Întrebări de la cititori

● Ce înseamnă profeţia lui Amos îndreptată împotriva „vacilor Basanului“?

Profeţia din Amos 4:1–3, sună: „Ascultaţi acest cuvînt, voi vaci ale Basanului, care sînt pe muntele Samariei, care înşeală pe cei neînsemnaţi, care calcă înpicioare pe cei săraci, care spun către stăpînii lor: ‘Adă-ne şi lasă-ne să bem!’ Domnul Iehova a jurat pe sfinţenia sa: ‘“Iată! Vin zile asupra voastră cînd vă vor ridica negreşit cu cîrligul de carne şi ultima parte din voi cu cîrligul de undiţă. Si veţi ieşi prin spărtură, fiecare drept înainte“’“.

In legătură cu aceste „vaci ale Basanului“ este vorba de femeile Samariei care, pentru a putea trăi mereu în lux îi forţau mereu pe bărbaţii lor să-i înşele pe cei neînsemnaţi şi să-i asuprească. Ele pretindeau „stăpînilor“ lor, bărbaţilor lor, să le procure lucrurile pe care şi le doreau pentru o viaţă dedată plăcerii. Cel Suprem n-a privit însă cu plăcere la o asemenea nedreptate. El este sfînt şi curat şi el a jurat de aceea pe sfinţenia sa că va merge împotriva „vacilor Basanului“. Ele vor fi tîrîte cu de-a sila — ca şi nu nişte cîrlige pentru carne — din Samaria, iar supravieţuitoarele aşa-zicînd cu cîrlige mai mici de undiţă. Duşmanul le-ar izgoni pe aceste femei prin spărtura care trebuia să fie făcută în zidurile oraşului cucerit.

● Ce se înţelege prin „oraşul mare . . . , care în sens spiritual se cheamă Sodoma şi Egipt“, amintit în Apocalips 11:8?

“Oraşul mare“ menţionat în Apocalips 11:8 este Ierusalimul şi de aceea Apocalipsul vorbeşte în principiu despre ceva ce a fost ilustrat prin vechiul Ierusalim.

Capitolul 11 al Apocalipsului conţine viziunea pe care apostolul Ioan a avut-o despre cei „doi martori“ ai lui Dumnezeu. In acest context este vorba de faptul că Iehova Dumnezeu ‘şi-a preluat puterea lui cea mare şi a început să guverneze ca rege’. Martorii lui Iehova cred că aceasta s-a petrecut în anul 1914 e.n. (Apoc. 11:17, 18). In limbaj simbolic se explică în Apocalips că cei doi martori au fost biruiţi şi ucişi şi se spune: „Cadavrele vor zăcea pe strada largă a oraşului mare care în sens spiritual se cheamă Sodoma şi Egipt, unde a fost pus pe stîlp şi Domnul lor“ (Apoc. 11:8).

Prin aceasta se înţelege evident Ierusalimul, căci Isus a fost condamnat la moarte în Ierusalim şi a fost pironit pe stîlp în imediata apropiere a zidurile acestui oraş. Locuitorii Ierusalimului au dezvăluit în aceea vreme caracteristicile vechii Sodome şi a Egiptului antic (Compară Isaia 1:10, 21). Vechii egipteni au fost mulţumiţi, spre exemplu, cu obiceiurile religioase păgîne şi l-au lepădat în zilele lui Moise cînd s-a sărbătorit primul paşte, pe Dumnezeul adevărat. In mod asemănător evreii l-au lepădat în secolul întîi e.n. pe Isus, „mielul lui Dumnezeu“, şi în schimbul acestuia s-au ţinut de tradiţiile lor religioase (Ioan 1:29; Mat. 15:3–9; 23:13–26). Martorii lui Iehova arată de multă vreme că replica contemporană a vechiului Ierusalim este creştinătatea. Majoritatea apartenenţilor creştinătăţii afirmă deopotrivă că se închină într-un mod corect lui Dumnezeu, însă în general ei arată aceeaşi atitudine ca evreii care l-au lepădat pe Isus.

Din acest motiv, în cartea „Atunci s-a împlinit taina lui Dumnezeu“ (1970) se zice în rezumat: „Deoarece Ierusalimul necredincios l-a asuprit şi l-a înrobit religios pe propriul popor al lui Iehova, el putea fi numit „în sens spiritual“ Egipt. Aşa după cum primul miel de paşte a fost sacrificat în Egipt în zilele profetului Moise, Isus Cristos a fost omorît în Ierusalimul necredincios ca miel antitipic de paşte“. Cu referire la contemporaneitate, în care se zice mai departe: „De aceea prin ‘marele oraş’ trebuie să se înţeleagă Ierusalimul necredincios antitipic, adică creştinătatea.

Dar de ce a fost vorba în Turnul de veghere din 15 august 1977 (germ) în legătură cu Apocalips 11:8, despre sistemele politice de domnie care există astăzi în lume?

Egiptul antic a fost în vremea lui o proieminentă putere politică Ezechiel capitolul 31 conţine un avertisment care a fost îndreptat împotriva lui ‘Faraon şi mulţimii sale’ (a). La discutarea capitolului 31 din Ezechiel în Turnul de veghere din 15 august (germ), s-au făcut în mod potrivit referiri la Apocalips 11:8. Aceasta în principal pentru a arată că este corect din punct de vedere biblic să se dea „Egiptului“ o semnificaţie simbolică. In împlinirea contemporană sau atitipică a capitolului 31 din Ezechiel nu este vorba de ţara literală Egipt, ci de sistemul politic mondial de lucruri din zilele noastre. Cum aşa? Egiptul antic care s-a asemănat cu un copac mare, a fost o însemnată putere militară care a căutat să-şi extindă domeniu de influenţă pe plan mondial asupra tuturor popoarelor. Corespunzător cu aceasta astăzi există o organizaţie politică mondială care se poate compara cu un cedru înalt de pe munţii Libanului sub care caută refugiu naţiuni.

Deci în timp ce din context reiese că Apocalips 11:8 se împlineşte în primul rînd în interiorul creştinătăţii, cu ajutorul acestui verset s-ar putea arăta în mod potrivit şi că se poate aştepta existenţa unei replici contemporane a Egiptului menţionat în Ezechiel, capitolul 31.

[Notă de subsol]