e haapao nei ia ratou.”
Eita ïa e maerehia, ia au i te titorotororaa apî i ravehia i rotopu e 200 000 taata Marite (e 57 i nia i te hanere no roto ïa i te mau utuafare te rave ra toopiti atoa ra i te ohipa), 69 i nia i te hanere o te mau taata i iuuihia tei manaˈo e ua riro te ohipa a te mau vahine ei “ino i nia i te oraraa utuafare”.
Te mau ereraa aore ra te mau hinaaro?
Oia mau, eita te ohipa a te mau vahine e pinepine noa te roohia i te mau fifi iino. E rave rahi te mau taata faaipoipo e nehenehe nei e haapao ma te au maitai i ta ratou mau ohipa i rapae, e ta ratou mau ohipa i te utuafare e ta ratou mau tamarii. E nehenehe râ te hoê na taata e haapeapea no te ohipa a te vahine e e manaˈo oia e te reira te tumu o te mau fifi o te utuafare. I roto i te reira huru ra, e mea maitai ïa ia feruri i te haapiiraa ta Iesu i horoa i roto i te Luka 14:28: A TAIO I TE TAOˈA E OTI AI!
Ei haapotoraa, te auraa ra e tia ïa ia hiˈopoa-maite-hia te pae no te moni e ia feruri maitai e e haere anei te vahine e rave i te ohipa aore ra eita. E mea faufaa anei e piti tuhaa moni avae no te aufau i te mau mea faufaa i erehia i te utuafare, i te pae no te fare, no te maa, no te ahu, e te vai atu â? Aore ra e nehenehe te piti o te tuhaa moni avae e haamahâ noa i te mau hinaaro hau atu â mai te hoê fare nehenehe roa, te haereraa i te fare tamaaraa, te mau faaanaanataeraa e te mau aahu nehenehe mau?
E rave rahi te mau taata faaipoipo aita e ite nei i te taa-ê-raa i rotopu i te mea i erehia ia ratou e ta ratou mau hinaaro. Eaha ïa te hopearaa? Te faaite ra te buka Te taata iho, te faaipoiporaa e te utuafare (beretane) e: ‘Te ohipa e tupu nei, te manaˈo nei te mau utuafare e noaa nei ia ratou e 1 818 000 farane i te matahiti e ahiri e noaa ia ratou 545 400 farane hau atu, e ravai maitai ïa ratou. Area, te mau utuafare e noaa nei ia ratou e 2 363 400 farane te “haapeapea” atoa ra ratou i te pae no te moni na reira atoa te feia e noaa ra ia ratou e 1 181 000 farane e ua papu ia ratou e ia noaa ia ratou 2 908 800 farane e navai maitai ratou. Noa ˈtu â e e noaa mai 2 908 800, 5 454 000 aore ra 9 090 000 farane, mai te mea ra e aita iho â te taata e navai nei i te moni no te faatupu i ta ratou mau hinaaro atoa, no te mea ia maraa anaˈe te moni a te hoê utuafare, e rahi oioi atoa ïa ta ˈna mau haamauˈaraa e ta ˈna mau titauraa i opua, no reira te mau utuafare e moni rahi ta ratou e noaa nei e mea pinepine ïa ratou te î i te tarahu i te mau utuafare e moni au noa ta ratou, ua rahi atoa ta ratou tarahu i ta te mau utuafare moni nainai roa.’
Te faaite atoa nei te hoê titorotororaa i ravehia e te vea Psychology Today e “te feia oaoa roa ˈˈe i te pae faufaa moni e ere ïa te feia e moni rahi roa ta ratou. (...) Mea pinepine ïa te maraaraa te hoo, tei te huru ïa o te hiˈoraa tataitahi ”.
Te feia e rave nei i te ohipa no te tamata i te haamaha i to ratou mau hinaaro maha ore e rohirohi faufaa ore noa ïa ratou. Ua papai te Arii Solomona e: “Ua manaˈo faahou â vau i te mea faufaa ore i raro aˈe i te mahana nei. Te parahi noa ra te hoê taata oia anaˈe ra aita e taua, aita a ˈna tamaiti aita hoi e taeae; aita roa râ e e faaea i ta ˈna ohipa, aore roa hoi to ˈna mata i fiu i te taoˈa; eita hoi e parau e, Na vai ra teie i ohipahia e au nei, e te faaere nei au ia ˈu iho i te mau mea rii maitatai i te ao nei? faufaa ore atoa hoi te reira e te haa rahi taahoa.” (Koheleta 4:7, 8; na matou e haapapu nei). Eaha te faito moni ta te hoê utuafare e faaitoito ia titau? Te horoa mai nei te Bibilia ia tatou i teie haapiiraa faahiahia tei papaihia na roto i te ite papu e: “E teie nei, e maa ta tatou, e te ahu, ia mauruuru tatou i te reira.” — Timoteo 1, 6:8.
Te parau e “te maa e te ahu” e ere ïa i te mau taoˈa apî faito hopea aore ra te veve rahi (hiˈo Maseli 30:8). E ere i te mea tano ia faaô atu i rotopu i te feia materia oia hoi te feia e ravea ta ratou no te aufau i te hoê fare nehenehe aore ra te hoê afata tele. Tera râ e tupu mai te hoê fifi ia tutava anaˈe te na taata faaipoipo ia noaa mai taua mau mea ra ma te tuuraa i te hiti to raua mau auraa utuafare, to te pae varua aore ra ta raua mau tamarii. Mai te peu te moni hau e noaa mai e fifi rahi te noaa mai, e tia ïa i te hoê utuafare ia uiui e e hoona anei te reira ohipa?
E rave rahi tei ite e eita roa ˈtu e hoonahia. Te huru ïa o Christine Davidson; ua opua teie vahine papai e ‘ua ravai noa o ˈna’ i te tamata i te tutava no to ˈna oraraa i te pae no te ohipa e to ˈna atoa oraraa utuafare. I to ˈna faarueraa i ta ˈna ohipa i te pae no te haapiiraa, ua iti mai ïa te moni avae a to ˈna utuafare. “Aita ta matou e monihia, ta ˈna ïa i parau. Eita ta matou e nehenehe, i te hoê â hebedoma, e aufau i te tarahu e a hoo atoa mai ai i te tiaa no te faaetaetaraa tino no te tamarii. Aita râ e peapea i te reira, no te mea e nehenehe ta ˈu i teie nei e horoa i te hoê mea taa â atu na ratou. Eita vau e parau faahou ia ratou e: ‘Eita, eiaha i teie avatea, e rave au i te ohipa’ aore ra: ‘Eita, eiaha i teie nei, ua rohirohi roa vau.’” E ere anei te mea faufaa aˈe te haapao maitai ta ˈna e na reira nei i ta ˈna mau tamarii i teie nei i te moni?
‘E hinaaro vau i te tahi mea ê atu i roto i to ˈu oraraa’
Oia mau, eita e nehenehe i te mau vahine atoa ia faarue ohie noa i ta ratou ohipa. Te parau roa nei te tahi pae e e fiu ratou aore ra eita ratou “e oaoa” mai te peu e faaea ratou i te fare i te mahana taatoa. Te faaite ra te hoê vahine rave ohipa e: “E hinaaro vau e rave i te hoê ohipa ê atu i roto i to ˈu oraraa i te faanehenehe noa i te roˈi aore ra te tunu noa i te maa.”
E nehenehe ïa teie mau huru vahine e haere e rave i te ohipa i te afa mahana. Ia au i te manaˈo o te orometua haapii ra o William Michelson, aita noa te ohipa afa mahana e hopoi mai nei i te tuhaa moni hau, ‘te faatia atoa nei râ oia i te mau vahine ia faaau i to ratou taime no ta ratou mau hopoia e rave rau (...) ma te ore e pau rahi te taime, eita atoa e iria noa, e e rahi atu â to ratou taime no te haapaoraa i ta ratou mau tamarii’. Te vai ra te tahi mau vahine aravihi o tei faatupu i ta ratou mau ohipa imiraa moni i ǒ ratou iho (hiˈo i te api 18).
E ere râ i roto i te mau ohipa faanehenehe fare aore ra i roto i ta ˈna iho mau ohipa imiraa moni e noaa ai i te hoê vahine te “oaoaraa” mau. Te parau ra o Iesu e: “E ao to tei ite i to ratou mau hinaaro i te pae varua.” (Mataio 5:3; A. A.). Eita iho â e ite i te oaoa taatoa e tia râ ia manaˈonaˈo i te pae au varua. Mea na reira te rahiraa o te mau kerisetino te vaiihoraa i te hoê o ta ratou mau ohipa imiraa moni no te faarahi atu â i ta ratou taviniraa i te Atua. Ua faanaho te tahi mau vahine Ite a Iehova no te horoa e 60 hora, aore ra 90 hora i te avae, no te haapiiraa ia vetahi ê i te Bibilia. E faatupu taua ohipa ra i te hoê aroraa, tera râ e horoa oia no ratou i te hoê oaoa rahi o ta te hoê ohipa imiraa moni e ore roa e nehenehe e horoa no ratou.
A haafaufaa i to outou tiaraa
Teie râ, na te utuafare tataitahi iho e feruri i te mea maitai aˈe no ratou. Te faataa ra te mau uiuiraa i roto i te mau api i mua nei e mea nafea teie na taata faaipoipo Ite a Iehova, oraraa taa ê roa to te tahi e te tahi i nia i te mau tuhaa atoa, i tapae ai i nia i te mau faahopearaa taa ê te tahi i te tahi. E ere ïa i te mea tano ia haava i te tahi pae i nia i teie mau parau aore ra i te haamau i te mau faaauraa tia ore. — Roma 14:4.
Te titau nei te tupuraa o te pae faanavairaa faufaa o teie tau i te mau taata faaipoipo e rave rahi ia noaa mai e piti tuhaa moni avae. Aita ta ratou e ravea. E nehenehe râ i te mau taata faaipoipo e rave ra i te ohipa ia faaruru i te mau fifi ta ratou e farerei nei. (Te faaite nei te neneiraa no te 8 no setepa 1985 no teie vea e mea nafea te mau haapiiraa a te Bibilia te tautururaa i teie mau taata faaipoipo.) No te mea hoi e te faaue ra te Bibilia i te mau kerisetiano e ‘e hamani maitai i to ˈna ihora’, eita roa ïa e tia i te hoê taata ia faahapa ia ˈna iho mai te peu e e hinaaro oia e piti aˈe tuhaa moni avae. — Timoteo 1, 5:8.
Oia mau te tiaraa o te mau vahine e rave ra i te ohipa i to tatou nei mau mahana e ere ïa i te mea faahiahia. E ere atoa te mea faahiahia to te mau tane e rave ra i te ohipa. E faataa ê ta ˈna ohipa ia ˈna i to ˈna utuafare e rave rahi hora. No te fanaˈo i teie tupuraa maitatai roa, e tia ïa ia tatou ia tiai i te faanahoraa apî no te mau mea i tǎpǔhia mai i roto i te mau Papai (Petero 1, 3:13). E rave ïa te mau nunaa atoa i te hoê ohipa faahiahia roa (Isaia 65:21-23). Eita ïa te na taata faaipoipo e tutava faahou no te faaamuraa i to ˈna utuafare, no te mea ua tǎpǔ mai te Atua e na ˈna e horoa faarahi mai i te mau mea atoa, i te pae materia e te pae varua, na te feia e fanaˈo i te ora i taua tau ra. — Isaia 25:6.
A tiai noa ˈtu ai i te reira, eiaha e vaiiho ia outou ia haaparuparuhia e te mau peapea e te mau fifi ta tatou e farerei nei no te imiraa i te moni no to tatou oraraa. ‘A faaherehere i te taime’ no to outou hoa faaipoipo e no ta outou mau tamarii (Ephesia 5:16). Eiaha roa ˈtu e rave faahou i te ohipa ma te ore e faaherehere i te taime no te tavini-amui-raa i te Atua e to outou utuafare. A ora noa ˈi tatou i teie mau mahana ino, te ohipa faahiahia aˈe i te rave maoti ra o te faaitoitoraa ïa i te haamau i ‘te hoê niu nehenehe no te oraraa no a muri atu, ia noaa ia tatou te ora mau’. — Timoteo 1, 6:19.
[Nota i raro i te api]
a Te taatiraa ohipa a te mau metua vahine. Mau fifi no no te mau vahine e to ratou mau utuafare — Haapiiraa tuatoru no Toronto.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 15]
Te faufaa Te mau mea ino
E iti mai te peapea E iti mai te taime no te mau
no te pae moni ohipa faanehenehe fare
E taime ïa to te vahine no te E iti te taime no te haapao i te
te haere i rapae i to ˈna fare mau tamarii
E iti mai ïa te mau hora Te mau tute moni rarahi
hau a te mau tane
E faaohipa te mau vahine i E nehenehe e tupu te marôraa i
to ˈna mau aravihi i nia i te rotopu i te na hoa faaipoipo
ohipa
E nehenehe ïa e noaai te Te mau haamauˈaraa moni hau atu
utuafare te mau mea faahiahia (no te maa, e te ahu)
roa
[Hohoˈa i te api 16, 17]
Te mau faufaa i pae no te ohipa mea hau aˈe anei ïa i te taime ta outou e horoa no to outou utuafare?
[Hohoˈa i te api 19]
Noa ˈtu e e piti atoa raua o te rave ra i te ohipa, e tia iho â ia raua ia faaherehere i te taime no te haapiiraa utuafare.