Te mau vahine e rave nei i te ohipa i rapae — Te hoê faaiteraa mai te mau fenua veve mai
Na to matou papai parau i te fenua Nigéria
Mai te matahiti 1950 mai â, te rahiraa o te mau vahine e rave nei i te ohipa tamoni, ua tataipiti ïa ia hiˈohia i roto i te ao nei. Te mau faahopearaa o teie titauraa maere mau i nia i te faaipoiporaa e te oraraa utuafare, ua pau ïa e ua pau ïa inita. Tera râ, i te mau fenua veve, e ere ïa teie mea i te hoê ohipa apî. Inaha hoi, i roto i taua mau fenua veve ra, te tane e te vahine, ua rave i te ohipa mai mutaa ihora e ua riro raua ei hoa i te pae no te faatereraa i te moni. Tera râ, eaha mau râ te mau vahi hoê i rotopu i te mau fifi e farereihia ra e te mau vahine o te mau fenua veve e te mau vahine o te mau fenua ona? Eaha teie e turai nei te mau vahine ia amo i teie hopoia teimaha? No te haamaramaramaraa ia tatou no nia i teie mau aniraa anaanatae mau, te vauvau nei o A ara mai na! te aparauraa o na vahine e toru no Nigéria, Elizabeth, Ulrike e o Lola, e oia atoa o ‘Shola, te tane a Lola.
A ara mai na!: No te aha te mau vahine no Afirika e rave ai i te ohipa i rapaea?
Elizabeth: I roto i te mau mataeinaa no ropu i te pae tooa o te râ no Nigéria, aita te mau vahine e rave nei i te ohipa no te faaravai-noa-raa i te moni avae o te utuafare, aore ra no te hoohoo-atoa-raa i te tahi atu â mau ohipa. I roto e rave rahi mau utuafare, e mea titauhia iho â ia imi atoa te vahine i te moni. Na ˈna — e ere na te tane — e faatamaa i te utuafare o tei faarahihia mai e te mau tamaiti e te mau tamahine fetii e te mau taeae atoa.
Ulrike: Ua fanauhia vau i te fenua Heremani, tera râ, e tiaraa taata no Nigéria to ˈu. Te ite nei au e, i roto i teie fenua Nigéria, te ohipa a te vahine, ua riro roa ïa ei ihotumu na ratou. Ua riro te vahine ei mea faufaa na ta ˈna tane mai te peu e e faahotu mai oia, eiaha no te fanau-noa-raa i te tamarii aore ra no te faaineine-noa-raa i te maa. I roto e rave rahi utuafare, e hopoia na te vahine i te haapaoraa i te oraraa pae tino o te mau tamarii.
Lola: I ô te mau Yoroubasb, ua ite te mau tane, mai te matamua mai â, e maramarama taa ê to to ratou mau vahine no nia i te ohipa tapihooraa tauihaa. No reira, na te mau tane e hamani nei i te mau tauihaa, e na te mau vahine e hoohoo nei. E ua tano roa teie huru tatuhaaraa ohipa. Ua papu roa i te vahine e ta ˈna hopoia o te tautururaa ˈtu ïa i ta ˈna tane no te faaoti-roa-raa i te ohipa ta ˈna i haamata i te fare. E hau roa ˈtu â, e faarirohia te hoê vahine ei vahine itoito mau mai te peu e e aravihi oia i te pae no te atuaturaa i te fare e i te pae tapihooraa tauihaa. Mai te vahine maitai o tei faahitihia i roto i te Maseli pene 31, e tia teie vahine i te poipoi roa no te haapao i to ˈna fare e no te faatamaa i te mau melo utuafare. E nehenehe ïa ta ˈna e faaohipa i te hora e toe mai no te tahi mau ohipa ê atu, mai te ueue i te hoê faaapu, te niraraa i te ahu na te mau feia hoohoo aore ra te haapaoraa i te hoê hoohooraa na ˈna.
Elizabeth: Hau atu â, mea hiaaihia na te mau vahine ia haere i rapae i te utuafare no te iteite rii i te ao nei. To ratou ite mau, ua roaa mai ïa na roto i te ohipa tapihooraa tauihaa aore ra na roto i te tahi atu mau ohipa.
A ara mai na!: Mea nafea ïa?
Elizabeth: Oia mau, na roto i te tapihooraa tauihaa, ua haere ïa to ratou ite i mua no nia i te taioraa i te numera e te paraparauraa. Ua haapii atoa teie mau ohipa ia ratou te aravihi no nia i te faatereraa i te oraraa, e ua tauturu atoa ia ratou no te aratai-maitai-raa i to ratou utuafare. Na nia ˈˈe, te mau vahine o te rave nei i te ohipa i rapae, ua roaa atoa ïa ia ratou i te mataˈu ore e te faatura.
‘Shola: Na te faaipoiporaa te hoê tane e rave rahi vahine e turai atoa nei i te mau vahine ia rave i te ohipa tamoni. I roto i te mau utuafare ua faaipoipo te tane e rave rahi vahine, mea iti roa ïa te mau vahine e tiaturi nei e na te tane e haapao i to ratou mau hinaaro. Te parau nei hoi te vahine e mai te peu e eita o ˈna e haapao ia ˈna iho e roohia ïa oia i te fifi. Oia mau, na te papu-ore-raa o te auraa i roto i te utuafare ua faaipoipo te hoê tane e rave rahi vahine i turai i te mau vahine apî ia roaa ia ratou i to ratou tiamâraa i te pae moni. Hau atu, ua rahi te mau vahine o te hinaaro nei i te haapiiraa maitai roa ˈˈe na ta ratou mau tamarii. No te mea te moni a te tane no te faaamu atoa i te mau tamarii o ta ˈna mau vahine ê atu, no reira ˈtura ïa te vahine e rave ai i te ohipa — ohipa puai hoi — no te horoa ˈtu i te hoê ite no ta ˈna iho tamarii, e no te vaiiho atoa na ratou i te hoê faufaa.
A ara mai na!: Tei hea huru ohipa ta te mau vahine e rave nei?
Elizabeth: I te rahiraa, te ohipa tapihooraa tauihaa.
‘Shola: Tei te huru o te mau pupu taata. Te rave nei te tahi mau vahine i te ohipa faaapu, aore ra i te ohipa hoohooraa.
Ulrike: Mea pinepine roa, na te mau vahine e rave i te ohipa ta te tane e ore e au, mai te faaiteraa i te pae purumu te mau umara taumuhia aore ra i te tô popaa tunu paa, i te hooraa i te pape toetoe, aore ra te faatereraa i te hoê fare niraraa aahu. Tera râ, teie mau ohipa riirii, e nehenehe ïa e roaa mai te hoê moni maitai!
Lola: E mea faufaa atoa ia tapaohia e, noa ˈtu â ïa e ua faarue te utuafare i te oraraa mataeinaa, te hiaai noa nei te vahine i te haere i rapae i to ˈna utuafare. E mea fifi roa na te vahine ia faaea noa i te fare ma te rave ore i te ohipa. E faaite teie mea e ere anaˈe te mau fifi materia teie e turai nei i te vahine ia rave i te ohipa. Inaha hoi, i te tau matamua, mea iti roa te mau mea e hinaarohia ra e e titauhia ra.
A ara mai na!: E riro te moni e roaa mai i te vahine ei mea faufaa roa no ta ˈna tane, i roto i tei hea tuhaa?
Ulrike: No te mea hoi e e ere roa i te mea papu te faanahoraa i te pae no te faanavairaa faufaa i Afirika, no reira ˈtura ïa te piti o te moni avae i riro ai ei mea faufaa roa. Mea pinepine roa ia vaiihohia te feia rave ohipa. Inaha, te mau rave ohipa a te hau e mea pinepine roa ratou i te tiai tau avae e aufauhia ˈi ratou. Hau atu i te reira, te mau kerisetiano metua tane utuafare, e vaiihohia ratou no te mea aita ratou i fati i te mau haavîraa no rapae e e ore e ofati i te mau ture a te Bibilia. Area te vahine hoohoo, e ore roa ta ˈna ohipa e mairi mai te peu e mea aravihi mau o ˈna. E mea pinepine e riro mai oia — no te hoê taime paha — ei turu hoê roa no te utuafare!
‘Shola: Na roto i te tauiraa te mau huru faanahoraa o te totaiete, ua riro maira ïa te mau hiaai o te taata ei mea fifi roa, ua rahi roa ˈtu â hoi ta ratou mau mea e titau ra, e ua puai roa ˈtu â te mau faaheporaa i te pae faanavairaa faufaa. No reira, te tauturu a te vahine i te pae moni no te oraraa o te utuafare, ua haere noa ïa i te rahiraa. E faaoti ïa te tane e na ˈna e aufau i te fare tarahu, te uira e te hoê tuhaa moni tamau no te maa. Ta te vahine râ tuhaa, o te moni hau no te maa, te aahu e te haamauˈaraa no te fare haapiiraa.
A ara mai na!: Eaha te mau fifi e farereihia nei e te mau vahine o te rave ra i te ohipa tamoni?
Elizabeth: Te raveraa i te ohipa i rapae, ua titau ïa i te hoê puai mau i te pae tino, e ia hoˈi mai hoi te vahine i to ˈna utuafare, ua rohirohi oia e te riri haere noa. Na taua mau tupuraa ra e haafifi atoa i te oraraa i rotopu i te vahine e ta ˈna tane. Inaha hoi, e ore te tane e tapitapi mai te peu e e aravihi rii noa ta ˈna vahine. Tera râ, mai te peu e manuïa rahi roa oia, e haamata ïa o ˈna i te pohe hae e te hepohepo.
Lola: E nehenehe te vahine e ore e haapao i ta ˈna mau tamarii e ta ˈna tane. E e faatupu ïa te tane i te pohe hae e te inoino.
‘Shola: Tera râ, te fifi rahi aˈe o ta te hoê vahine kerisetiano e farerei oia hoi ia faaino ta ˈna ohipa i to ˈna tiaraa pae varua.
Lola: Oia mau, no te pau hoi e rave rahi hora no te manuïaraa i ta ˈna ohipa, e nehenehe te mau ohipa pae varua, mai te pororaa i te parau apî o te Basileia, e turaihia i muri. Eita ˈtura te vahine e tae tamau mai i te mau putuputuraa kerisetiano e e iti roa atoa to ˈna taime no ta ˈna iho haapiiraa bibilia. No reira, mai te peu e te ite noa ra te mau tamarii i teie hohoˈa taata o te titau uˈana nei i te manuïa i te pae materia, e nehenehe atoa ïa ratou e faariro i teie ohipa ei tapao ta ratou e titau i roto i to ratou oraraa.
A ara mai na!: Mea nafea ïa te vahine kerisetiano o te rave nei i te ohipa ia paruru ia ˈna iho?
Lola: Ia tapea maite ïa oia i ta ˈna aifaitoraa i roto i te mau ohipa atoa, ia ore to ˈna utuafare e to ˈna oraraa i te pae varua ia fifi.
‘Shola: E nehenehe mau te reira e tupu maitai. Ua riro e rave rahi mau vahine kerisetiano ei hiˈoraa maitai no to ratou aifaitoraa.
Noa ˈtu â ïa te mau puai i te pae faanavairaa faufaa e i te pae hiroa tumu no Afirika e mea taa ê i to te mau fenua moni, te mau hiaairaa e te mau titauraa o teie na vahine e toru e rave nei i te ohipa tamoni, no te ao atoa nei ïa.
Tera râ, na roto i te faaohiparaa i te mau aˈoraa a te Bibilia, e nehenehe teie mau vahine e paruru ia ratou iho i te mau faaheporaa ia rave i te ohipa. Noa ˈtu â teie mau fifi, te manaˈo nei te mau tane e te mau vahine kerisetiano e mea titauhia iho â e piti aˈe moni avae e tia ˈi. Ia faito maitai atoa ratou i te mau haamauˈaraa o ta te ohipa e faahaere mai (hiˈo Luka 14:28). I te mau fenua e mea fifi te oraraa pae tino, e nehenehe iho â ïa “te vahine maitai” e oaoa oia i te horoa i ta ˈna tauturu no te maitai o te utuafare. — Hiˈo Maseli 31:10, 13, 16, 24.
I te tahi pae ra, ia haamanaˈo atoa te mau utuafare o te mau fenua veve mai te tahi atoa mau fenua, te faito i rotopu te tane e ta ˈna vahine e te mau ohipa i te pae varua e mea faufaa roa ˈtu â i te mau maitai materia (Maseli 15:17; Mataio 6:19-21). E mai te peu te hinaaro rii nei te hoê vahine i te hoê ohipa apî anaanatae aˈe i te aupururaa i te utuafare, e vai ara noa ïa oia e e haamanaˈo oia i te faaueraa a te Bibilia e ‘ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu’. (Korinetia 1, 15:58.) E nehenehe te hoê pae vahine mai ia Lola e faanaho i to ratou oraraa no te rave i te taime taatoa i roto i te pororaa a te mau Ite no Iehova. Tera râ, i roto i te mau fenua veve no Afirika, te rahiraa o te mau kerisetiano vahine faaipoipo, e faahepohia ratou ia riro ratou ei vahine atuatu fare e ei vahine tauturu atoa i te utuafare i te pae moni. No reira, ua riro te aifaitoraa ei mea faufaa roa. E mai ta ‘Shola, te tane a Lola, i faahaamanaˈo mai ia tatou, “e nehenehe te reira e tupu maitai”!
[Nota i raro i te api]
a Na roto i teie parau “ohipa”, te manaˈo nei iho â ïa matou i te hoê ohipa tamoni. Inaha, te mau vahine i te utuafare, e mau vahine rave ohipa atoa hoi ratou.
b Te hoê pupu taata no Nigéria.
[Hohoˈa i te api 17]
Elizabeth
[Hohoˈa i te api 18]
Ulrike
[Hohoˈa i te api 19]
Lola