Te mau taata faaipoipo e rave ra i te ohipa — Te ravea e manuïa ˈi
EITA e maerehia ia rave anaˈe te tane e te vahine faaipoipo i te ohipa e tupu mai iho â ïa te rohirohi e te iria tauê noa. Na te na taata faaipoipo ïa e numera i te faufaa e noaa mai i ta raua na ohipa e piti i te pae moni, te pae no te here e te pae varua (hiˈo Luka 14:28). Teie râ, mai te peu e e titauhia e piti tuhaa moni avae, e nehenehe ïa te fifi no nia i te maitiraa i teie huru oraraa e faaafarohia. Mea rahi te mau taata faaipoipo i manuïa na roto i te upootiaraa mai i te reira. Mea nafea ratou i manuïa ˈi? Te mea pinepine na roto ïa i te peeraa i te mau haapiiraa a te Bibilia.
Eita te mau haapiiraa a te Bibilia e tahitohia. E nehenehe roa ta ˈna e tauturu mai ia outou ia faaruru i te mau fifi no te pae faanavairaa faufaa o teie tau. E mea maoro to te Bibilia faataaraa e e “e tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei ia ite mai oe”. (Timoteo 2, 3:1-5.) Mai te peu e e taa i te taata tera huru tupuraa, eita ïa o ˈna e inoino roa mai te peu e e fifi o ˈna ia faaravai i te moni avae.
Mai te peu râ e hinaaro mau te hoê utuafare e piti tuhaa moni i te avae, aita te Bibilia e faahapa nei i te ohipa a te mau vahine. Te faaite ra râ oia e ua poietehia te vahine “ei tauturu au” no te tane (Genese 2:18). No reira, ia tauturu anaˈe te hoê vahine i te utuafare na roto i te hopoiraa mai i ta ˈna moni, eiaha ïa te tane e manaˈo e te haafifihia ra oia. Tera râ, e tia ia ˈna ia haafaahiahia i ta ˈna vahine no ta ˈna mau tutavaraa, mai tei ravehia na e te tane a te “vahine maitai ra”. (Maseli 31:10, 28.) Teie râ, mea nafea ia faatitiaifaro i te mau fifi taa ê o te mau taata faaipoipo e rave ra i te ohipa, mai te ohiparaa i te moni?
Te mau fifi o te moni
“E ere i te mea tano, te parauraa ïa a te hoê tane. Ta ˈu moni na te utuafare ïa, ta ˈna ra moni na ˈna iho ïa, e tapea oia na ˈna anaˈe.” Mea pinepine anei outou i te faaroo i teie huru parau? Te faataa ra te taata papai ra o Susan Washburn e: “Te mau tatamaˈiraa no nia i te moni e ravea rave-pinepine-hia ïa no te faaiteraa i te riri e vai noa ra i rotopu i na taata faaipoipo.”
I te tahi taime, e aparau te na taata faaipoipo e fea rahiraa hora no te moni e no te haapapuraa ta “te tahi ” e ta “te tahi” e no “ta raua”. I roto i te reira huru ra, te mea i na reira ˈi e ere ïa no te mea e ua iti te moni i noaa mai, no te hoê ra hinaaro miimii i te pae faaipoiporaa. Ua parau hoi te Atua e e tia i te na taata faaipoipo “ia riro raua ei hoê”. (Genese 2:24.) Ia faatura-anaˈe-hia taua ture ra, e mea faufaa anei i te faataa i ta “te tahi” moni e ta “te tahi”? Te haapapu ra te aposetolo Paulo e te ‘haapeapea’ noa nei te mau tane e te mau vahine faaipoipo o te here mau ra te tahi i te tahi, ia auhia mai ratou e to ratou hoa. — Korinetia 1, 7:33, 34.
Te ereraa i te aparauraa o te hoê â ïa fifi taa ê atu no te na taata faaipoipo e e nehenehe te reira e faaoti na nia i te tamaˈi no te moni. Te faahapa nei te hoê vahine mai teie e: “Te haere ra mauâ e hoo haere te tahi e te tahi i to ˈna aˈe pae e ma te ore roa e aparau no nia i te haamauˈaraa e tae roa mai ai te parau titauraa tarahu. Te reira mahana eita mauâ e aparau, e tatamaˈi râ mauâ.” E hiˈopoa faahou anaˈe na i te haapiiraa a te Bibilia no nia i te na taata faaipoipo tei “riro ei hoê”. Aita anei e aparauraa to roto (Genese 2:24)? E, te na ô faahou ra hoi te Bibilia e “te aroha (...) eita e imi i te maitai no ˈna iho”. — Korinetia 1, 13:4, 5.
Ia faaohipa anaˈe te mau taata faaipoipo i taua mau haapiiraa ra, e mea pinepine e manuïa iho â ïa te mau faanahoraa e rave rau i te pae no te moni. E tia iho â ïa ia parahi i raro e ia aparau. I reira ïa vetahi mau taata faaipoipo e faaoti ai i te tuhaa moni e vai ra i te tahi e te tahi e na ˈna ïa te hopoia no te aufau i te hoê tuhaa o te mau tarahu. E nehenehe atoa ta raua e tamata i te tahi atu ravea i pûpûhia mai e te hoê na taata faaipoipo oia hoi: “Mea amui noa ta mauâ moni e na ta ˈu vahine e tapea i te moni e na ˈna atoa e aufau i te mau tarahu.” Tera râ, te manuïaraa o teie mau ravea e ere ïa no nia i te faufaa o te ravea iho no nia atoa ra i te huru maitai o te hoê faaipoiporaa.
Teie ra, te faataa ra te buka Te mau taata faaipoipo e rave ra i te ohipa (beretane) i te tahi atu ati rarahi: “Te mau fifi e farereihia nei e te mau taata faaipoipo e rave ra i te ohipa, o te haamataraa ïa e manaˈo e ua monihia raua. I te omuaraa iho â râ a ite ai raua i te piti o te tuhaa moni; i to raua hiˈoraa, na te reira e faatitiaifaro i to raua mau fifi atoa i te pae no te moni.” Tera râ hoi, ia tapea ïa te na taata faaipoipo e rave ra i te ohipa i roto i to raua feruriraa i te mau tumu i rave ai raua toopiti atoa ra i te ohipa. E ere anei no te tautururaa i to raua utuafare (Timoteo 1, 5:8)? Te faaara nei te Bibilia i te mau kerisetiano “i te nounou moni” e te faaitoito nei oia ia ratou taotia i ta ratou mau hinaaro i te pae materia (Timoteo 1, 6:7-10). Ia ore anaˈe te teoteo e te “hinaaro tia ore o te mata nei” e ô i roto i te na taata faaipoipo, eita ïa raua e haamauˈa faufaa ore noa i ta raua moni o te reira hoi te tumu o te tatamaˈi. — Ioane 1, 2:16.
Na vai e horoi te mau auˈa repo?
“Ia faanehenehe-maitai-anaˈe-hia te vahi faafaaearaa, te haapao ra anei te hoê taata i te reira? te uiraa ïa a te psychologue Marjorie e o Morton Shaevitz. Te pahonoraa: Aita roa! Teie râ, o vai te haapao e ua hairiiri te vahi faafaaearaa? Te pahonoraa: Te taatoaraa!” No reira e mea maitai iho â ïa ia faanehenehehia te fare e tia ˈi, teie râ eita e tauˈahia i te tahi taime. I te reira taime, e anihia ïa teie uiraa e, na vai ïa e haapao i te ohipa faanehenehe fare.
Te mea matau-noa-hia, na te vahine iho â e haapao i te rahiraa o te ohipa faanehenehe fare. E nafea ra ïa o ˈna mai te peu e e haamata teie mau ohipa i te faateimaha ia ˈnaa? E nehenehe ta ˈna e parau atu i ta ˈna tane ma te au maitai e: “E a faaroo mai na, ia manaˈo anaˈe au e maa fifi iti to taua.” E mea pinepine aita roa te mau tane e ite ra i te mau ohipa no te atuaturaa i te hoê fare. No reira e nehenehe te tane e te vahine e faanaho i te tabula no te mau ohipa e ravehia na mua e te mau ohipa e hinaarohia i te rave. Mea papu e i te tahi mau taime e rahi roa mai te ohipa e nehenehe ra ia tuuhia te tahi mau ohipa i te hiti. I muri iho e opere atu ai te na taata faaipoipo i te mau ohipa ma te haapao atoa i te mea au aˈe e te mea maitai aˈe na te taata taitahi.
E tia anei i te hoê tane ia rave i te ohipa a te hoê vahine? Ia au i te faaiteraa a te Bibilia, aita o Aberahama i manaˈo e e iti mai to ˈna tura na roto i to ˈna tautururaa i ta ˈna vahine i te faanahoraa i te maa na teie e toru ratere faahiahia (hiˈo Genese 18:6-8). I to tatou nei mau mahana, e mea pinepine te mau tane te manaˈo e haere e tauturu ia ite anaˈe iho â ra ratou e faufaa mau to ratou. Te faaite nei te hoê tane faaipoipo e: “Te rave nei au i te mau ohipa faanehenehe fare. Te faaite atu nei ra vau e eita vau e hinaaro e rave i te tahi taime. No te mea râ e te rave nei mauâ toopiti atoa ra i te ohipa, te manaˈo nei ra vau e e ere i te mea tano mai te peu e eiaha vau e rave.” — Hiˈo Ephesia 5:28.
Teie râ, e tupu mai te fifi mai te peu e e manaˈo te vahine e mea aravihi roa ta ˈna tane i te reira ohipa, ma te haamoe e mea apî roa to ˈna raveraa i te ohipa faanehenehe fare. (“E Georges, aita oe i ite e e tamâ i te vahi horohoroiraa auˈa ia oti anaˈe ta oe tauihaa repo?”) E tia ra ia parau e e mea faahiahia mau te hoê tauturu i horoahia mai ma te faaoromai.
Tera râ, e itehia ‘te huru maitai’ o te kerisetiano (Philipi 4:5). Eita atoa te fare e vai mâ noa mai te matamua ra. Te rave ra o Elisabeth i te ohipa i teie nei. Te faatia nei oia i te ohipa i tupu i ǒ na: “I to ˈu faaea-noa-raa i te fare i te mau mahana atoa e tama noa vau i to ˈu fare.” I to ˈna ra raveraa i te ohipa, ua taui ïa to ˈna mau manaˈo no nia i te tamâraa. “Mea mâ noa iho â te fare, te faataa ra oia e, a tahi ra a itehia ˈi e te faaeahia ra oia e te taata.”
Te paruru mau
Ua faahiti iho nei tatou i te tahi mau fifi e farereihia e te mau taata faaipoipo e rave ra i te ohipab. Oia mau, e nehenehe mau ratou e manuïa, mai te peu iho â râ e e pee ratou i te mau aˈoraa i faaitehia i roto i te mau Papai.
I te tahi taime, eita e moe roa te mau peapea rii e rave rahi te huru. Mai te huru ra e e mea faufaa mau iho â ïa ia rave i te hoê ohipa papu e ia noaa te hoê tino moni tano. Te faaara nei râ te hoê na taata kerisetiano e: “E nehenehe ïa outou e tiaturi rahi roa i ta outou ohipa. E nehenehe ta outou e parau e: ‘Te rave nei au i te ohipa e ta ˈu vahine atoa; e nehenehe ta mauâ e faatupu e rave rahi mau opuaraa.’ Mea hape te reira huru manaˈo paruru, no te mea e nehenehe oe e ere tauê noa i ta oe ohipa. Te mea ra ta outou e haamanaˈo maitai maoti ra ïa tei pihai iho Iehova ia orua e na ˈna e turu atu ia orua.”
Te hoê teie aˈoraa paari mau. Te mea papu maitai ua itehia i teie na taata faaipoipo te ravea e manuïa ˈi: Oia hoi te tuuraa ïa i to raua tiaturiraa i nia i te Atua ra, oia tei tapu mai e eita roa oia e faarue i te feia e tavini ra ia ˈna. — Hebera 13:5, 6.
[Nota i raro i te api]
a Te manaˈoraa e na ta ratou mau tane e faanehenehe i te fare, e rave rahi ïa te mau vahine e fifi nei i te reira. E rave rahi i rotopu ia ratou eita e hinaaro ia haere mai ta ratou tane e tauturu ia ratou. I Farani, ua faaite te hoê vahine e: “Aita e taa nei ia ˈu e no te aha e faahoroi ai i te hoê tane i te auˈa repo. E ere i te hoê fifi no te oraraa.”
b E vauvau mai te mau A ara mai na! i mua nei i te mau parau no nia i te mau ohipa a te mau vahine e te mau fifi no te haapaoraa i te mau tamarii
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 18]
E tia anei i te mau tamarii ia hopoi mai i ta ratou tauturu?
Oia mau,te haapapu nei o Gloria Mayer i roto i te hoê buka (Aˈoraa i te mau vahine e rave ra i te ohipa, (beretane): “Ia papu ia outou e te vai ra ta outou mau ohipa rii e horoa ˈtu na ta outou mau tamarii nainai, ta ˈna ïa i haapapu. E nehenehe atoa te hoê tamarii e maha matahiti e tauturu mai. Tei matau-maitai-hia e mea oaoa roa na ratou ia rave i te ohipa. Tera râ, ahiri te taatoaraa e rave i te ohipa, e aita ratou, e nehenehe ratou e manaˈo e aita e faufaa no ratou.” Eaha te tahi mau ohipa e nehenehe e horoa na ratou? Te faahiti ra o Gloria Meyer e toru: 1) “Maiti e te faanaho i to ratou mau aahu.” 2) “Tamâ i to ratou piha.” 3) Faanehenehe i te mau roˈi, to ratou iho â râ.”
[Hohoˈa i te api 19]
Te faatia nei te hoê tane: “Te rave nei au i te mau ohipa faanehenehe fare.”