Lumea în obiectiv

Incendii în pădurile din Mexic

Mai multe incendii care au izbucnit pe la mijlocul lunii aprilie în pădurile din Mexic şi care au distrus circa 140 000 de hectare de pădure au fost descrise drept „un dezastru ecologic“. Potrivit celor spuse de Julia Carabias Lillo, secretar al guvernului federal mexican, în Mexic izbucniseră până atunci aproximativ 6 800 de incendii pe parcursul celui mai critic sezon al incendiilor din ultimii 57 de ani, cum a fost numit acesta. Deşi s-au înregistrat temperaturi peste medie, iar precipitaţiile au fost scăzute, majoritatea incendiilor „s-au datorat acţiunii oamenilor, fiind rezultatul ignoranţei, al iresponsabilităţii şi chiar al unui comportament criminal“, precizează ziarul El Universal. Octavio Escobar López, directorul regional al Comitetului pentru Resursele Naturale, a spus: „Va trebui să treacă în jur de 10 ani ca să se refacă toată flora şi fauna care s-au pierdut în trei zile şi ceva“.

Exerciţiile fizice şi longevitatea

„Se pare că plimbările în pas vioi timp de o jumătate de oră de şase ori pe lună reduc cu 44% riscul unei morţi [premature]“, declară The New York Times, făcând referire la un studiu efectuat recent asupra longevităţii. Unii cercetători din Finlanda au ţinut sub observaţie aproape 8 000 de perechi de gemeni timp de aproximativ 19 ani şi au constatat că, până şi în cazul celor care făceau exerciţii din când în când, „riscul de a muri era cu 30% mai mic decât în cazul gemenilor lor sedentari“. Studiul este important, întrucât atunci când s-a stabilit eficacitatea exerciţiilor fizice s-au luat în considerare şi factorii genetici. Steve Farrell, cercetător de aerobică ce nu a participat la acest studiu, a spus următoarele: „Chiar dacă ai gene defecte, acest studiu arată cât se poate de clar că o intensificare a activităţii fizice te poate ajuta să trăieşti mai mult“.

Infractori cu pene?

Poliţia din Africa de Sud a descoperit o activitate de contrabandă cu diamante în care sunt folosite păsări. Poliţia spune că angajaţii unei mine de diamante patronate de stat ascund porumbei călători în cutiile cu mâncare sau sub hainele lor largi şi îi introduc ilegal în mină. Aici, ei încarcă păsările cu diamante, după care le dau drumul să zboare, declară Los Angeles Times. Porumbeii călători pot zbura kilometri întregi cu aceste nestemate. Pe parcursul ultimilor ani au fost prinse patru păsări care aveau diamante de contrabandă. Într-unul din cazuri, un porumbel călător avea prinse cu nişte cureluşe sub aripi şase carate de diamante neprelucrate. Până în prezent, aproape 70 de persoane au fost arestate pentru că utilizau această metodă. În ziar se spunea că cei din conducerea companiei estimează că aproape unul din trei diamante extrase din vechea albie a râului este furat de angajaţi necinstiţi.

Ingineria genetică

Pe parcursul ultimului deceniu, oamenii de ştiinţă au făcut numeroase descoperiri în legătură cu genele despre care se presupune că ar controla trăsăturile complexe ale oamenilor şi bolile acestora. Unii oameni de ştiinţă au prezis că acest lucru le va da oamenilor posibilitatea ca într-o bună zi să manipuleze genele şi să elimine acele caracteristici nedorite. De exemplu, The New York Times anunţă că Lee Silver, biolog la Universitatea Princeton, susţine că descendenţii noştri vor fi mai isteţi şi mai atletici şi vor trăi sute de ani. Însă John Horgan, autorul cărţii The End of Science (Sfârşitul ştiinţei), declară următoarele: „Cercetătorii speră să realizeze cu ajutorul ingineriei genetice personalităţi umane la cerere. Însă până în prezent nici măcar una dintre aceste afirmaţii că ar exista o legătură între gene şi trăsăturile complexe ale omului nu a fost confirmată de studiile ulterioare“. Astfel, Horgan adaugă: „Atrăgând atenţia asupra eşecurilor ştiinţei, dar şi asupra realizărilor ei recunoscute, probabil că atât oamenii de ştiinţă, cât şi ziariştii vor prezenta o imagine mai puţin deformată şi mai corectă despre adevăratele perspective ale ştiinţei“.

Sunt produsele câmpului mai puţin nutritive?

Sunt în prezent fructele şi legumele mai puţin nutritive din cauza sărăcirii solului? Potrivit cercetătorilor care studiază solul, răspunsul este negativ. Iată ce se spune într-un buletin medical publicat de Universitatea Berkeley, din California: „Vitaminele din plante sunt produse chiar de plante“. Prin urmare, dacă din sol lipsesc mineralele necesare, plantele nu se vor dezvolta bine. S-ar putea ca planta să nu înflorească sau, pur şi simplu, să se ofilească şi să moară. Pentru a împiedica acest lucru, fermierii folosesc îngrăşăminte care adaugă solului mineralele necesare. Acelaşi buletin spune: „Dacă fructele şi legumele pe care le cumpăraţi arată sănătoase, puteţi fi siguri că acestea conţin substanţele nutritive pe care trebuie să le conţină“.

Locuinţe construite fără bucătărie

Potrivit estimărilor, în Australia, jumătate din totalul meselor sunt luate în prezent la localuri publice. Această tendinţă are un efect atât de puternic, încât unele apartamente din Sydney se construiesc fără bucătărie, semnalează The Courier-Mail. În plus, deoarece australienii petrec, în medie, doar 20 de minute pentru a pregăti masa, multe supermarketuri din Australia au trebuit să-şi reexamineze tipul de alimente pe care îl oferă clienţilor. Directoarea unei mari reţele de supermarketuri din Sydney afirmă că Australia urmează modelul stabilit în Statele Unite, unde majoritatea oamenilor iau masa la localuri publice.

Criminalitate şi rasism

Unii consideră că, în Grecia, numărul actelor criminale din prezent a crescut din cauza afluxului de refugiaţi şi imigranţi veniţi din Europa Răsăriteană şi din Balcani, mai ales din Albania. Richardos Someritis, autor de editoriale la ziarul To Vima, spune că îngrijorarea legată de această înmulţire a actelor criminale a generat un fel de „nebunie xenofobă şi, de cele mai multe ori, rasistă“ îndreptată împotriva străinilor din această ţară. Cu toate acestea, s-a arătat că străinii nu sunt implicaţi în mai multe acte criminale decât grecii. De exemplu, studiile arată că „autorii a 96 din 100 de acte criminale sunt [greci]“, precizează ziarul. „Cauzele acestei activităţi criminale sunt economice şi sociale, nu «rasiale»“, declară Someritis. El învinuieşte şi mass-media „pentru că a cultivat în mod sistematic xenofobia şi rasismul“ prin reportajele denaturate despre actele criminale din Grecia.

Marele Cip veghea

Alergătorii care au participat în acest an la Maratonul Bostonului au purtat un mic bagaj de-a lungul întregii curse de aproximativ 42 km: un microcip. Potrivit revistei InformationWeek, pentru a-i urmări cum avansează în cursă, tuturor alergătorilor înregistraţi li s-a prins de haine un cip electronic. Cipurile au fost programate pentru a fi „citite de receptori de înaltă frecvenţă care au fost amplasaţi la fiecare 5 km“. Viteza înregistrată de alergători era transmisă la centrul care coordona cursa, de unde datele erau introduse apoi pe Internet. Cu ajutorul acestei noi tehnologii, fanii maratonului i-au putut urmări pe alergătorii lor favoriţi şi, în plus, a fost zădărnicită orice încercare din partea unor alergători de a trişa neparcurgând întreaga cursă.

În China s-a redescoperit un cerb rar

„Cerbul roşu tibetan, despre care se credea că a dispărut cu mai bine de 50 de ani în urmă, a fost redescoperit în Prefectura Shannan din Regiunea Autonomă Tibet“, anunţă China Today. Ani la rând, numărul cerbilor roşii, care ating o înălţime de 1,2 m şi o greutate de 110 kg, a scăzut foarte mult din cauza vânătorilor care căutau coarnele lor preţioase. Războiul şi schimbările mediului au făcut şi ele victime. Se estimează că au rămas mai puţin de 200 de cerbi. Această frumoasă specie este trecută pe lista cu speciile pe cale de dispariţie.

Jocurile minţii

Concurenţii primului Campionat Naţional de Memorie din Statele Unite şi-au testat recent capacităţile întrecându-se în cinci jocuri ale minţii. Testele au inclus memorarea a 100 de feţe de oameni obişnuiţi, memorarea unei poezii de 50 de versuri (inclusiv semnele de punctuaţie), memorarea a 125 de substantive englezeşti (în ordinea în care au fost spuse), memorarea unei liste de numere alese la întâmplare şi memorarea unui pachet de 52 de cărţi de joc (amestecate şi aşezate cu faţa în jos). Un concurent, Wallace Bustello, i-a impresionat pe ceilalţi participanţi memorând 109 numere consecutive alese la întâmplare. Însă câştigătoarea competiţiei a fost Tatiana Cooley, în vârstă de 26 de ani. Potrivit ziarului newyorkez Daily News, ea şi tatăl ei, care face programe pentru sateliţi la o companie aerospaţială, obişnuiau să se ia la întrecere acasă, făcând teste de memorie. „De obicei, câştigam eu“, spune Tatiana.

Sărbătoare la Gange

În aprilie, milioane de hinduşi s-au scufundat în Gange când Kumbh Mela, sau sărbătoarea ulciorului, a ajuns la apogeul ei. Kumbh Mela este o sărbătoare hindusă care ţine trei luni şi în timpul căreia se sărbătoreşte darul nemuririi. Această sărbătoare se ţine prin rotaţie într-unul din patru oraşe din India, o dată la trei ani. Potrivit legendei, în aceste oraşe a fost turnat pe pământ nectarul nemuririi, când zeii şi demonii s-au luptat în cer pentru a pune stăpânire asupra lui. În trecut au murit multe persoane în timp ce mulţimea alerga în dezordine să se îmbăieze în apele sacre ale Indiei.