Te mau taata faaipoipo toopiti e rave ra i te ohipa — To ratou mau fifi
“I TO ˈU manaˈoraa, o te tane te tia ia haere e rave i te ohipa no te afai mai i te moni i te utuafare. E ia hoˈi anaˈe mai oia i te fare, e parahi noa oia e e haamaha oia i to ˈna rohirohi.” O te mau manaˈo ïa o teie raatira utuafare, e te rave râ hoi ta ˈna vahine i te ohipa.
E rave rahi te mau taata i topa i roto i teie herepata: eita e tuea te mau faaauraa i te pae faanavairaa faufaa e to ratou mau manaˈo no nia i te huru o te tane. No taua tumu parau ra, ua papai te sociologue ra o Lillian Rubin e: “I roto i te hoê totaiete i reira te mau taata no roto i te mau huru oraraa atoa i topa i roto i te marei a te imi-tamau-noa-raa i te mau maitai materia, i reira tei nia ïa te tiaraa o te hoê tane e to ˈna manaˈo no nia i te huru o te tane i ta ˈna huru raveraa e noaa mai ai ta ˈna mau maitai, e mea fifi roa na te hoê raatira utuafare ia farii e na te moni ohipa a ta ˈna vahine e faaamu i to ˈna utuafare.” No reira vetahi mau tane i inoino ai, i faaino rahi ai, e i amuamu ai e te haapao noa ra ta ratou mau vahine i to ratou iho mau hinaaro aore ra aita to ratou fare e atuatu-maitai-faahou-hia nei.
I teie nei, eaha te tupu mai mai te peu e e moni rahi aˈe ta te vahine i ta ta ˈna tane aore ra e ohipa maitai aˈe ta ˈna i ta ta ˈna tane? Teie te mau faaotiraa a te vea Psychology Today: “Te mau tane faaipoipo e ere te mea ite-papu-maitai-hia te manuïaraa o ta ratou mau ohipa i ta ta ratou mau vahine te itehia ra ïa ahuru ma hoê hauraa i te faito au noa i te hoê pohe oioi na roto i te maˈi mafatu.” Hau atu i te reira, te faaite ra te Te vea no te faaipoipo e te utuafare (beretane) ‘ia manuïa anaˈe te mau vahine i ta ratou mau ohipa’, “e riro ïa to ratou faaipoiporaa i te faaoti na roto i te faataaraa”.
Tera râ, e tia i te hoê vahine ia aratai i ta ˈna aroraa i te tahi taime ma te peapea. Ma te haapao atoa i te mau fifi i te pae faanavairaa a ta ˈna tane, e ani oia e no te aha ra vau e tia ˈi ia haere e rave i te ohipa e e uiui atoa oia e: ‘E ere anei na ˈna e haapao ia ˈu?’ E nehenehe atoa oia e noaa mai i te mea e parauhia ra e te psychologue Martin Cohen e te tumu matamua o te aifaito-ore-raa i ǒ te mau vahine e rave ra i te ohipa e: ‘Te manaˈo ra oia e aita o ˈna e rave rahi ra i te ohipa e au ia ˈna ia rave aore ra e ere oia i te hoê metua vahine maitai aore ra e vahine faaipoipo maitai aˈe i to ˈna metua vahine iho.’
No reira ïa, te fariiraa i te tupuraa mau i te pae faanavairaa faufaa o teie e haavi nei i te tane e te vahine ia noaa te hoê ohipa moni rahi peneiaˈe ua riro ïa ei faarururaa matamua no na taata faaipoipo, e ere ra teie i te faarururaa hopea.
Te moni a vai?
Ua hau atu i te hoê i nia i te toru o te mau 86000 vahine te uiuihia i roto i te hoê titorotororaa o tei faaite mai e ua riro te moni ei fifi matamua i roto i to ratou mau utuafare. Te faaite ra te hoê tumu parau i roto i te vea a te mau vahine (Ladies’ Home Journal) e: “Te parau no te moni (...) e faariro ïa oia i te mau taata feruriraa maitatai ei maamaa iria .” Te faaite ra te hoê tane faaipoipo e: “Na te moni ïa e faatupu i to mauâ fifi ino roa. Ia ore te moni, oia mau, aita anaˈe e moni faahou.” E parau mau e nehenehe te piti o te tuhaa moni e haamamâ i taua huru tupuraa ra, mea pinepine ra oia i te faatupu mai i te mau fifi apî atu.
E faaroo anaˈe na i te faaiteraa a Jacques: “I te omuaraa o to mauâ faaipoiporaa, hoê â ta Elisabeth moni e noaa i ta ˈu. E i te haamataraa ta ˈna moni i te maraa i nia, ma te ore au i ite, mai te mea ra ïa ia ˈu ua teitei roa ˈˈe oia ia ˈu.” Te taeraa mai te piti o te tuhaa moni e au ra ïa e tei te pae o te vahine “te aifaitoraa o te puai”. I teie nei, e manaˈo ïa o ˈna e e mana to ˈna i nia i te faaohiparaa i te moni e noaahia mai.
Eita râ te mau tane e hinaaro nei ia amui atoa te vahine i roto i te faaohiparaa i te moni no te utuafare. Te faaite ra te hoê vahine e: “E ani mai ta ˈu tane i te mau mahana atoa e e hea moni ta ˈu e hinaaro no te reira mahana, ta ˈu ïa mea riri roa.” E puai roa ˈtu ïa te inoino ia ore anaˈe te hoê tane e ite i te faaohipa i te moni aore ra, te mea ino roa ˈtu â, ia haamauˈa anaˈe oia i te moni. I Tanzanie, ua parau te hoê vahine no ta ˈna tane e: “Te haamauˈa ra o ˈna i te moni no te inu eiaha râ no te fare aore ra no te tamarii. E opere matou i te ohipa aore ra e rave matou i te tuhaa rahi aˈe. Tera râ, e rave pau roa ïa o ˈna i te moni, e parau oia e na ˈna tera moni e e faahua parau o ˈna e na ˈna i noaa mai i te moni.”
E ere râ i te mea ohie ia faatitiaifaro no te faaoaoaraa i na pae e piti atoa ra. No reira, ua opua o Jacques rauâ o Elisabeth i te vaiiho i ta rauâ moni e piti atoa ra i nia hoê afata vairaa moni i te fare moni. “Ia tae anaˈe i te taime haamauˈaraa te na ô ra o Jacques e, mea haamauˈa aˈe ïa o Elisabeth. Ia rahi ta ˈna te noaa e rahi atoa ïa ta ˈna i te haamauˈa.” E parau mai iho â ïa te mau vahine e mea haamauˈa aˈe ta ratou tane i te moni.
Aita e maa i roto i te faatoetoeraa e te ahu repo
“Te opereraa i te mau ohipa.” Faataaraa nehenehe roa, ia parau-noa-hia râ. Te manaˈohia ra e e rave iho â te tane i ta ˈna tuhaa ohipa i te fare mai te peu e te rave ra ta ratou vahine i te ohipa. Peneiaˈe paha e faafaaea rii te mau vahine i muri aˈe i te hoê mahana ohiparaa. Aue ra ïa e! te mea pinepine roa, “te opereraa i te ohipa” o te hoê noa ïa parau, e manaˈo noa.
Tera râ a haapao maitai, te parau nei te mau tane e te hinaaro nei ratou e tauturu. E pae ahuru i nia i te hanere o te mau tane i uiuihia i roto i te hoê titorotororaa o tei parau e aita hoê aˈe peapea no te faatere i te aspirateur. E fea râ i rotopu ia ratou o te rave ra? E piti ahuru ma hitu i nia i te hanere. Mea ite-papu-hia aˈe ta ratou oreraa e rave i te ohipa i ta ratou parau.
I Canada, ua itehia i te feia maimi e “i roto i te mau utuafare te rave ra te mau vahine i te ohipa i te mahana taatoa, te horoa ra tera mau vahine i to ratou taime hau atu i te toru taime i ta to ratou mau tane no te aupururaa i te mau tamarii e no te atuaturaa i te utuafare”. (Na matou e haapapu nei.) Aita ïa i taa ê roa ˈtu i te pae Europa mâ aore ra i roto i te mau fenua navai ore. No reira, te mau vahine e rave ra i te ohipa, e piti ïa ta ratou ohipa i te mahana taatoa: to rapae e to te fare. Eita ïa e maerehia ia taio i te mea i papaihia i roto i te buka Teie mau metua vahine e rave nei i te ohipa (beretane.): “Te ereraa i te taime o te fifi rahi roa ïa o te mau metua vahine e rave ra i te ohipa.”
Te poipoi e te ahiahi o te taime ohipa roa ïa no te hoê metua vahine e rave ra i te ohipa: te faaararaa i te tamarii e te faaneheneheraa ia ratou, te faanahoraa i ta ratou maa i te poipoi, te afairaa ia ratou i te haapiiraa, e ru atu ai i te ohipa — e ia hoˈi mai ratou i te fare no te ite atu ïa i te mau tamarii e te hoê tane tei pohe roa i te poia, te hoê tane tei parahi maitai i roto i te parahiraa maru ma te haapeapea ore. Te parau ra te feia aravihi e e rohirohi faito ore. Te parau ra te metua vahine o te utuafare e ua rohirohi roa o ˈna. Teie te parau a te hoê vahine e: “E au to ˈu oraraa i te hoê fare papie. No te hoê noa mea tano ore e nehenehe noa ïa e parari.” Ia maraa anaˈe te numera o te mau melo o te utuafare, e rahi atoa ïa te iria o te vahine e rave ra i te ohipa.
‘E tia ia ˈu ia haapao ore i te tahi mea’, ta te hoê vahine rave ohipa ïa i manaˈo . E te mea pinepine ïa, o te atuaturaa ïa i te utuafare. O te haapapuraa a teie faaiteraa: “Ua tupu roa te reira i te rahi i ǒ matou no reira atura aita e vai te maa i roto i te faatoetoeraa e eita hoi e itehia ia oe te hoê aˈe totini mâ. Ua riri roa ta ˈu tane ia ˈu, aita ra vau i parau faahou, ua parahi au i raro e ua taˈi au.”
E nehenehe te taairaa o na taata toopiti e fifi roa. Te faaite faahou nei â te hoê vahine rave ohipa e: “Ua ite ta ˈu tane e o vau iho e te fifihia ra to mauâ taairaa, eiaha no te mea e aita e vai ra te here aore ra te hinaaro, no te mea ra e aita te fifi o te ohipa e te tamarii e vaiiho rahi nei i te puai no mauâ.” Eaha ïa te pahonoraa no te reira? Eaha te ravea e manuïa ai te mau taata faaipoipo e rave ra i te ohipa?
[Nota i raro i te api]
a No te tahi mau taata maimi, na roto noa i te raveraa te hoê vahine i te ohipa — eiaha no ta ˈna moni avae — e aratai i te tahi mau tanea i roto i te inoino e te ereraa i to ratou iho teoteo. Te faaite ra te hoê maimiraa e e farii maitai aˈe te mau tane i te manuïaraa a te ohipa a te hoê vahine mai te peu e te rave ra oia i te ohipa a te vahine iho.
[Hohoˈa i te api 15]
E mea fifi roa na te tahi mau tane faaipoipo ia farii i te mea e hoê â moni ta ta ratou vahine i ta ratou, aore ra mea rahi roa ˈtu â.
[Parau iti faaôhia i te api 16]
Te mau vahine e rave ra i te ohipa e piti ïa ta ratou ohipa i te mahana taatoa: to rapae e to te fare.