1945–1995 — 50 de ani de progres?

AŢI observat vreunele îmbunătăţiri în ce priveşte calitatea vieţii din ultimii 50 de ani?a Să analizăm, de exemplu, medicina. În unele ţări, cum ar fi Marea Britanie, Canada, Cuba şi Suedia, introducerea ajutorului social, în care este inclus sistemul de asistenţă socială, a garantat că, indiferent de starea materială a pacienţilor, medicii şi spitalele sunt la dispoziţia tuturor.

Chiar şi unele dintre ţările în curs de dezvoltare au putut face îmbunătăţiri în ce priveşte calitatea sănătăţii cetăţenilor lor. Revista JAMA (The Journal of the American Medical Association) a făcut cunoscut faptul că „unele dintre ministerele sănătăţii din ţările lumii a treia au reuşit să le ofere tuturor cetăţenilor o îngrijire medicală elementară la un preţ pe care ţările respective şi-l pot permite. . . . S-a înregistrat un progres remarcabil în ce priveşte reducerea mortalităţii în rândul sugarilor şi al copiilor din China, Costa Rica, Sri Lanka şi statul Kerala, India“.

Îmbunătăţiri materiale

Comparativ cu situaţia economică existentă în 1945, în 1995 mulţi oameni o duc mult mai bine din punct de vedere material. Mulţi dintre cei care acum 50 de ani nu şi-ar fi putut permite tot felul de articole de lux, acum posedă maşini, televizoare, aparate video, CD playere, frigidere, telefoane celulare şi alte produse ale vieţii moderne. Probabil şi dumneavoastră vă număraţi printre aceste milioane de beneficiari.

După cum explică autorii seriei de cărţi intitulate A History of Private Life (O istorie a vieţii particulare), „timp de treizeci de ani după cel de-al doilea război mondial, Franţa [alături de alte ţări vest-europene] a cunoscut o dezvoltare economică continuă, care, atâta timp cât nu vor fi eliminate deosebirile de clasă, le va aduce o nouă prosperitate tuturor claselor sociale. Cu o casă «decentă», un automobil «modest» şi televizor, precum şi cu alte binefaceri ale sistemului de ajutor social şi ale medicinei moderne, fiecare s-ar putea bucura dacă nu de paradisul pământesc, măcar de o existenţă acceptabilă“.

Problema care se ridică însă este următoarea: Dacă oamenii posedă mai multe bunuri materiale, înseamnă oare că le merge mai bine în orice privinţă? Înseamnă oare acumularea de bunuri materiale implicit o viaţă mai bună sau mai sigură? Chiar dacă unii acumulează averi tot mai mari, există încă multe persoane sărace care nu dispun de strictul necesar. Aceasta îi determină pe mulţi să fie tentaţi de hoţie, tâlhărie, fraudă sau de alte delicte şi mai grave. Unii dintre cei săraci sunt hotărâţi să se înavuţească prin orice mijloace. În oraşul New York, de exemplu, în fiecare an se fură peste 100 000 de maşini. Beneficiile materiale nu garantează o viaţă mai sigură.

S-au făcut îmbunătăţiri şi în alte domenii, deşi nu atât de multe câte s-ar fi dorit.

Femeile — atunci şi acum

Cel de-al doilea război mondial le-a constrâns pe unele femei să-şi asume un rol nou. De obicei, multe dintre ele erau mame şi se ocupau de gospodărie, în timp ce soţii lor erau cei care se îngrijeau de cele necesare existenţei. Cel de-al doilea război mondial a schimbat totul. Bărbaţii au fost luaţi la război, iar soţiile lor s-au trezit că lucrează în fabrici producătoare de armament sau că ocupă alte posturi lăsate vacante de bărbaţi. În ultimul timp, unele s-au înrolat în serviciile militare şi au învăţat să ucidă. Milioane de femei au devenit salariate şi au întrevăzut astfel un mod de viaţă diferit, care le aducea independenţa pe plan financiar. Apoi a urmat începutul firav şi nesemnificativ a ceea ce în prezent se numeşte „femeia liberă“. În lupta lor pentru egalitate, unele femei spun că în numeroase ţări mai există încă un drum lung de parcurs. Ele susţin că există un „tavan de sticlă“ care le împiedică să obţină locuri de muncă situate pe o poziţie mai înaltă pe scara socială.

Mişcările în masă creează probleme

O altă schimbare uriaşă survenită în ultimii 50 de ani constă în abandonarea vieţii de la ţară şi a agriculturii în străduinţa de a găsi o viaţă mai bună la oraş. Pentru unii acest vis a devenit realitate. Ce s-a întâmplat însă cu mulţi alţii?

În fiecare an, milioane de persoane se mută în oraşele deja suprapopulate, în care nu există suficiente locuinţe, iar chiria este foarte mare. Care este unul dintre efecte? Bidonvilurile au devenit un teren de proliferare a bolilor, a delictelor şi a instabilităţii politice. Aceste locuinţe improvizate, construite din deşeuri de carton, lemn sau tablă ondulată, sunt barăcile — barracas sau chabolas (în spaniolă) — care adăpostesc clasele obidite şi sărace ale lumii. Aceste bidonviluri — favela în portugheză şi gecekondu în turcă (ceea ce înseamnă „construite într-o noapte“) — constituie o realitate a vieţii care nu poate fi ignorată, fie că se întâlneşte în Africa, în India, în America de Sud sau oriunde altundeva.

Prezentul şi viitorul unor ţări africane

Ce se poate spune despre Africa? Doi medici şi-au publicat în revista JAMA articolul intitulat „Africa în prăpastie — Un viitor sumbru, dar nu încă fără de speranţă“. Ei şi-au dat seama că în cea mai mare parte a Africii situaţia social-politică constituie un teren minat, plin de probleme. Ei au scris următoarele: „Pentru Africa subsahariană [o suprafaţă care cuprinde 45 de ţări], ultimii 20 de ani au fost un dezastru. Regiunea a fost bântuită de foamete, secetă, războaie civile, corupţie politică, SIDA, de o rapidă creştere demografică, de scăderea producţiei alimentare, de degradarea mediului . . . Experţii prezic în unanimitate că declinul economic continuu, sărăcia şi suferinţa sunt inevitabile, cel puţin pentru o scurtă perioadă de timp“. În acelaşi articol se arată că 32 dintre cele mai sărace state din lume, 40 la număr, se găsesc în Africa subsahariană.

Ce se poate spune însă despre climatul moral existent astăzi în lume? Următorul articol va analiza pe scurt „progresul“ pe care l-a făcut omenirea în această privinţă.

[Notă de subsol]

[Provenienţa fotografiei de la pagina 6]

Foto: USAF

[Provenienţa fotografiei de la pagina 7]

Foto: NASA