Cum vă afectează crima organizată
DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN JAPONIA
Şeful unei familii mafiote îl înţeapă într-un deget pe începător. Picăturile de sânge cad pe tabloul unui „sfânt“, care este mistuit apoi de flăcări. ‘Dacă divulgi vreun secret al organizaţiei, sufletul tău va arde asemenea acestui sfânt’, îi spune şeful tânărului.
„CODUL tăcerii“, în italiană omertà, a păstrat, în general, timp de mulţi ani secretul în ce priveşte crima organizată. Cu toate acestea, în prezent, întrucât unii gangsteri devin denunţători, pe primele pagini ale ziarelor de pretutindeni apar articole care vorbesc despre bandele criminale. Cea mai proeminentă figură aflată pe banca acuzaţilor din cauza acestor pentiti, sau mafioţi trădători, este Giulio Andreotti, care a fost prim-ministrul Italiei de şapte ori şi care acum este anchetat din cauza legăturilor sale cu mafia.
Organizaţiile criminale şi-au întins tentaculele în toate locurile şi în toate categoriile sociale: mafia, în Italia şi în Statele Unite, unde se mai numeşte şi Cosa Nostra; cartelurile de droguri, în America de Sud; triadele, în China; yakuza, în Japonia. Activităţile nocive ale acestora ne afectează pe toţi şi sporesc costul vieţii.
Se spune că în Statele Unite cinci familii mafiote împart oraşul New York între ele, obţinând profituri de miliarde de dolari prin intermediul şantajelor, al taxelor de protecţie, al cămătăriei, al jocurilor de noroc, al vânzărilor de droguri şi al prostituţiei. Se crede că familiile mafiote domină cu autoritate sindicatele muncitoreşti din domeniul transportului gunoaielor, al camionajului, al construcţiilor, al transportului de alimente şi al industriei de confecţii. Datorită influenţei pe care o au asupra sindicatelor, ele pot aplana conflictele de muncă sau pot sabota realizarea unui proiect. Iată, de exemplu, ce se poate întâmpla pe un şantier: într-o zi un buldozer nu se va mişca, într-o altă zi se defectează sistemul de frânare al unui excavator, iar inginerii de exploatare tărăgănează realizarea proiectului; aceste incidente, precum şi altele continuă să aibă loc până când antreprenorul consimte să cedeze în faţa cererilor bandei, indiferent că aceste cereri se referă la mituiri sau la contracte de muncă. De fapt, „mituirea Bandei le poate asigura oamenilor de afaceri livrări prompte, relaţii paşnice cu angajaţii şi posibilitatea de a folosi mână de lucru mai ieftină“, se spune în revista Time.
Între două carteluri de droguri din Columbia a existat rivalitate până în 1993, când Pablo Escobar, capul cartelului din Medellín, a fost împuşcat. După aceea, cartelul din Cali a monopolizat traficul mondial de cocaină. Întrucât numai în Statele Unite a obţinut în 1994 profituri în valoare de 7 miliarde de dolari, se pare că, la nivel mondial, acest cartel a devenit cel mai mare sindicat al crimei organizate. Dar arestarea în 1995 a lui José Santacruz Londoño, creierul central, a constituit o lovitură pentru cartel. Însă întotdeauna există un succesor nerăbdător să preia conducerea şi să devină următorul şef.
Odată cu prăbuşirea Cortinei de Fier, pe scena internaţională a debutat mafia rusă. Ca urmare, „orice afacere din Rusia are de-a face cu mafia“, se spune în Newsweek, care citează cuvintele unui bancher. Se raportează că până şi în Brighton Beach, New York, mafia rusă încasează profiturile ce rezultă din escrocherii complicate care vizează benzina. Proprietarii automobilelor sfârşesc prin a plăti mai mult pentru benzină, iar guvernul pierde impozitele. De asemenea, bandele ruse patronează cercurile de prostituţie din Europa Răsăriteană. În cazul celor mai multe dintre crimele pe care le comit, ele ies basma curată. Cine ar îndrăzni să înfrunte foşti atleţi sau veterani care au luptat în războiul din Afganistan, toţi înarmaţi până în dinţi?
În Orient, situaţia este identică. În Japonia, dacă nu respectă gruparea yakuza locală şi nu le plătesc membrilor acesteia o taxă, cei din lumea divertismentelor trebuie să se aştepte la tot felul de necazuri. Şi în această ţară, barurile şi chiar prostituatele de pe stradă trebuie să le cumpere „protecţia“. În plus, yakuza s-a infiltrat adânc în economia japoneză, formându-şi propriile societăţi, storcând bani de la marile corporaţii influente şi stabilind legături cu sindicatele crimei de peste graniţă.
De asemenea, organizaţiile criminale cu sediul în Hong Kong şi Taiwan îşi întind reţeaua în întreaga lume. Cu excepţia numelui lor, şi anume triadele, nu se cunosc prea multe lucruri despre modul în care sunt organizate. Istoria lor datează din secolul al XVII-lea, când călugării chinezi s-au coalizat împotriva manciurienilor, care preluaseră controlul asupra Chinei. Deşi numărul membrilor triadelor din Hong Kong se ridică la zeci de mii, se spune că acestea instituie sindicate temporare pentru comiterea unei anumite crime sau a unei serii de crime, astfel că poliţiei îi este dificil să le descopere identitatea. Ele câştigă miliarde de dolari prin traficul de heroină şi tot ele au transformat Hong Kong-ul într-un centru de falsificare a cărţilor de credit.
Referitor la criminalitatea din Statele Unite, în cartea sa intitulată The New Ethnic Mobs, William Kleinknecht scrie următoarele: „În noua lume a crimei organizate, nici o grupare de gangsteri etnică nu are o perspectivă de viitor mai strălucită decât cea chineză. . . . Grupările criminale chineze câştigă cu rapiditate putere în oraşele din toată ţara. . . . Ele sunt întrecute doar de mafia din New York“.
Privitor la o altă formă de trafic ilegal care îşi are originea în Hong Kong, un funcţionar de la Ministerul de Justiţie al S.U.A a afirmat următoarele: „Introducerea străinilor în ţară în mod clandestin este o formă de manifestare a crimei organizate“. Unii funcţionari au estimat că numărul chinezilor care intră anual în mod ilegal în Statele Unite este de 100 000. În general, imigrantul care este introdus în mod clandestin într-o ţară bogată trebuie să plătească pentru aceasta cel puţin 15 000 de dolari, plătind cea mai mare parte din suma respectivă după ce ajunge la destinaţie. Astfel, pentru mulţi imigranţi, viaţa în ţara visurilor lor se transformă într-un coşmar generat de munca silnică prestată în condiţii nesănătoase şi în posturi prost plătite din ateliere şi fabrici, precum şi în bordeluri.
Întrucât nu vă implicaţi în activităţi criminale, poate consideraţi că crima organizată nu vă afectează nicicum. Dar, în realitate, aşa stau oare lucrurile? Mulţi toxicomani de pe câteva continente comit crime pentru a avea cu ce să-şi plătească drogurile livrate de cartelurile de droguri din America de Sud. Organizaţiile criminale se asigură că contractele de prestare a serviciilor publice sunt încheiate cu companiile care au legătură cu grupurile criminale. Rezultatul? Cetăţenii plătesc mai mult. Comisia Prezidenţială privind Crima Organizată a afirmat odată că, în Statele Unite, „crima organizată deformează preţurile prin hoţie, şantaj, mituire, acordul de fixare a anumitor preţuri şi restricţiile impuse comerţului“ şi că consumatorii sunt constrânşi să plătească mafiei „ceea ce s-ar putea numi, de fapt, suprataxă“. Aşadar, nimeni nu scapă de efectele crimei. Toţi achităm nota de plată.
Dar de ce posperă crima organizată în zilele actuale?
[Chenarul de la pagina 5]
Originile mafiei
„Mafia a apărut în perioada evului mediu târziu în Sicilia, unde, probabil, a început să funcţioneze ca organizaţie secretă care urmărea răsturnarea domniei diferiţilor cuceritori străini ai insulei, de exemplu, a sarazinilor, normanzilor şi spaniolilor. Mafia îşi trage originile şi membrii din numeroasele trupe particulare, sau mafie, pe care moşierii ce lipseau de pe domeniile lor le plăteau pentru ca acestea să le apere proprietăţile de răufăcători, avându-se în vedere condiţiile de anarhie care au predominat de-a lungul secolelor în cea mai mare parte a Siciliei. Pe parcursul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, energicii tâlhari din aceste trupe particulare s-au organizat şi au dobândit atât de multă putere, încât s-au întors împotriva moşierilor şi au devenit unica autoritate existentă pe multe proprietăţi, smulgând bani de la moşieri în schimbul ocrotirii recoltelor acestora“ (The New Encyclopædia Britannica). Smulgerea banilor în schimbul asigurării protecţiei a devenit modul lor de a opera. Ei şi-au dus metodele în Statele Unite, unde s-au implicat în jocuri de noroc, escrocare, cămătărie, trafic de droguri şi prostituţie.