Să dobândim o înţelegere mai clară
„N-AŞ spune că este o perioadă prea plăcută din viaţa unei femei, a recunoscut o femeie care a trecut de menopauză, însă mă gândesc că puteţi învăţa ceva din ea. Eu am învăţat cum să-mi respect limitele. Dacă corpul meu are nevoie de puţin mai multă grijă sau odihnă, eu îl ascult şi îi acord respectul cuvenit.“
În revista Canadian Family Physician a fost prezentat un sondaj efectuat în rândul femeilor care a dezvăluit că faptul de „a nu şti la ce să te aştepţi“ era cel mai grav lucru legat de menopauză. Însă femeile care au ajuns să înţeleagă că menopauza este o perioadă naturală de tranziţie s-au simţit „mai puţin neliniştite, deprimate şi iritabile şi mai pline de speranţă în ce priveşte viaţa lor“.
Ce este menopauza
Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte menopauza în modul următor: „Fenomen fiziologic complex, care constă în încetarea definitivă a menstruaţiei la femei, ca urmare a încetării funcţiei ovariene“. Acest fenomen apare, de obicei, la o vârstă cuprinsă între 45 şi 50 de ani.
În cazul unor femei, menstruaţia se opreşte brusc; se încheie un ciclu menstrual, iar un altul nu mai are loc niciodată. În cazul altora, menstrele devin neregulate, producându-se la intervale de trei săptămâni până la câteva luni. Dacă trece un an întreg fără ca femeia să aibă menstruaţie, ea poate trage concluzia că menopauza s-a instalat în mod sigur când a avut loc ultima menstruaţie.
Când şi de ce se instalează
O predispoziţie moştenită, o boală, stresul, urmarea unui tratament medicamentos şi o intervenţie chirurgicală pot influenţa momentul instalării menopauzei. În America de Nord, vârsta medie la care aceasta se instalează este în jur de 51 de ani. În general, vârsta instalării variază între 40 şi 55 de ani şi câteodată înainte de 40 de ani sau după 55 de ani. Statisticile indică faptul că femeile care fumează sunt predispuse să aibă o menopauză mai precoce, iar femeile supraponderale, una întârziată.
La naştere, ovarele unei femei conţin toate ovulele pe care ea le va avea vreodată, şi anume câteva sute de mii. Pe parcursul fiecărui ciclu menstrual se maturează între 20 şi 1 000 de ovule. Apoi ovarul eliberează un ovul, rareori mai multe, care este gata pentru a fi fecundat. Celelalte ovule mature se atrofiază. De asemenea, în deplin acord cu procesul de maturare a ovulului, nivelurile de estrogen şi de progesteron cresc şi scad cu regularitate.
Pe măsură ce o femeie se apropie de 40 de ani, nivelurile de estrogen şi de progesteron încep să scadă, fie în mod treptat, fie neregulat, şi s-ar putea ca ovulaţia să nu se mai producă la fiecare ciclu. Ciclurile menstruale ajung să fie mai neregulate, de obicei producându-se la intervale mai mari; fluxul menstrual se modifică, scăzând în intensitate sau devenind mai abundent. În final, nici un alt ovul nu mai este eliberat, iar ciclurile menstruale se întrerup.
Ultima menstruaţie este partea finală a unui proces de modificări ale nivelurilor hormonale şi a funcţiei ovariene, proces care poate dura până la 10 ani. Cu toate acestea, o cantitate mai mică de estrogen continuă să fie secretată de ovare timp de încă 10 sau 20 de ani după menopauză. Glandele adrenale şi celulele adipoase secretă şi ele estrogen.
Transformări importante în viaţă
Ţesuturile care sunt sensibile la estrogen sau depind de acesta sunt afectate pe măsură ce nivelul de estrogen scade. Se crede că bufeurile sunt rezultatul influenţei pe care o au hormonii asupra acelei părţi din creier răspunzătoare de reglarea temperaturii corpului. Nu se cunoaşte adevăratul mecanism, însă se pare că termostatul corpului este reglat la valori joase, astfel încât temperaturile care mai înainte păreau să fie confortabile devin brusc prea ridicate, iar corpul începe să producă valuri de căldură şi să transpire pentru a se răci.
În cartea sa, The Silent Passage—Menopause, Gail Sheehy scrie următoarele: „Bufeurile vor apărea la jumătate dintre femeile care le au încă din perioada menstruaţiei normale, începând chiar de la vârsta de 40 de ani. Studiile arată că majoritatea femeilor au bufeuri timp de doi ani. Un sfert dintre femei suferă de bufeuri timp de 5 ani, iar 10 la sută le au pentru tot restul vieţii“.
În această perioadă a vieţii unei femei, mucoasa vaginului devine mai subţire şi mai uscată pe măsură ce nivelul de estrogen scade. Alte simptome pe care le au femeile pot fi „transpiraţii nocturne, insomnie, incontinenţă, accese bruşte de umflare a abdomenului, palpitaţii, plâns fără nici un motiv, irascibilitate, dureri de cap, mâncărimi şi furnicături ale pielii [şi] lapsusuri“, afirmă Gail Sheehy.
Perioade de depresie
Generează scăderea secreţiei de estrogen stări depresive? Această întrebare a constituit subiectul multor discuţii. Răspunsul pare să fie afirmativ în cazul unor femei, cum ar fi cele care au indispoziţii înainte de menstre şi cele care nu pot dormi din cauza transpiraţiilor nocturne. Femeile din această categorie par să fie foarte sensibile la efectele cauzate pe plan emoţional de fluctuaţiile hormonale. Gail Sheehy este de părere că aceste femei „simt [de obicei] o mare uşurare când ajung la postmenopauză“, atunci când nivelurile hormonale se stabilizează.
Simptome mai grave s-ar putea să prezinte femeile care au ajuns la menopauză brusc, ca urmare a aplicării radioterapiei, a chimioterapiei sau a îndepărtării pe cale chirurgicală a celor două ovare. Aceste proceduri pot duce la scăderea bruscă a nivelului de estrogen şi, ca urmare, la instalarea simptomelor menopauzei. În astfel de cazuri poate fi prescrisă înlocuirea estrogenului pe cale medicamentoasă, în funcţie de starea sănătăţii a femeii respective.
Intensitatea şi tipul de simptome prezentate pot varia foarte mult de la un caz la altul, chiar şi în rândul femeilor înrudite între ele. Acest lucru se datorează faptului că nivelurile de hormoni diferă de la o femeie la alta, iar viteza cu care acestea scad variază. În plus, pe măsură ce femeile se apropie de menopauză, ele ajung să aibă diferite emoţii, tensiuni, capacităţi de a învinge problemele şi diferite aşteptări.
Perioada instalării menopauzei coincide adesea cu alte situaţii stresante din viaţa unei femei, cum ar fi îngrijirea părinţilor în vârstă, intrarea în rândul forţei de muncă, faptul de a-şi vedea copiii crescând şi părăsind casa părintească şi alte schimbări caracteristice vârstei mijlocii. Acest stres ar putea fi cauza unor simptome fizice şi emoţionale, printre care pierderea memoriei, lipsa puterii de concentrare, anxietate, iritabilitate şi depresie, care ar putea fi în mod greşit atribuite menopauzei.
O etapă a vieţii
Menopauza nu este sfârşitul vieţii active, pline de satisfacţii a unei femei, ci numai a vieţii în care ea este fertilă. După ultima sa menstră, o femeie este, de obicei, mult mai stabilă în ce priveşte dispoziţia, care nu mai variază cu ciclurile hormonale lunare.
Noi ne-am concentrat asupra încetării menstruaţiei, deoarece aceasta este o schimbare evidentă, însă ea este doar o manifestare a procesului de tranziţie pe măsură ce o femeie lasă în urmă perioada de fertilitate din viaţa ei. Pubertatea, graviditatea şi aducerea pe lume a unui copil sunt şi ele perioade de tranziţie însoţite de modificări hormonale, fizice şi emoţionale. Aşadar, menopauza este ultima, dar nu singura, perioadă de modificări provocate de hormoni din viaţa unei femei.
Astfel, menopauza este o etapă a vieţii. „Poate că oamenii nu vor mai considera menopauza drept o criză sau chiar ca fiind «schimbarea», ci o vor vedea, mult mai potrivit, drept «încă o altă schimbare»“, a scris un fost redactor-şef la Journal of the American Medical Women’s Association.
Ca o nouă asigurare, cartea Women Coming of Age afirmă că sfârşitul fertilităţii unei femei „este la fel de inevitabil şi de natural ca şi începutul ei predeterminat. Faptul de a ajunge la menopauză este în realitate un semn al sănătăţii fizice — un semn care indică faptul că ceasul [ei] intern ticăie“.
Ce se poate face însă pentru ca tranziţia să fie cât se poate de uşoară? Şi cum pot partenerul conjugal şi membrii familiei să fie un sprijin în această perioadă de tranziţie din viaţă? Următorul articol va trata aceste probleme.
[Legenda fotografiei de la pagina 6]
Menopauza coincide adesea cu alte situaţii stresante, printre care îngrijirea părinţilor în vârstă.