Tinerii se întreabă . . .

Trebuie să învăţ metode de autoapărare?

„În şcoală este această bandă de adevăraţi criminali“, spune Jesse. „Dacă te văd pe culoar şi vor bascheţii, giaca sau chiar pantalonii tăi, ţi-i iau. Dacă raportezi acest lucru, te vor ataca din nou.“

PENTRU mulţi tineri, faptul de a înfrunta actele de violenţă a devenit un mod de viaţă. Iată ce a declarat revista USA Today: „Aproape unul din cinci elevi de liceu poartă de obicei asupra lui o armă de foc, un cuţit, un brici, un ciomag sau o altă armă. Mulţi dintre ei le poartă la şcoală“. Un adolescent pe nume Jairo a văzut toate aceste lucruri. „Şcoala noastră a fost prima [din New York] care a avut detectoare de metale, însă acest lucru nu i-a împiedicat pe copii să poarte cuţite şi pistoale“, spune Jairo. „Nu ştiu cum reuşesc să le introducă în şcoală, dar o fac.“

Este uşor de înţeles că ameninţarea de a fi victima unui atac i-a făcut pe mulţi tineri să se gândească la o metodă de apărare. Tânăra Lola face următoarea observaţie: „După ce o fată de la mine de la şcoală a fost înjunghiată mortal pentru a i se lua cerceii, în şcoală s-au organizat cursuri de autoapărare. Aproape toţi s-au înscris“. Alţi tineri au recurs la sprayuri chimice şi la alte arme. Întrebarea care se pune este: Sunt metodele de autoapărare într-adevăr o protecţie pentru tine?

Artele marţiale

Tot timpul sunt văzuţi la TV — experţi în arte marţiale zburând prin aer, lovind cu piciorul şi cu pumnul cu o graţie de dansatori. În câteva secunde toţi indivizii răi zac la pământ fără să mai mişte. Uluitor! Artele marţiale par să fie mijlocul de apărare cel mai bun. În realitate însă, viaţa nu e ca-n filme. Un bărbat, având ani de experienţă în karate, a spus: „Nu trebuie decât un glonte. Dacă o persoană aflată la distanţă are un pistol, nu ai nici o şansă. Dacă eşti prea înghesuit şi nu ai loc ca să te mişti, nu e prea grozav nici atunci“.

De asemenea, trebuie să înţelegi că, pentru a ajunge expert în artele marţiale, trebuie să cheltuieşti o grămadă de bani şi să te antrenezi cu asiduitate ani de zile. Iar dacă nu continui antrenamentul, atunci îţi poţi pierde foarte repede capacitatea de a realiza acele figuri de mare clasă. Acelaşi lucru se poate spune şi despre alte forme de autoapărare, cum ar fi boxul. În plus, cine are reputaţia că ştie cum să se bată va atrage, probabil, atenţia fără să vrea. Cei care caută ceartă s-ar putea să dorească să-şi măsoare forţele cu tine.

Există însă un pericol mai mare în legătură cu învăţarea artelor marţiale. Revista The Economist a scris de curând următoarele: „Majoritatea artelor marţiale, dacă nu chiar toate, sunt legate în mod inseparabil de cele trei religii principale din Orientul Îndepărtat, şi anume budismul, taoismul şi confucianismul“. O altă sursă adaugă: „Tot ce se face în karate — fiecare mişcare, fiecare trăire — îşi are originea în vreun principiu Zen“. Zen este o sectă a budismului care pune accentul pe meditaţia religioasă. Aceste origini religioase ridică o problemă serioasă pentru creştini, având în vedere cuvintele din Biblie consemnate în 2 Corinteni 6:17: „De aceea: «Ieşiţi din mijlocul [închinătorilor falşi] şi despărţiţi-vă de ei,» zice DOMNUL; «nu vă atingeţi de ce este necurat»“.

Folosirea armelor

Ce putem spune însă despre faptul de a purta un pistol sau un cuţit? S-ar putea, într-adevăr, să te simţi mai sigur de tine. Dar această încredere s-ar putea să-ţi fie fatală în cazul în care începi să-ţi asumi riscuri inutile sau să provoci probleme. Iată ce avertizează Biblia: „Cine urmăreşte răul este atins de el“ (Proverbele 11:27). Şi dacă apare o problemă pe neaşteptate, faptul că scoţi o armă va duce în mod sigur la agravarea conflictului. Ai putea să fii ucis — sau ai putea ajunge să ucizi tu pe cineva. Cum ar considera oare Dumnezeu, Sursa vieţii, acţiunile tale, dacă ai fi putut evita să recurgi la violenţă? — Psalmul 11:5; 36:9.

Este adevărat că unii nu intenţionează în realitate să folosească forţa pentru a provoca moartea. Ei spun, probabil, că poartă o armă doar pentru a-i speria pe agresori. Însă revista Health declară: „Instructorii de trageri sunt de aceeaşi părere: Nu vă luaţi un pistol dacă nu intenţionaţi să-l folosiţi. Dacă fluturaţi o armă de foc ca pe un mijloc de intimidare, poate că reuşiţi să îi speriaţi pe unii agresori, însă pe alţii numai îi veţi înfuria“.

Ce se poate spune despre armele „mai sigure“, cum ar fi sprayurile chimice? Pe lângă faptul că în unele zone sunt interzise de lege, aceste arme prezintă şi serioase dezavantaje. În loc să-l imobilizeze pe un agresor înnebunit după droguri, ele s-ar putea să reuşească doar să-l înfurie. Este posibil chiar ca vântul să bată înspre tine şi, astfel, substanţele chimice să fie suflate spre faţa ta, şi nu spre cea a agresorului — aceasta în cazul în care reuşeşti să scoţi sprayul. Dacă te vede scotocind prin buzunare sau prin poşetă, atacatorul poate crede că tu cauţi un pistol şi atunci se hotărăşte să recurgă la violenţă. Iată ce declară o poliţistă detectiv: „Nu există nici o garanţie că sprayul Mace [un spray chimic] sau orice altă armă va da rezultate. Nici că voi veţi reuşi să le scoateţi la timp. Armele niciodată nu sunt de folos într-o situaţie. Oamenii se încred prea mult în ele“.

Armele — punctul de vedere al lui Dumnezeu

În zilele lui Isus, atacurile constituiau o ameninţare reală. Una dintre cele mai cunoscute parabole ale lui Isus, numită, în mod obişnuit, pilda samariteanului, relatează un incident în care este vorba despre un jaf însoţit de violenţă (Luca 10:30–35). Când Isus le-a cerut discipolilor săi să se echipeze cu săbii, el n-a făcut-o pentru ca să le ofere protecţie. De fapt, acest lucru l-a determinat să exprime următorul principiu: „Toţi cei care scot sabia, de sabie vor pieri“. — Matei 26:51, 52; Luca 22:36–38.

Aşadar, adevăraţii creştini nu se înarmează ca să le facă rău semenilor lor (compară cu Isaia 2:4). Ei ascultă sfatul pe care îl dă Biblia în Romani 12:18: „Dacă este cu putinţă, atât cât depinde de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii“. Înseamnă oare aceasta că sunt lipsiţi de apărare? Nicidecum!

Înţelepciunea — mai bună decât armele

În epoca în care se pare că pentru orice există un aparat, poate că vei fi surprins să afli că poţi avea la dispoziţie un mijloc de apărare care este cu mult mai bun decât orice aparat realizat de oameni. În Eclesiastul 9:18 citim următoarele: „Înţelepciunea este mai de preţ decât armele de război“. Această înţelepciune înseamnă mai mult decât ceea ce numesc unii „să ştii să te descurci în situaţiile periculoase de pe stradă“. Ea înseamnă aplicarea principiilor biblice şi, adesea, te poate ajuta să eviţi de la bun început situaţiile care duc la violenţă.

De exemplu, Jairo, care a vorbit la începutul articolului despre violenţa din şcoala sa, evită problemele aplicând cuvintele din Biblie consemnate în 1 Tesaloniceni 4:11: „Să căutaţi să trăiţi liniştiţi, să vă vedeţi de treburi“. Iată ce spune Jairo: „Dacă îţi dai seama că va izbucni o bătaie, trebuie să-ţi vezi de treburile tale şi să te duci acasă. Unii mai stau prin preajmă şi din cauza asta au necazuri“.

„Faptul că toţi ştiu că sunt Martoră a lui Iehova îmi asigură cea mai bună protecţie“, declară tânăra Lola. „Ceilalţi mă lasă în pace pentru că ştiu că nu voi fi o ameninţare pentru ei.“ „Nu spui doar că eşti Martor“, adaugă Eliu. „Trebuie să vadă că nu eşti la fel ca ei.“ Creştinii ‘nu trebuie să facă parte din lume’ (Ioan 15:19, NW). Însă fii atent să nu laşi impresia că ai o atitudine de superioritate (Proverbele 11:2). Un tânăr a explicat acest lucru în felul următor: „Nu te plimba pe culoarele şcolii ca şi cum tu ai fi stăpân aici“. Aceasta ar putea genera resentimente. Iată ce spune o tânără creştină pe nume Luchy: „Sunt prietenoasă şi vorbesc cu colegii mei de clasă; numai că nu mă comport ca ei“.

De asemenea, este important modul în care te îmbraci. „Sunt atent să nu port lucruri care atrag atenţia“, spune un tânăr. „Am ajuns la concluzia că nu trebuie să porţi cele mai scumpe haine, făcute de firme renumite, ca să arăţi bine.“ Urmând sfatul biblic de a te îmbrăca cu modestie, vei reuşi să nu ieşi în evidenţă şi să eviţi problemele. — 1 Timotei 2:9.

Când eşti victima unui atac

Dar dacă, în ciuda eforturilor tale de a evita necazurile, eşti ameninţat cu violenţa? Mai întâi încearcă să aplici principiul din Proverbele 15:1: „Un răspuns blând potoleşte mânia, dar un cuvânt aspru aprinde mânia“. Tânărul Eliu a procedat aşa atunci când era la şcoală. El spune: „Uneori este de ajuns să nu iei prea în serios afirmaţiile agresive. În multe situaţii, modul în care reacţionezi îţi provoacă necazuri“. Refuzând ‘să întorci rău pentru rău’, probabil că vei putea să faci ca situaţia să nu scape de sub control. — Romani 12:17.

Când însă diplomaţia nu dă rezultate, trebuie să faci ceva ca să te aperi. Dacă un grup de tineri îţi cere să le dai bascheţii sau unele bunuri de valoare, dă-le! Viaţa ta este mult mai importantă decât lucrurile pe care le ai (Luca 12:15). Dacă se pare că va urma un act de violenţă, pleacă — mai bine, fugi! „Curmă cearta înainte de a se înteţi“, se spune în Proverbele 17:14 (compară cu Luca 4:29, 30; Ioan 8:59). Dacă nu poţi să scapi, nu ai altă soluţie decât să respingi atacul cum poţi tu mai bine. După aceea, spune-le părinţilor ce s-a întâmplat. Poate că ei te pot ajuta în vreun fel.

Aşa cum a profeţit Biblia, noi trăim în vremuri pline de violenţă (2 Timotei 3:1–5). Însă, purtând o armă sau învăţând lovituri de karate, nu vei fi mai în siguranţă. Fii prudent! Apelează la înţelepciunea divină atunci când ai necazuri. Dar ceea ce este cel mai important, ai încredere în Iehova. Asemenea psalmistului, te poţi ruga plin de încredere: „M-ai scăpat de omul violent“. — Psalmul 18:48.

[Legenda fotografiei de la pagina 13]

Artele marţiale nu constituie soluţia în cazul creştinilor.