Cine n-are nevoie de mîngîiere
O DATA şi odată, în mod dureros avem nevoie de mîngîiere şi încurajare. Aceasta pentru că există atîtea lucruri în viaţă care ne pot aduce întristare.
S-ar putea ca părinţii să lucreze din greu şi să încerce a se îngriji bine de copiii lor. Dar în timp ce fiii şi fiicele cresc mari, ei ar putea să devină răzvrătiţi şi să pricinuiască necazuri şi griji nenumărate tatălui şi mamei lor.
La locul său de muncă, un om ar putea deveni obiectul unei reprezentări greşite şi a unei nedreptăţi. Deşi cinstit şi conştiincios el ar putea să nu fie promovat, deoarece conştiinţa nu-i permite să se amestece în politică. Persoane incompetente ar putea chiar să-i spună cum să-şi îndeplinească serviciul. Omului ar putea să-i fie frică să meargă la lucru, socotind că i-ar fi greu să suporte tot ceea îl irită.
Un adult activ ar putea fi deprimat datorită unei boli care-i cauzează slăbiciune sau unui accident care-l face infirm. Omul nu mai poate face lucrurile care au contribuit în mare măsură la fericire sa. S-ar putea să fie obligat să-şi aline chinurile intense cu calmante puternice.
Si cine dintre noi n-a fost cuprins de întristare profundă din cauza morţii unui prieten apropiat sau a unei rude? Ne-am putea simţi cu totul neajutoraţi, părăsiţi şi deprimaţi.
In asemenea situaţii, unde ne putem adresa pentru mîngîiere? Ar fi încurajator, într-adevăr, dacă am găsi o sursă care ne-ar spune cum au rezolvat alţii în mod eficient aceste probleme şi ce i-a susţinut în timpul nenorocirii lor. Biblia face exact aceasta. Ea ne furnizează o dare de seamă sinceră cu privire la ceea ce li s-a întîmplat anumitor persoane individuale şi cum au îndurat ei aceste încercări, fără a deveni disperaţi.
Să citim istoria lui David, al cărui fiu Amnon s-a făcut vinovat de viol incestuos şi iar al cărui fiu Absalom a fost amestecat în omor şi conspiraţie pentru tron. In timpul vieţii sale David a îndurat, de asemenea, o jignire dureroasă din partea celui mai mare frate al său. A fost forţat să trăiască un număr de ani ca proscris, hăituit ca un animal de către invidiosul rege Saul, defăimat în repetate rînduri şi trădat de sfetnicul de încredere pe care l-a avut şi de asemenea a ajuns bolnav şi slab.
Inţeleptul rege Solomon a vorbit astfel despre durităţile vieţii: „Nu cei iuţi cîştigă cursa de alergare, nu cei puternici cîştigă bătălia, nici cei înţelepţi pîinea, nici cei pricepuţi bogăţia, nici chiar cei ce au cunoştinţă, favoarea, deoarece timpul şi evenimentele neprevăzute se abat asupra tuturor“. „Am văzut robi călări, şi prinţi mergînd pe jos ca robi“. Ecl. 9:11; 10:7.
Bineînţeles că nu toţi bărbăţii şi femeile menţionaţi în Biblie au avut de luptat cu aceleaşi probleme. Cu toate acestea, de pe vremea cînd viaţa lui Abel a fost luată violent de fratele său Cain, oamenii au ştiut ce înseamnă a pierde prin moarte pe unul din cei dragi. Avraam a deplîns moartea iubitei sale soţii Sara (Gen. 23:2). Cînd a murit Iacob, Iosif s-a aruncat pe tatăl său plîngînd şi sărutîndu-i faţa“ (Gen. 50:1, Today’s English Version), David a deplîns moartea prietenului său Ionatan, prin cuvintele: „Mă doare după tine, frate Ionatane; dragostea ta pentru mine a fost mai minunată decît iubirea femeiască“.
In ciuda experienţelor şi a restriştei amare, David, Naomi, Ana, Avraam, Iosif şi mulţi alţii care sînt menţionaţi în Biblie, s-au lăsat copleşiţi de sentimentele lor de tristeţe. Increderea în Dumnezeu i-a suştinut.