Păziţi-vă de adversarul vostru, Diavolul!

„Păstraţi-vă echilibrul, fiţi vigilenţi. Adversarul vostru, Diavolul, umblă de jur împrejur, ca un leu care răcneşte, căutînd să devoreze pe cineva.“ — 1 PETRU 5:8.

1. Ce adversar au Martorii lui Iehova, dar poate fi el învins?

EŞTI un martor dedicat fără rezerve lui Iehova Dumnezeu? Atunci să ştii că ai un adversar plin de o subtilă şiretenie şi urzitor de intrigi, un duşman diabolic. Însă, în ciuda a tot ce poate face el, acest duşman puternic poate fi învins. Tu te poţi dovedi fidel Dumnezeului Preaînalt, Iehova. Fără îndoială că, în felul acesta, tu poţi participa la justificarea numelui fără seamăn al Tatălui tău ceresc. Într-adevăr, tu poţi aduce bucurie inimii lui Iehova şi îi poţi furniza un răspuns pe care să îl dea Marelui Batjocoritor. Şi, în sfîrşit, tu poţi cîştiga premiul vieţii eterne în fericire paradiziacă. — Proverbe 27:11; Luca 23:43; Apocalips 2:7.

2. Ce a spus apostolul Petru despre principalul nostru adversar?

² Pentru a-i rămîne fidel lui Dumnezeu trebuie să te păzeşti de principalul tău adversar. Apostolul Petru a scris cu privire la el: „Păstraţi-vă echilibrul, fiţi vigilenţi. Adversarul vostru, Diavolul, umblă de jur împrejur, ca un leu care răcneşte, căutînd să devoreze pe cineva.“ Totuşi, apărarea de acest duşman este posibilă, deoarece apostolul continuă: „Dar luaţi poziţie împotriva lui, tari în credinţă (. . .) După ce veţi fi suferit puţină vreme, Dumnezeul oricărei favori nemeritate (. . .) vă va face fermi, vă va face tari“ (1 Petru 5:8–10). Aceste cuvinte le aduc mîngîiere îndeosebi discipolilor unşi ai lui Isus Cristos. Însă ele au acelaşi autentic înţeles şi pentru servitorii lui Iehova care privesc înainte spre viaţa eternă într-un paradis pămîntesc.

3. a) Cine este gata să ne ajute? b) Ce duşmani utilizează Satan pentru a-şi realiza scopurile sale rele?

³ Dacă vrem să ne păzim de Adversarul nostru, noi avem nevoie de ajutor, precum şi de cunoaşterea tacticii sale. Iehova Dumnezeu, Isus Cristos, îngerii sfinţi şi adunarea creştină sînt gata oricînd să ne ajute cu promptitudine. Pe de altă parte, noi avem de luptat cu propria noastră carne imperfectă, cu sistemul rău de lucruri şi cu însuşi Satan Diavolul. El este împins de răutate şi este întotdeauna gata să recurgă la ajutorul celorlalţi doi duşmani ai noştri pentru a-şi realiza scopurile sale rele. — Ioan 15:19; 1 Corinteni 9:27.

4. a) Sub ce denumiri este cunoscut Satan? b) De ce îşi merită Satan titlurile de „Diavol“, „şarpe“ şi „balaur“?

⁴ Înseşi denumirile pe care Scripturile i le dau Adversarului nostru ne ajută să înţelegem mai bine care sînt metodele şi întenţiile sale. El este numit Satan, Diavol, şarpe şi balaur (Apocalips 12:4, 9, 10). Numele său de Satan înseamnă „Împotrivitor“ sau „Adversar“ (Iov 1:6; 2:1). „Diavol“ înseamnă „Calomniator“, „Acuzator“ sau „Defăimător“. Satan mai este numit şi şarpe, deoarece el s-a folosit de un şarpe ca s-o înşele pe Eva în grădina Edenului (Geneza 3:1–7). Şi, în sfîrşit, el mai este numit şi „balaur“, din cauza înclinaţiei sale de a devora.

Motivele şi scopurile lui Satan

5. Ce atitudine a adoptat Satan faţă de Iehova?

⁵ Satan Diavolul, iniţial unul dintre fiii cereşti ai lui Dumnezeu, s-a apucat să i se împotrivească lui Iehova şi să-l calomnieze. Scopul lui Satan era să îndepărteze omenirea de la Dumnezeu, astfel încît ea să servească ţelurilor egoiste ale lui Satan. Modul de acţiune al lui Satan face să se vadă limpede că el a pus la îndoială buna credinţă a lui Dumnezeu, ca şi necesitatea oamenilor de a depinde de Iehova şi de a conta pe el în vederea continuării vieţii şi fericirii lor. În linia de conduită a lui Satan se mai include şi punerea de către el la îndoială a dreptului lui Dumnezeu de-a stăpîni, precum şi a modului său de a stăpîni. Iehova se obligă faţă de principiul de a stăpîni în dreptate şi de-a avea creaturi care să îi servească în mod voluntar, din iubire faţă de el şi de dragul dreptăţii. Satan însă a devenit susţinătorul ideii că, dimpotrivă, cîştigul egoist este un motiv preferabil. Cu alte cuvinte, el susţine că toate creaturile ar trebui să fie şi chiar sînt la fel de egoiste ca şi el. — Iov, capitolele 1 şi 2.

6. Ce dezvăluie linia de conduită a lui Satan cu privire la motivele sale?

⁶ Din faptul că Satan a adoptat o asemenea linie de conduită, putem înţelege clar că el a permis ca ambiţia sa nemăsurată să devină o pasiune şi o forţă de motivaţie mistuitoare. Faptul acesta rezultă, în mod evident, şi din avertismentul apostolului Pavel împotriva numirii în poziţia de supraveghetor a unui bărbat convertit de curînd, „ca să nu se umfle de mîndrie şi să cadă în judecata pronunţată împotriva Diavolului“ (1 Timotei 3:6). Într-adevăr, atitudinea lui Satan trădează o colosală trufie, de vreme ce a îndrăznit să se măsoare cu Cel Atotputernic şi Preaînalt, cu Suveranul universului şi Regele eternităţii, Iehova Dumnezeu (Geneza 17:1; 2 Samuel 7:28; Psalm 83:18; 1 Timotei 1:17). Faptul că pasiunea predominantă a lui Satan este autoînălţarea şi că el invidia închinarea pe care creaturile inteligente i-o aduceau lui Iehova a fost dezvăluit de către el atunci cînd i-a oferit lui Isus Cristos „toate regatele lumii“, dacă Isus avea să îndeplinească un act de închinare în faţa lui. — Matei 4:8, 9.

7. De ce nu i-a executat Dumnezeu numaidecît pe rebelii Satan, Adam şi Eva?

⁷ Desigur că Iehova Dumnezeu i-ar fi putut executa pe Satan şi prima pereche de oameni de îndată ce au comis acea încălcare de lege. Dar din cauza controverselor pe care le-a ridicat Satan şi din îndurare faţă de descendenţii încă nenăscuţi ai lui Adam, Dumnezeu i-a permis Diavolului să rămînă în viaţă şi să încerce să-şi dovedească lăudăroasele sale provocări. În acelaşi timp, în felul acesta, Iehova îi oferea omenirii prilejul de a încerca să se conducă singură, fără Dumnezeu şi fără principiile lui drepte.

Inducere în eroare cu privire la existenţa sa

8. Cum a înşelat Satan omenirea cu privire la propria sa existenţă?

⁸ Satan recurge la numeroase şi variate calcule pentru a-şi promova scopul său ca Adversar al lui Iehova Dumnezeu şi, dacă ar fi posibil, pentru a-i întoarce pe toţi oamenii de la închinarea corectă adusă Creatorului lor. Una dintre stratagemele sale este aceea de a-i face pe oameni să creadă că el, Satan, nici nu există! În felul acesta ei devin o pradă uşoară pentru el. Astfel, în zilele noastre, în multe cercuri religioase a ajuns să fie la modă credinţa că nu există persoana cunoscută drept Satan Diavolul. Spre exemplu, un sondaj efectuat de către Centrul pentru cercetări poliţieneşti din New York City raporta că în 1974 mai mult de jumătate dintre americani nu credeau decît în parte în existenţa ca persoană a Diavolului. Chiar şi dintre membrii clerului mulţi nu cred în existenţa Diavolului ca persoană.

9, 10. Cum stabilesc Scripturile faptul că Diavolul este o persoană?

⁹ Dar Scripturile ne spulberă orice îndoială cu privire la existenţa Diavolului ca persoană. Ele arată că prin şarpe a vorbit o persoană, înşelînd-o şi ademenind-o pe prima femeie, pe Eva. Apoi, cartea lui Iov stabileşte existenţa lui Satan ca persoană, întrucît ea arată că Satan i-a vorbit lui Iehova Dumnezeu, contestînd integritatea lui Iov, slujitorul lui Dumnezeu. În plus, scriitorii evangheliilor — Matei, Marcu şi Luca relatează că Isus a fost ademenit de Diavolul. Că ademenirile la care a fost supus Cristos trebuie să fi venit dintr-o sursă exterioară se poate deduce nu numai din ceea ce cunoaştem despre perfecţiunea şi personalitatea lui Isus, ci şi din natura celei de a treia ademeniri la care l-a supus Satan. Cum ar fi putut Isus să se plece şi să îndeplinească un act de închinare în faţa unei idei sau a unui principiu al răului? Foarte semnificative sînt în acest sens şi frecventele referiri ale lui Isus la Satan ca persoană şi ca „stăpînitorul acestei lumi“. — Ioan 12:31; 14:30; 16:11; 8:44; Matei 4:1–10; 12:26; Luca 10:18.

¹⁰ Apostolii lui Isus l-au considerat şi ei pe Diavolul drept o persoană. Pavel a arătat că adevăraţii creştini nu sînt în ignoranţă cu privire la „intenţiile“ lui Satan şi i-a avertizat „împotriva maşinaţiilor Diavolului“ (2 Corinteni 2:11; Efeseni 6:11). Cum s-a arătat deja mai sus, Petru i-a îndemnat pe fraţii săi de credinţă să se păzească de Adversarul lor Diavolul. Iar apostolul Ioan a declarat că „întreaga lume zace în puterea celui rău“ şi că „Diavolul va continua să-i arunce pe unii (creştini) în închisoare.“ — 1 Ioan 5:19; Apocalips 2:10; 1 Petru 5:8.

Stratagema lui Satan în legătură cu falsa religie

11. Cum a manevrat Satan instinctul omului de a se închina?

¹¹ Intenţia lui Satan de a-i ţine pe oameni în stare de orbire implică utilizarea de către el a falsei religii (2 Corinteni 4:4). Omul a fost creat de către Dumnezeu cu nevoia de a păstra contactul cu Creatorul său prin intermediul închinării. Satan a deviat acest instinct, apelînd la egoism şi promovînd ignoranţa cu privire la închinarea curată. Pentru a-şi realiza scopul, el „continuă să se transforme într-un înger de lumină“ (2 Corinteni 11:14). Consecinţa acestei înşelăciuni este faptul că oamenii se lasă prinşi în mii de diverse forme ale religiei false.

12. Cum ar trebui să privim noi religia falsă şi interconfesionalismul?

¹² Orice falsă religie este într-adevăr un produs al lui Satan, căci Pavel a declarat: „Lucrurile pe care le jertfesc naţiunile le jertfesc demonilor şi nu lui Dumnezeu.“ Isus a zis: „Cine nu este de partea mea este împotriva mea şi cine nu adună împreună cu mine risipeşte.“ În afară de aceasta, Cristos nu a încurajat cîtuşi de puţin interconfesionalismul, ci el a zis: „Nimeni nu vine la Tatăl decît prin mine.“ — 1 Corinteni 10:20; Matei 12:30; Ioan 14:6.

13. În ce moduri a profitat Satan de curiozitatea omului faţă de ocult?

¹³ Satan profită de curiozitatea omului faţă de oculta şi de starea morţilor. Prin asemenea stratageme total contrare Scripturilor, cum sînt comunicarea cu morţii sau spiritismul, ghicitul, astrologia şi magia neagră, el a prins în capcană mulţimi nenumărate de oameni. Astăzi, de fapt, există un interes mereu crescînd faţă de asemenea lucruri, fapt care a ajuns pînă la o asemenea extremă încît unii i se închină de-a dreptul Diavolului. — Exod 22:18; Levitic 19:26; 20:6; Deuteronom 18:10–12.

Satan apelează la mîndrie

14, 15. a) Ce mijloace a utilizat Satan pentru a-i determina pe Eva şi pe Cain să servească scopului său? b) Ce alte exemple ne mai oferă Biblia în acest sens?

¹⁴ Satan a cedat ispitei mîndriei. Drept urmare, el a trezit şi în Eva mîndria, dorinţa egoistă de a fi ca Dumnezeul Cel Preaînalt şi astfel a reuşit să-i abată pe primii noştri părinţi de la închinarea lui Iehova Dumnezeu. Satan s-a apropiat în acelaşi fel şi de Cain. Observînd cît de înciudat era Cain pentru că fratele său Abel obţinuse aprobarea divină, Diavolul a reuşit să stîrnească în aşa fel acea ciudă încît s-o transforme într-o invidie criminală. — Geneza 4:3–8; 1 Ioan 3:11, 12.

¹⁵ În cursul istoriei omenirii Satan a reuşit să-i utilizeze drept instrumente ale sale pe oamenii mîndri cum au fost Nimrod, faraonul Egiptului în zilele lui Moise şi regele asirian Sanherib (Geneza 10:8–12; Exod 5:2; Isaia 36:7–10, 16–20). Astăzi Satan ţine în strînsoarea sa masele omenirii prin intermediul mîndriei: mîndria rasială, mîndria naţională, mîndria pe care o inspiră instruirea superioară, mîndria generată de starea socială şi aşa mai departe. Toate acestea servesc scopului Diavolului, făcîndu-i pe oameni să întoarcă spre mesajul lui Dumnezeu o ureche surdă.

Ispita lăcomiei materialiste

16. Ce succes a avut Satan prin folosirea lăcomiei materialiste?

¹⁶ O altă stratagemă pe care o utilizează Satan pentru a-i prinde în capcană pe oameni este materialismul, lăcomia, iubirea de bani, mîndria care izvorăşte din bunurile pe care le posedă ei. Prin acestea i-a prins el în cursă pe membrii clerului din zilele lui Isus, care erau lacomi iubitori de bani (Luca 16:14). Făcînd uz de ispita lăcomiei materialiste, ‘Satan i-a dat (lui Anania) îndrăzneala să înşele spiritul sfînt’ (Fapte 5:1–11). Şi fără îndoială că Diavolul s-a folosit de iubirea de lucruri materiale şi de plăcerile lumeşti pentru a-i abate pe Dima şi pe alţi creştini de la serviciul lui Iehova. — 2 Timotei 4:10.

17. De ce exemplu foarte bine cunoscut dispunem cu privire la o persoană care a cedat în faţa stratagemei lui Satan de a se folosi de lăcomie ca de o cursă?

¹⁷ Un exemplu foarte bine cunoscut de folosire de către Satan a lăcomiei pentru a prinde în laţ, este acela al lui Iuda Iscariot. El a devenit nu numai un hoţ lacom, ci lăcomia a fost şi factorul care l-a determinat să-şi trădeze Maestrul. Că mintea lui era înclinată în acea direcţie se vede din protestul său faţă de gestul Mariei de a unge picioarele lui Isus cu un ulei scump (Ioan 12:4–6; Matei 26:14–16). Cît de atenţi trebuie să fim deci ca Satan să nu ne cîştige prin ispita lăcomiei materialiste!

Victimele pe care le face Satan folosindu-se de slăbiciunile omeneşti

18. a) Ce măsuri a luat Dumnezeu pentru ca omul să se bucure de plăceri în viaţă? b) Cum a profitat Satan de acestea, spre paguba omului?

¹⁸ Printre diferitele slăbiciuni la care apelează Satan se află şi dorinţa puternică de plăceri senzuale interzise. Iehova Dumnezeu a avut în vedere ca noi să ne bucurăm de multe plăceri, iar cînd ne bucurăm de acestea între limitele voinţei sale cu privire la noi, ele ne pot procura mult bine şi fericire. Dar Satan îi ispiteşte pe oameni să pună aceste lucruri pe primul plan în viaţa lor şi să şi le satisfacă în chipuri imorale, care violează legea lui Dumnezeu. Astfel Satan a făcut ca 24 000 de israeliţi să cedeze în faţa ispitei de a-i aduce închinare lui Baal Peor (Numere 25:1–9). Astăzi lumea a ajuns să caute nebuneşte plăceri senzuale. Revistele, ziarele, filmele şi programele de televiziune fac apel, din ce în ce mai desluşit, la preocupări legate de desfrînare. Noi însă, în calitate de creştini îndrumaţi de spiritul lui Dumnezeu, trebuie să respingem asemenea tentaţii. — 1 Corinteni 14:20.

19. a) În faţa cărei capcane a lui Satan sînt deosebit de vulnerabili tinerii creştini? b) De ce anume trebuie să fie conştienţi tinerii creştini?

¹⁹ O altă stratagemă a lui Satan este faptul că recurge la dorinţa puternică a oamenilor de a încerca senzaţii tari. În special tinerii creştini sînt vulnerabili în faţa acestei capcane. Adesea ei îşi dăruiesc toată măsura puterilor lor diferitelor discipline sportive, atît ca spectatori cît şi ca participanţi. Dar faptul acesta i-ar putea determina să devină „iubitori mai mult de plăceri decît iubitori de Dumnezeu“ (2 Timotei 3:4). La alţi tineri dorinţa puternică de senzaţii este orientată spre muzică şi cîntece care încurajează imoralitatea şi violenţa. Fireşte că e nevoie de multă precauţie, deoarece asemenea lucruri îi pot ademeni pe tinerii creştini să se îndepărteze de calea corectitudinii şi a virtuţii. — Psalm 16:11; 2 Petru 2:20–22.

20. Cum se foloseşte Satan de sentimentul fricii?

²⁰ Satan mai utilizează şi capcana fricii de oameni. Este firesc să te retragi din faţa batjocurilor şi să încerci să eviţi suferinţa. O asemenea frică i-a determinat nu pe puţini oameni să facă compromis în timpuri de apăsare (Proverbe 29:25; Evrei 2:14, 15). Cu ajutorul lui Dumnezeu, noi nu vom permite niciodată să ni se întîmple aşa ceva.

21. De ce este necesar să nu ne lăsăm doborîţi prin descurajare?

²¹ O altă stratagemă a lui Satan este încercarea lui de a-i descuraja pe slujitorii lui Dumnezeu în aşa fel încît să renunţe. Diavolul a încercat, desigur, să facă lucrul acesta cu Iov, determinîndu-l pe acesta să dorească să moară sau ca mai bine să nu se fi născut. Satan a încercat să facă acelaşi lucru cu Moise (Iov 3:1–13; 14:13; Numere 11:10–15). Nici unul dintre aceşti bărbaţi fideli nu a fost doborît de descurajare. Dimpotrivă, ei s-au conformat voinţei divine. Ca şi ei, este necesar ca noi să nu ne lăsăm copleşiţi de nici o împrejurare, deoarece Iehova ne poate susţine şi el nu va permite niciodată ca cel drept să se clatine. — Psalm 55:22.

Staţi fermi!

22, 23. Ce trebuie să facem noi pentru a fi în măsură să stăm fermi împotriva „maşinaţiilor“ Diavolului şi pentru a nu servi planurilor sale?

²² Avînd în vedere succesul lui Satan de a înstrăina de Iehova Dumnezeu marea majoritate a omenirii, ce trebuie să facem? Ca martori curajoşi ai lui Iehova, noi trebui să stăm fermi „împotriva maşinaţiilor Diavolului“, împotriva trucurilor, stratagemelor şi metodelor sale tactice (Efeseni 6:11). În felul acesta vom putea dovedi că el este un mincinos josnic şi lăudăros, aşa cum şi este în realiate.

²³ Noi însă nu vom putea sta fermi împotriva lui Satan prin propria noastră putere, deoarece el dispune de mai multă putere, de o mai mare cunoştinţă, şi de o mult mai bogată experienţă decît noi. De aceea, pentru a fi în măsură să stăm fermi împotriva lui, este necesar să ne folosim din plin de toate ajutoarele de care s-a îngrijit Iehova pentru poporul său. Astfel îl vom putea învinge pe acest puternic duşman!

[Notă de subsol]

Îţi poţi reaminti?

□ Ce duşmani foloseşte Diavolul pentru a-şi realiza scopurile sale rele?

□ Ce atitudine a adoptat Satan faţă de Iehova?

□ Cum dovedeşte Biblia că Satan este o persoană?

□ Care sînt unele mijloace utilizate de către Diavolul, pentru a ne prinde în cursă, şi cum putem evita să fim biruiţi de ele?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 11]

Martorii lui Iehova nu cedează în faţa fricii de oameni