Te mau taata faaipoipo toopiti e rave ra i te ohipa — Te hoê peu tahito roa
EITA o Richard e mataˈu ia taui i to ˈna ahu no te rave i te ohipa i roto i te fare utuutu, e ohi o ˈna i te tauihaa repo i nia i te airaamaa, e purumu i te tahua e e horohoroi atoa oia i te mau aua repo, mai te hoê ïa vahine faanehenehe fare aravihi. “Na ˈu ïa e faanehenehe i te fare i teie taime, ta ˈna ïa i faataa ˈtu. Te taotooto ra o Carole no te mea e haere faahou oia i te ohipa i te reira ahiahi.”
E ere te huru oraraa o Richard e o Carole i te mea taa ê roa, e peu matauhia râ te reira i roto e rave rahi mau fenua: te rave ra raua toopiti i te ohipa. I te fenua Marite, ua tataitoru te mau numera o te mau vahine e rave ra i te ohipa mai te matahiti 1950 mai. Ia au i te mau parau faaite apî nei, ua hau atu i te 60 i nia i te hanere o te taata faaipoipo marite e noaa nei e piti tuhaa moni i te avae. Te mau fenua mai ia Farani, Auteralia, Canada, Belitita, Suede e o Tapone ua pee atoa ratou i tera huru hohoˈa.
Oia mau, e nehenehe te feia taio no te mau fenua navai ore e uiui e eaha te hopea o taua mau arepurepuraa no nia i te mau taata faaipoipo e rave ra i te ohipa. No ratou, i te mau taime atoa, te tauturu rahi ra te mau vahine ia noaa mai te moni no te utuafare. (Hiˈo i te api 12.) Teie râ, te maraaraa te numera o te mau taata faaipoipo toopiti e rave ra i te ohipa o te hoê ïa ohipa maere no te pae Tooa o te râ. No te aha i tupu ai mai te reira?
“Te mau titauraa no te pae faanavairaa faufaa”
Noa ˈtu e te mau tane anaˈe te afai mai i te moni i te utuafare e noa ˈtu e ere noa teie i te hoê tapao no te pae Tooa o te ra, mea apî râ teie tupuraa. Te haapapu ra te buka Te taata, te faaipoiporaa e te utuafare (beretane) e i roto i te roaraa o te Aamu, te rahiraa o te taime “hoê â faito ta te vahine e ta te tane no te faaamuraa i te utuafare.”
Te faaite ra te Bibilia e mea nafea to te mau vahine Tahito e hopoi mai i te mau maitai materia no to ratou utuafare. Te faataa ra te buka Maseli i te huru o te “vahine maitai ra”. E rave oia i te ohipa eiaha noa no te faanehenehe i te fare, no te imi atoa ra i te moni. Te hooraa i te fenua, te faaapuraa, te hamaniraa e te hooraa i te ahu, te hoê ïa o te mau ravea e noaa mai ai te moni (Maseli 31:16, 24). I roto i te Ohipa 18:2, 3, te parau ra te Bibilia no Akuila e no Perisila, teie nau taata faaipoipo hoê â ïa to raua toroa. Teie te faaiteraa a Adam Clarke, te hoê taata tuatapapa i te Bibilia: “Te mau vahine, noa ˈtu e ei mau vahine tiaraa teitei i roto i te totaiete heleni, roma aore iseraela, i rave na ratou i te mau huru ohipa atoa e titauhia ra no te utuafare.”
E rave rahi te mau senekele to te mau tane e te mau vahine tahoêraa i roto i te ohipa. Tera râ, e rave noa te taata i te ohipa i to ratou iho mau fare. I muri iho, tupu mai ra te mau tauiraa rarahi i te pae maona i reira to te mau tane faaôraa ia ratou i roto i te mau vahi hamaniraa tauihaa i roto i te mau oire rarahi. Te monoraahia te ohipa rimaî e te faaapu i te ohipa i roto i te mau vahi hamaniraa tauihaa ua noaa ïa ta te mau tane “mau ohipa atea roa ˈtu i ǒ ratou — te mau ohipa eita ïa ta te mau vahine aore ra te mau tamarii e nehenehe faahou e tauturu atu ia ratou”. Eaha ïa te hopearaa? Ia au i te faaiteraa a te tahi pae, ua riro mai ïa te mau vahine i reira “ei mau hopoia no te pae faanavairaa faufaa”. — Ia au i te faaiteraa a te Scientific American.
Tera râ, o te mau hamaniraa tauihaa te tumu no te tahi mau maitai. A matara noa mai ai te mau pae Tooa o te ra i to ratou mau fifi no te mau matahiti 30 e no te piti o te tamaˈi rahi, te opuaraa e titau-etaeta-hia ra e te mau utuafare fetii e rave rahi maoti ra ïa ia noaa te faito oraraa o te feia rii au noa (e tae noa ˈtu i te oraraa o te feia teitei). I te tahi taime, ua nehenehe i te hoê tiaraa maitai (moni rahi i te avae, te hoo mama e te ohie ia tarahu i te moni) i te faatia i te mau raatira o te mau utuafare ia hoo mai i te fare, te pereoo uira e tae noa ˈtu i te tahi mau taoˈa apî o ta te pae maona e faatianiani ra ia ratou.
Ua riro te moemoeâ o te feia rii au noa ei marei haavarevare no te rahiraa i te tupuraa te fifi rahi a te maraaraa te moni hoo. Te faataa ra te taata papai o Marvin Harris e mai te matahiti 1960 “to te mau metua iteraa e e mea fifi mau ia titau e ia tapea noa i te faito oraraa o te feia rii au noa”. Te haapapu ra te mau numera i muri nei i ta tatou parau: I te matahiti 1965, te moni au noa no te hoê fare i te Fenua Marite tei nia ïa i te 3 636 000 farane. I te matahiti mairi aˈenei ua noaahia fatata 18 mirioni farane. Ua maraa atoa te moni maa e te moni ahu. No te reira, te mau vahine e rave rahi i haere ai e rave i te ohipa.
‘E hinaaro noa mauâ ia rahi mai te moni’
O Richard raua o Carole, teie na taata ta tatou i faahiti i te omuaraa o te tumu parau, e fare au maitai to raua e te nahonaho, ia au i te peu a te mau marite. Tera râ mai to te tahi atoa mau taata faaipoipo, ua haafifihia ta raua mau faufaa i te maraaraa te moni hoo. Te faataa nei o Carole e: “E hinaaro noa mauâ ia rahi mai te moni mai te peu e e hinaaro mauâ e aufau i te tarahu. Ua taa ia ˈu e eita te moni a Richard e rahi atu â. Aita ˈtu ïa ta ˈu e ravea o te rave atoa ïa i te ohipa i te mahana taatoa.” E ere i te mea tano ia manaˈo e ua riro te philosopho i haamauhia e te taatiraa no te tiamâraa o te mau vahine ei tumu matamua tei turai i te mau vahine ia haere e rave i te ohipa. Ia ani-anaˈe-hia i te mau taata faaipoipo e no te aha te tane e te vahine e haere ai toopiti atoa ra e rave i te ohipa, e pahono mai te rahiraa e: ‘No te mea e hinaaro matou i te moni.’ (Hiˈo i te api 13.)
Te peapea nei te tahi mau vahine i te faarue i to ratou mau utuafare. Te na ô ra te hoê i roto ia ratou e: “Te raveraa i te ohipa i rapae i to ˈu utuafare te haapohe rii rii noa ra ïa ia ˈu.” Mea au roa râ na te tahi pae ia haere e rave i te ohipa i rapae. Te faataa ra te hoê vahine faatere i te hoê fare hooraa tauihaa no te fare e ‘mea au roa na ˈna ta ˈna ohipa e e ere roa o ˈna i te vahine e au i te ohipa no roto i te utuafare’. Na te maraaraa atoa o te numera no te faataaraa e te ati o te mau vahine ivi i turai i te mau vahine ia haere e rave i te ohipa. “E riaria roa vau ia ore vau e haere e rave i te ohipa, te faahitiraa ïa a te hoê vahine. Ua pohe ta ˈu tane matamua i te 22raa to ˈu matahiti (...). I teie nei, e manaˈo noa vau e ia pohe anaˈe o Stephen aore ra ia haere o ˈna i te tahi vahine apî atu ia ˈu , e fifi roa ïa vau mai te peu e aita ta ˈu ohipa.”
Taa ê atu i te reira, no te rahiraa o te feia faaipoipo, na te hinaaro ïa e tapea i to ratou faito oraraa i turai ia ratou ia rave toopiti atoa ra i te ohipa. Eaha te tahi mau fifi ta ratou e farerei nei, e mea nafea ratou ia faaafaro i te reira?
[Tumu parau tarenihia i te api 12]
Te ohipa a te mau vahine i roto i te mau fenua navai ore
“I Asia Apatoa Hitia o te râ, e hamani te mau vahine i te tihota tamara. I roto i te mau fenua Afirika Tooa o te râ, e oi ratou i te pia. I Mehiko e i roto i te tahi atu mau fenua, e hamani ratou i te auˈa araea. I roto e rave rahi mau fenua e raraa te tahi pae i te ahu e e nira atoa, area i roto i te taatoaraa o te mau fenua e hoo te mau vahine i te matete te maa ta ratou i faaapu e o te toe mai. I roto i te taatoaraa, te moni i roaa mai no teie mau ohipa, na teie mau vahine iho â ïa.” — Te mau vahine e te mau fenua veve (beretane), a Irène Tinker.
E faahiti anaˈe na ei hiˈoraa i te nunaa akan te ora ra i ropu e i te pae apatoa no Ghana. Teie te hoê faaiteraa no teie nunaa: “E tanu te mau vahine, na te mau tane e ooti; e hoo te mau vahine i ta ratou mau taoˈa i te matete, e haere ïa te mau tane i te mau vahi atea roa ˈtu no te hoo i ta ratou mau hotu. E peu matauhia e e haaputu e e faahotu tataitahi te tane e te vahine i ta raua moni, e te moni apî e noaa mai, e tuhaa taa ê iho â ïa ta te tane e ta te vahine.”
Ia haere te mau nunaa i mua i te pae hamaniraa tauihaa, e taui oioi noa ïa te huru oraraa. No te aha i na reira ˈi? No te mea, aita noa te mau taata maona i faaô mai i te mau ravea apî no te pae Tooa o te râ, ua afai atoa mai râ i ta ratou mau peu. Te mau taata aravihi i tonohia mai e te mau taata maona, e haapii ïa ratou i te mau tane te mau ravea apî no te faaapuraa, noa ˈtu â ïa e na te vahine e rave ra i taua mau ohipa i mutaa ihora. Hoê atoa huru, i roto i te mau fare hamaniraa tauihaa, ua horoa-noa-hia ïa te mau ohipa fatata na te mau tane anaˈe. Eaha ˈtura ïa te mau faahopearaa?
A rave anaˈe na i te hiˈoraa i Indonésie. I roto i taua fenua ra, e peu matauhia e na te vahine e tatara i te paa o te raiti. Area râ, i te omuaraa o te mau matahiti 1970, ua afai mai te mau Tapone i te mau matini rii nainai no te tatara i te paa o te raiti, e na te reira i faaere i te mau vahine i ta ratou imiraa moni.
I Guatemala, i roto i te oire no San Pedro, e raraa te mau vahine i te ahu, area te mau tane râ, e hoo taoˈa ïa aore ra e feia faaapu ratou. Ia au i te hoê taata hiˈopoa, e “haapeu roa” te mau vahine no te mea e mea faahotu ratou i te pae faanavairaa faufaa. Ua tae mai râ te mau matini raraa apî i roto i taua fenua ra. Te mau tane anaˈe râ te fariihia no te tarahu i te moni no te hoo mai i taua matini ra. Ua erehia ˈtura ïa te vahine i taua tuhaa ohipa faufaa ra; te rave nei ratou i te ohipa i teie nei na te mau taata fatu fare hamaniraa ahu e no te hoê tuhaa moni nainai roa.
I Kenya, e faaea noa te mau vahine “i nia i te fenua fetii no te faaapu i te maa no te faaamu noa i ta ratou mau tamarii”, area to ratou mau tane ra, te rave ra ïa i te ohipa i te oire. Ia haere anaˈe te mau vahine e ora i pihai iho i ta ratou mau tane i roto i te mau fare tahua teitei, ia au i te faaiteraa a te hoê taata rahi a te hau, e “ua riro te huru oraraa ta ratou e ite nei i te faatupu i te mau manaˈo no te haapohe ia ratou iho”. No te aha? Te faataa ra oia e: “E mau taata faaapu te mau taata no Kenya; mea au na ratou ia roaa te hoê maa fenua iti no ratou iho.”
I Inidia, e peu matauhia e mea haehaa aˈe te mau vahine. No reira, te manaˈohia nei i roto i taua fenua ra, e eita e tano ia horoa i te mau ohipa moni rarahi na te mau vahine. (Noa ˈtu â ïa ua hinaaro o Gandhi ia aifaito noa te tane e te vahine, teie râ ta ˈna mau parau: “Te aifaitoraa i rotopu i te tane e te vahine e ere ïa i te aifaitoraa i roto i te ohipa.”) Te faaite ra te buka Te mau vahine i Inidia i teie mahana (beretane) e i teie nei, e nehenehe te mau vahine no roto i te pupu oraraa au noa e o te rave ra i te ohipa, e “faatupu i te mau hinaaro no te mau taoˈa materia”. E monohia te mau opaniraa no nia i ta ratou peu e ta ratou faaroo i te tapao o te huru oraraa a te mau fenua no te pae Tooa o te râ: te titauraa i te mau mea materia.
Te mea maamaa roa, oia hoi te rave rahi nei te mau vahine no te mau fenua veve i te ohipa i teie mahana ma te ore râ e fanaˈo i te tiamâraa i te pae faanavairaa faufaa moni e te parururaa o ta ratou i ite i mutaa ihora ia faaauhia i teie nei.
[Tumu parau tarenihia i te api 13]
No te aha raua e haere ai e rave i te ohipa toopiti atoa ra
I te Fenua Marite: Ia au i te hoê titorotororaa i ravehia i nia e 41 000 vahine, 82 i nia i te hanere o ratou te rave ra i te hoê ohipa te parau ra e e rave ratou i te ohipa no te mea te hinaaro ra ratou i te moni no te aufau i ta ratou mau tarahu.
I Farani: “Ua hau roa ˈtu te mau vahine i te rave i te ohipa i reira i roto i te tahi atu mau fenua no Europa Tooa o te ra.” Te tahi tau 84 i nia i te hanere te rave ra ratou i te ohipa “no te pae faanavairaa faufaa”.
I Canada: Te faaite ra te hoê titorotororaa i ravehia e te haapiiraa tuatoru no Toronto e ‘te mau tane te rave ra ta ratou mau vahine i te ohipa i te mahana taatoa mea iti roa ïa ta ratou moni e noaa i te tahi atu mau tane. Te moni avae a te mau raatira utuafare te rave ra ta ratou mau vahine i te ohipa i te mahana taatoa tei raro roa ïa ta ratou mau moni fatata i te 25 i nia i te hanere i te moni a te mau raatira utuafare hoê anaˈe taata e rave ra i te ohipa’.
I Inidia: “Te rave ra te mau vahine i te ohipa no te mea e mea titauhia eiaha no te mea e noaa ia ratou te ravea no te haapaoraa i to ratou iho hinaaro, i te haapaoraa i ta ratou iho moni aore ra te faaiteraa i to ratou iho mau manaˈo.” — Te faaiteraa ïa a te sociologue Zarina Bhatty.
[Hohoˈa i te api 13]
Ua horoa mai te tauiraa rarahi i te pae maona na te mau tane i te mau ohipa i roto i te mau vahi hamaniraa tauihaa ma te faaatea ê ia ratou i to ratou iho utuafare faaapu. Ia au i te manaˈo o te tahi pae, ua riro mai ïa te mau vahine i reira ei “mau hopoia no te pae faanavairaa faufaa”.