51 BARNABA
„Fiul mângâierii”
CÂND Saul din Tars s-a întors la Ierusalim după o absență de trei ani, el i-a căutat pe creștinii de acolo. (Gal. 1:15-19) Saul îi considera acum frații și surorile sale, dar ei încă vedeau în el un persecutor periculos. Se pare că mulți nu credeau că Saul se schimbase cu adevărat. Însă un creștin, cunoscut sub numele de Barnaba, a avut suficient curaj și suficientă compasiune pentru a-l ajuta pe Saul.
Creștinii din Ierusalim se temeau să aibă încredere în Saul din Tars, dar Barnaba a fost curajos și i-a venit în ajutor
Când apare pentru prima dată în Biblie, Barnaba este prezentat drept un levit pe nume Iosif. Imediat după Penticosta din 33 e.n., el vânduse un teren și donase banii în folosul fraților săi nevoiași. Fiindcă se remarca prin bunătate și prin dorința de a le oferi mângâiere altora, apostolii îi puseseră numele Barnaba, care înseamnă „Fiul mângâierii”. Mai târziu, în jurul anului 36 e.n., el l-a întâlnit pe Saul și i-a arătat bunăvoință. Biblia spune: „Barnaba i-a venit în ajutor și l-a dus la apostoli”. Astfel, între ei s-a înfiripat o prietenie frumoasă, care a durat o viață întreagă.
Saul a predicat cu atât de mult zel în Ierusalim, încât niște iudei fanatici au vrut să-l omoare. De aceea, frații l-au trimis la Tars, orașul său natal. Pe Barnaba, după circa nouă ani, frații l-au trimis să-i încurajeze pe cei nou-veniți la adevăr în Antiohia din Siria. Despre el se spune că „era un om bun, plin de spirit sfânt și de credință”. Atât de mulți au acceptat vestea bună în Antiohia, încât Barnaba nu a făcut față singur, așa că s-a dus în Tars să-l caute pe Saul. Împreună, cei doi au fost de neoprit în lucrarea de predicare. Ei au luat parte și la o lucrare de ajutorare a creștinilor din Iudeea.
Saul, cunoscut cu timpul drept Pavel, a pornit într-o călătorie misionară împreună cu Barnaba, călătorie în care curajul le-a fost testat de nenumărate ori. În Iconium, unii iudei împotrivitori au vrut să-i omoare cu pietre, așa că cei doi au fugit în Listra. Acolo, oamenii au crezut inițial că erau zei! Însă niște împotrivitori veniți din Antiohia și din Iconium au stârnit mulțimile împotriva lor. Ele l-au atacat pe Pavel, l-au lovit cu pietre și, crezând că murise, l-au lăsat în afara orașului. Când creștinii din Listra s-au strâns în jurul lui, și-au dat seama că era în viață. Pavel s-a ridicat și s-a întors cu ei în oraș. Cât de ușurat trebuie să se fi simțit Barnaba când a văzut că prietenul lui trăia! A doua zi, ei au plecat în siguranță de acolo. Însă, nu după mult timp, s-au întors pentru a-i întări pe creștinii din Listra. Ce dovadă de curaj!
Împreună, Barnaba și Pavel au înfruntat pericole cumplite și au trăit experiențe emoționante. Totuși, cu o anumită ocazie, prietenia lor a fost pusă la grea încercare. Barnaba voia să-l ia pe Marcu, vărul său mai tânăr, în următoarea călătorie misionară. Dar Pavel se opunea ideii, pentru că, într-o altă călătorie, Marcu îi părăsise. Niciunul dintre ei nu voia să cedeze. „Atunci a avut loc o aprigă izbucnire de mânie”, astfel că Pavel și Barnaba s-au despărțit.
Avea Barnaba să fie curajos și de această dată? Când apare o divergență cu un alt creștin, am putea fi tentați să cultivăm resentimente, să-l vorbim de rău pe acel frate sau chiar să ne izolăm de congregație. E nevoie de mult curaj pentru a ne împotrivi acestei înclinații și pentru a ne strădui, în schimb, să păstrăm pacea cu frații de credință și cu Dumnezeu.
În mod evident, nici Barnaba, nici Pavel nu au permis ca acea dispută să le afecteze serviciul. Barnaba și Marcu s-au îmbarcat spre Cipru, unde au continuat lucrarea de facere de discipoli. Iar Pavel l-a luat cu el pe Sila și împreună au înfăptuit lucrări mărețe în numele lui Iehova.
Au păstrat cei doi resentimente? Nu! Din contră, Pavel l-a vorbit de bine pe Barnaba în scrisorile sale. În una dintre ele, a spus că Barnaba muncea din greu pentru a se întreține în serviciul său. (1 Cor. 9:6) Iar în alta, a vorbit pozitiv despre Marcu, „vărul lui Barnaba”. (Col. 4:10, 11) Deși colaborarea strânsă dintre Pavel și Barnaba s-a sfârșit, prietenia dintre ei nu s-a sfârșit niciodată. Fără îndoială, Barnaba a continuat să se dovedească demn de numele său, oferindu-le mângâiere altora prin intermediul veștii bune. Și, cu siguranță, atât timp cât a lucrat cu Marcu, l-a instruit, ajutându-l să devină un creștin matur. Despre exemplul de curaj al lui Marcu vom vorbi în capitolul următor.
Citește relatarea biblică:
De discutat:
Cum a dat Barnaba dovadă de curaj?
Aprofundează
1. Având în vedere că leviții nu primeau pământ ca moștenire, cum a ajuns Barnaba să dețină o bucată de pământ? (Num. 18:20; Fap. 4:36, 37; w98 15/4 20 ¶4, n.s.)
2. De ce s-a spus despre Barnaba că era apostol? (Fap. 14:14; it „Barnaba” ¶3)
3. În Cipru, Barnaba și Pavel i-au predicat unui bărbat numit Sergius Paulus, despre care Luca, scriitorul cărții Faptele, a spus că avea rangul de proconsul. Este această mențiune corectă? (Fap. 13:7, 12; it „Cipru” ¶6) A
Bank of Cyprus Cultural Foundation Collection
Imaginea A: Monedă emisă în timpul împăratului Claudiu, aflat la putere când Barnaba și Pavel au vizitat Ciprul. Pe ea apare termenul „proconsul”, cu referire la guvernatorul insulei
4. De ce nu este surprinzător că locuitorii Listrei au vrut să-i întâmpine pe Barnaba și pe Pavel cu jertfe? (bt 97, chenar)
Învață din cele citite
În ce moduri concrete poți imita generozitatea lui Barnaba?
Din câte se pare, Barnaba a avut un rol mai important decât Pavel la începutul călătoriei lor misionare, însă, ulterior, Pavel a primit mai multe responsabilități. Totuși, Barnaba nu a devenit invidios. În ce situații l-ai putea imita? B
Imaginea B
Cum poți imita exemplul de curaj al lui Barnaba?
Meditează la imaginea de ansamblu
Ce învăț despre Iehova din această relatare?
Ce legătură există între această relatare și scopul lui Iehova?
De ce sunt recunoscător că Barnaba a fost ales să domnească împreună cu Cristos în cer?
Află mai multe
Cum demonstrează relația dintre Barnaba și Pavel că personalitățile diferite nu ar trebui să fie un obstacol în calea colaborării?
În acest material video, vei vedea cum pot creștinii din prezent să-i imite pe Barnaba și pe Pavel când au neînțelegeri.