Popocatepetl: maiestuosul şi ameninţătorul vulcan al Mexicului

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN MEXIC

V-AR plăcea să locuiţi în apropierea unui minunat, dar ameninţător vulcan? Poate că v-aţi gândi bine dacă ar fi vorba de aşa ceva. Totuşi aceasta este situaţia reală a miilor de oameni care locuiesc în oraşele situate de jur împrejurul maiestuosului vulcan Popocatepetl din Mexic.

Istoria vulcanului

În limba nahuatl, numele lui înseamnă „munte“ sau „deal care fumegă“. El are 5 452 de metri înălţime şi este situat în munţii Sierra Nevada, în statul Puebla, lângă graniţa statelor Mexic şi Morelos. Are o formă conică minunată şi maiestuoasă, iar vârful este acoperit cu zăpadă tot timpul anului. Pe parcursul anilor, acest vulcan impresionant a spulberat vieţile locuitorilor rurali din zonă, între anii 1347 şi 1927 erupând de aproximativ 16 ori. Însă nici una dintre aceste erupţii nu a fost semnificativă.

Vulcanul este situat între două mari zone urbane: oraşul Puebla, situat la 44 de kilometri înspre est, şi oraşul Mexico, situat la circa 70 de kilometri înspre nord-vest. În plus, în statul Puebla, în apropierea vulcanului există 307 oraşe care au în total 400 000 de locuitori. Deşi este adevărat că nu toţi aceşti oameni locuiesc în zone foarte periculoase, impactul economic şi social pe care o erupţie mai mare a muntelui Popocatepetl l-ar avea asupra lor ar fi dezastruos pentru zona respectivă.

La sfârşitul anului 1994 s-a înregistrat o intensificare considerabilă a activităţii vulcanului; aceasta a atins un asemenea grad, încât s-au lansat avertismente, iar oamenii au început să fie evacuaţi imediat. Pe 21 decembrie 1994, la baza craterului au apărut cel puţin trei guri care emanau gaz şi abur. Căderile de cenuşă, care se întindeau până în oraşul Puebla, echivalau cu aproximativ 5 000 de tone. Atunci guvernul a trecut la aplicarea unui program de evacuare a aproximativ 50 000 de oameni, dintre care 30 000 au fost duşi în adăposturi.

Martorii lui Iehova au reacţionat şi ei, asigurând cazare pentru cei aflaţi în nevoie (compară cu Faptele 4:32–35). În raportul primit de la comitetul de ajutorare instituit de Martori se spune: „În pofida orei la care a avut loc evenimentul şi a urgenţei situaţiei, modul în care au reacţionat fraţii din oraşul Puebla şi din împrejurimi a fost remarcabil. S-au făcut pregătiri pentru a se adăposti mai mult de 600 de oameni. Un post de televiziune a făcut următoarea remarcă: «Martorii lui Iehova au acţionat cu toată promptitudinea. Ei i-au evacuat imediat pe fraţii lor din zona periculoas㻓.

Trezirea vulcanului

Potrivit informaţiilor oficiale, marţi, 5 martie 1996, la ora 3:50 dimineaţa, s-a înregistrat o creştere bruscă a activităţii seismice a vulcanului, aceasta fiind însoţită, probabil, de destuparea marilor canale deschise de gazul şi aburul rezultaţi în urma activităţii vulcanice din 21 decembrie 1994. Fotografiile şi datele obţinute au confirmat faptul că aceste canale fuseseră astupate de cenuşă, ceea ce a dus la creşterea presiunii interne a vulcanului. La rândul ei, această presiune a redeschis în cele din urmă canalele.

În ediţia de marţi, 8 aprilie 1996 a ziarului El Universal se făcea următoarea observaţie: „Popocatepetl avea o revărsare de lavă în crater, aşa că, având în vedere intensificarea activităţii vulcanului, vulcanologii şi autorităţile de la Agenţia de Protecţie Civilă sunt în alertă“. Raportul menţiona că schimbările produse de lavă „creează forma unei «catedrale», ceea ce va duce la umplerea «canalelor» din Popocatepetl în decurs de câteva luni, existând posibilitatea unei revărsări în exterior“.

Joi, 2 mai 1996, la o întrunire ţinută în oraşul Puebla s-a discutat despre modul în care se manifestă vulcanul Popocatepetl în noua lui fază. Dr. Servando de la Cruz Reyna, un membru al Institutului de Geofizică din cadrul Universităţii Naţionale Autonome din Mexic, a afirmat: „Acesta generează, în mod firesc, o mare îngrijorare . . . Există întotdeauna posibilitatea ca vulcanul să treacă la o fază mai explozivă. Această posibilitate se poate materializa, iar noi nu o contestăm sub nici o formă“.

S-au făcut auzite remarce critice conform cărora chiar dacă guvernul vorbeşte despre programe de cazare şi despre evacuare şi chiar dacă ţine întruniri pentru a da îndrumări populaţiei, realitatea este că localnicii consideră că nu au primit o îndrumare clară cu privire la modul în care trebuie să procedeze în cazul în care vulcanul va erupe. De exemplu, la întrunirea menţionată mai înainte, diferiţi reprezentanţi din unele oraşe situate în apropierea vulcanului au protestat, susţinând că ei nu ştiu în care adăpost sau adăposturi să meargă în caz de calamitate.

Avertismentele vulcanului trebuie luate în serios. Fără îndoială, persoanele prudente vor face tot ce se poate pentru a scăpa cu viaţă, chiar şi cu preţul lucrurilor materiale. Martorii lui Iehova care locuiesc în zona respectivă sunt pregătiţi să părăsească regiunea dacă se impune această necesitate. A fost numit un comitet de ajutorare pentru a-i vizita cu regularitate pe Martorii din zonă, explicându-le ce pot face în caz de calamitate. Unii care locuiesc mai aproape de zona periculoasă au fost încurajaţi să părăsească regiunea cât mai este încă timp, întrucât vulcanologii au avertizat în mod clar că vulcanul reprezintă un pericol iminent. Evident, această decizie este lăsată la latitudinea fiecărei familii.

Deocamdată, oamenii care locuiesc în vecinătatea vulcanului duc o viaţă normală. Totuşi judecata sănătoasă pretinde ca populaţia să fie vigilentă pentru a observa orice avertisment care vine din partea vulcanului sau a autorităţilor şi care s-ar putea să indice o stare de urgenţă. Nu este înţelept să rămâneţi indiferenţi la avertismentele maiestuosului, dar ameninţătorului vulcan Popocatepetl.

[Chenarul de la pagina 20]

Recomandări în caz de calamitate

Centrul Naţional pentru Prevenirea Calamităţilor a pus la dispoziţie o listă cu paşii care trebuie întreprinşi înainte să se abată o calamitate:

• Familiarizaţi-vă cu traseul de evacuare. (Căutaţi locurile situate la altitudine, nu depresiunile, întrucât în acestea s-ar putea scurge lava, apa sau noroiul.)

• Pregătiţi-vă un geamantan cu acte personale, medicamente, apă, un rând de haine de schimb (de preferat ceva mare, care să acopere întregul corp), o pălărie, o batistă pentru a vă acoperi nasul şi gura, o lanternă cu baterii, un radio, baterii şi o pătură.

• Faceţi demersuri pentru a sta la rudele care pot oferi cazare, evitând astfel adăposturile publice.

• Luaţi-vă doar lucrurile strict necesare. Nu luaţi animalele favorite sau alte animale.

• Interesaţi-vă în ce mod puteţi găsi adăposturile publice.

• Întrerupeţi curentul, opriţi gazul şi apa.

• Păstraţi-vă calmul.