Cum vă puteţi ocroti sănătatea

ÎN PREZENT este o adevărată încercare să înţelegi ce anume influenţează cel mai mult sănătatea. Mass-media a inundat piaţa mondială cu informaţii referitoare la alimentaţie, exerciţii fizice, suplimente alimentare şi o mulţime de alte chestiuni legate de îngrijirea sănătăţii. Din nefericire, multe dintre aceste informaţii sunt contradictorii. Denise Grady, scriitoare de lucrări ştiinţifice, spune: „Sfaturile adresate publicului referitor la ce anume să mănânce, ce medicamente să ia şi, în fond, cum să trăiască, se pare că se schimbă radical ori de câte ori este publicat un nou studiu în vreo revistă medicală“.

Potrivit sfaturilor unor medici, este mult mai înţelept să se respecte în mod constant principiile fundamentale decât să se ţină pasul cu fiecare modă care apare în domeniul sănătăţii. De exemplu, în The American Medical Association Family Medical Guide se spune: „Vă puteţi ocroti sănătatea făcând schimbări eficiente în stilul de viaţă şi efectuând cu regularitate examene medicale, pentru ca orice boală să poată fi depistată şi tratată încă de la început“. Dar ce fel de „schimbări eficiente în stilul de viaţă“ pot aduce cele mai mari foloase? Să analizăm trei dintre acestea.

Alegeţi alimente sănătoase

Specialiştii în domeniul medical ne recomandă să avem o alimentaţie variată, iar cea mai mare parte a caloriilor să provină din carbohidraţi complecşi, îndeosebi din cei ce se găsesc în cereale integrale, fasole, legume şi fructe.a Totuşi, sănătatea noastră este influenţată nu numai de ceea ce mâncăm, ci şi de cât de mult mâncăm. Este important să mâncăm cu moderaţie. Consumarea cu regularitate a mai multor calorii decât cele pe care le poate arde corpul duce la obezitate. La rândul său, acest lucru poate obosi inima, poate slăbi corpul şi poate avea drept rezultat „o mai mare predispoziţie spre cardiopatie, diabet, artrită reumatoidă şi multe alte tulburări“, se afirma într-un ghid medical.

În ultimii ani s-a acordat o mare atenţie grăsimilor alimentare. Mulţi medici sunt de părere că o alimentaţie bogată în grăsimi saturate măreşte riscul apariţiei cardiopatiei şi a anumitor tipuri de cancer. Însă aceasta nu înseamnă că trebuie să eliminăm complet grăsimile din alimentaţie. „O alimentaţie sănătoasă nu exclude faptul de a consuma, într-o anumită măsură, aproape în fiecare zi ceea ce vă place“, afirmă Mary Abbott Hess, fost preşedinte al Asociaţiei Dietetice Americane. Factorul-cheie este consumarea unor cantităţi mici şi limitarea altor surse de grăsimi.

Este adevărat că nu e uşor să ne schimbăm obiceiurile alimentare. De fapt, unii ar putea crede că viaţa nu prea merită trăită dacă trebuie să se priveze încontinuu de mâncărurile care le plac. Dar, în loc să adoptaţi o atitudine de genul „totul sau nimic“, încercaţi să găsiţi un echilibru. Este mai mult o chestiune de limitare decât de abstinenţă totală. În ghidul medical pentru familie menţionat anterior se afirmă: „Adoptarea unui stil de viaţă sănătos nu înseamnă privarea de bucuriile vieţii“.

Dieteticienii sugerează că puteţi atenua efectul pe care îl are efectuarea de schimbări în alimentaţie eliminând treptat alimentele nesănătoase. De exemplu, încercaţi să aveţi o alimentaţie echilibrată pe parcursul unei săptămâni, nu doar pe parcursul unei zile. Dacă în prezent consumaţi zilnic carne roşie, încercaţi să reduceţi acest consum, limitându-vă la trei ori pe săptămână. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul alimentelor bogate în grăsimi saturate, cum ar fi untul, brânza, îngheţata şi produsele de tip fast-food bogate în grăsimi. Obiectivul trebuie să fie acela de a reduce consumul de grăsimi, astfel încât acestea să nu depăşească 30 la sută din totalul de calorii.

Dr. Walter Willett, de la Universitatea Harvard, avertizează cu privire la reducerea grăsimilor alimentare şi apoi înlocuirea acestora cu alimente bogate în carbohidraţi şi glucoză. Aceasta are deseori drept rezultat creşterea în greutate. O metodă mai bună este aceea de a reduce din alimentaţie atât grăsimile, cât şi carbohidraţii.

Exerciţii efectuate cu moderaţie

Un stil de viaţă sănătos cuprinde şi un program de exerciţii fizice efectuate cu regularitate. Dr. Steven Blair, redactor al comunicatului ministrului sănătăţii asupra condiţiei fizice, afirmă: „Trecerea de la o viaţă sedentară la o activitate fizică moderată contribuie la reducerea cu 50 la sută a riscului de a deceda din cauza cardiopatiei“. Din nefericire, în prezent mulţi oameni nu efectuează o activitate fizică nici măcar moderată. De exemplu, se spune că, în Statele Unite, una din 4 persoane este complet inactivă. În Canada, un studiu intitulat 1997 Physical Activity Benchmarks a dezvăluit că „63 la sută dintre canadieni erau activi din punct de vedere fizic mai puţin de o oră pe zi“, preciza The Toronto Star. Iar cercetătorii din Marea Britanie spun că un grup de copii în rândul cărora s-a făcut un studiu „au o activitate fizică atât de redusă, încât ritmul lor cardiac când sunt treji este doar puţin mai accelerat decât în timpul somnului“. — The Sunday Times.

Înainte se credea că numai exerciţiile aerobice energice sunt folositoare. Dar pentru îmbunătăţirea condiţiei fizice nu este necesar un antrenament energic. De fapt, „arderea a aproximativ 150 de calorii pe zi [prin exerciţii uşoare] poate reduce riscul apariţiei cardiopatiei, a hipertensiunii, a cancerului şi a diabetului“, potrivit comunicatului ministrului sănătăţii.

Când alegeţi exerciţiile fizice, este important să alegeţi ceva ce vă place să faceţi. Altminteri, nu le veţi include în stilul vostru de viaţă. Nu este important ce fel de exerciţii faceţi, ci cât de des le faceţi. Institutul American al Sănătăţii sugerează, ca idee generală, ca „adulţii şi copiii deopotrivă să-şi fixeze obiectivul de a ajunge la aproximativ 30 de minute de activitate fizică de intensitate moderată în majoritatea zilelor săptămânii sau, chiar, în fiecare zi“.

Ce fel de activităţi fizice sunt considerate de intensitate moderată? Înotul, mersul în pas vioi, mersul pe bicicletă, spălatul şi lustruitul maşinii, urcatul scărilor şi curăţarea curţii. Pentru a vă ocroti sănătatea nu este necesar să vă înscrieţi la un program de exerciţii la o sală de gimnastică. Atenţie însă: Specialiştii în domeniul medical recomandă ca, dacă aţi avut antecedente de boli cardiovasculare în familie sau dacă sunteţi un bărbat în vârstă de peste 40 de ani sau o femeie de peste 50 de ani, să consultaţi medicul înainte de a începe un program de exerciţii.

Dar ce se poate spune despre tutun, droguri şi alcool?

Tutunul. Fumul de ţigară conţine peste 4 000 de compuşi dăunători sănătăţii, dintre care 200 sunt otrăvuri bine cunoscute. Însă, indiferent care ar fi numărul de toxine, fumatul are fără îndoială un efect devastator asupra sănătăţii. Puţine dintre produsele de consum se pot compara cu tutunul în ceea ce priveşte numărul deceselor pe care le cauzează. În Statele Unite, de exemplu, în urma unor boli cauzate de fumat mor de zece ori mai mulţi oameni decât în accidente rutiere. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că, la nivel mondial, fumatul ucide trei milioane de oameni anual!

Pe lângă riscul mărit al apariţiei cancerului şi al cardiopatiei la care sunt expuşi, fumătorii se îmbolnăvesc mai des de răceală, ulcer gastric, bronşită cronică şi hipertensiune arterială decât nefumătorii. De asemenea, fumatul atenuează simţul mirosului şi al gustului. În mod evident, renunţarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri preventive pe care le poate lua o persoană pentru a-şi ocroti sănătatea. Dar ce se poate spune despre droguri şi alcool?

Drogurile. Consumul de droguri a luat viaţa unui mare număr de persoane la nivel mondial. Departamentul Sănătăţii şi al Serviciilor Sociale din S.U.A. afirmă: „În fiecare an, consumul de droguri ucide 14 000 de americani“. Dar consumatorii de droguri nu sunt singurii afectaţi de traficul cu droguri. Pentru a-şi întreţine din punct de vedere financiar viciul, mulţi dependenţi recurg la violenţă şi delincvenţă. În cartea The Sociology of Juvenile Delinquency (Sociologia delincvenţei juvenile) se spune: „Rivalităţile din cadrul reţelelor de distribuire de crack [cocaină] au transformat unele cartiere mai aglomerate din zona centrală a oraşelor în zone urbane «moarte», unde rata criminalităţii este atât de ridicată, încât poliţia le consideră zone anarhice“.

Bineînţeles, consumul de droguri nu este nicidecum o problemă doar în Statele Unite. Potrivit unei estimări, în fiecare an mor la nivel mondial între 160 000 şi 210 000 de oameni din cauza injectării de droguri. În plus, milioane de oameni consumă alte tipuri de droguri, cum ar fi qatul (o plantă ale cărei frunze verzi dacă sunt consumate au un efect stimulator), nuca betel şi cocaina.

Alcoolul. Deşi drogurile puternice care creează dependenţă, cum ar fi cocaina crack şi heroina, atrag atenţia publicului, abuzul de alcool face ravagii şi mai mari. Alcoolismul „afectează unu din 10 canadieni, precizează The Medical Post, şi, anual, aduce pagube de 10 miliarde de dolari sistemelor de îngrijire medicală“. Se estimează că, în Statele Unite, alcoolul este un factor major în producerea a 50 la sută dintre incendii şi accidentele rutiere mortale, a 45 la sută dintre înecuri şi a 36 la sută dintre accidentele a căror victime sunt pietoni. De asemenea, abuzul de alcool se face vinovat de multe crime violente. În multe cazuri, alcoolul este un complice silenţios al celor care comit crime, atacuri, violuri, abuzuri asupra copiilor sau care se sinucid.

Dacă o persoană pe care o iubiţi este dependentă de alcool, tutun sau droguri, căutaţi ajutor.b Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, spune că „prietenul adevărat iubeşte oricând şi în nenorocire ajunge ca un frate“ (Proverbele 17:17). Da, încrederea în sprijinul iubitor atât al familiei, cât şi al prietenilor poate contribui mult la înfruntarea unei situaţii dificile.

Dar, pentru a fi cu adevărat sănătoşi, nu este suficient să avem doar sănătate fizică. Factorii de ordin spiritual şi mintal au, de asemenea, un rol important în păstrarea unui stil de viaţă sănătos. Următorul articol va dezbate acest aspect.

[Note de subsol]

[Text generic pe pagina 5]

„Adoptarea unui stil de viaţă sănătos nu înseamnă privarea de bucuriile vieţii“

[Text generic pe pagina 6]

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că fumatul ucide trei milioane de oameni anual

[Text generic pe pagina 7]

„O alimentaţie sănătoasă nu exclude faptul de a consuma, într-o anumită măsură, aproape în fiecare zi ceea ce vă place“

[Legenda fotografiei de la pagina 5]

Exerciţiile fizice efectuate cu regularitate pot fi o parte integrantă a unui stil de viaţă sănătos

[Legenda fotografiei de la pagina 6]

Renunţaţi la tutun şi droguri

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Fructele şi legumele sunt folositoare sănătăţii

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Chiar şi treburile casei pot constitui exerciţii fizice sănătoase