Când copiii sunt răpiţi de străini
„VĂ RUGĂM, AJUTAŢI-NE S-O GĂSIM! VĂ RUGĂM FOARTE MULT, AJUTAŢI-O PE SARA!“
Acest strigăt disperat, venit din partea a doi părinţi distruşi, a fost transmis pe canalele de televiziune, pe tot teritoriul Statelor Unite, într-un efort de a o găsi pe fetiţa lor de 12 ani, Sara Ann Wood. Ea a fost răpită cu trei săptămâni în urmă, în timp ce mergea spre casă cu bicicleta pe un drum de ţară în zona în care locuia.
O ECHIPĂ numeroasă a cercetat în mod sistematic pădurile, câmpurile şi lacurile din apropiere, căutând urme ale fetiţei dispărute. Aproximativ în acelaşi timp, Tina Piirainen, un alt părinte distrus dintr-un stat învecinat, a venit în faţa camerelor de filmat, implorând ajutor pentru găsirea fetiţei sale. Ademenită pe o cărare din pădure, Holly, în vârstă de 10 ani, a dispărut în mai puţin de o oră. Rămăşiţele ei au fost găsite mai târziu pe câmp.
Pentru părinţii ai căror copii au dispărut viaţa este un chin cumplit. În fiecare zi, ei se luptă cu sentimentul de nesiguranţă, întrebându-se dacă copilul lor trăieşte, fiind, probabil, agresat fizic sau sexual, sau a murit, aşa cum s-a întâmplat în cazul micuţei Ashley. Ea s-a dus împreună cu familia să asiste la un meci de fotbal în care juca şi fratele ei. Săturându-se să mai privească meciul, Ashley a plecat spre terenul de joacă — şi a dispărut. Mai târziu, corpul ei a fost găsit pe un câmp din apropiere. Ea fusese sugrumată.
Un coşmar îngrozitor
În Statele Unite, în fiecare an, între 200 şi 300 de familii vor trăi îngrozitorul coşmar datorat răpirii unui copil şi faptului că s-ar putea să nu-l mai vadă în viaţă niciodată. În timp ce cifrele par să fie mici în comparaţie cu alte crime sălbatice care se comit, groaza şi teroarea se răspândesc în comunităţi întregi, afectând mii de oameni. Îngroziţi, aceştia se întreabă: „Cum s-a putut întâmpla o asemenea tragedie aici la noi? Oare următoarea victimă va fi copilul meu?“
În Statele Unite se raportează în fiecare an între 3 200 şi 4 600 de cazuri de copii care au fost răpiţi. Două treimi sau mai mult dintre aceştia sunt agresaţi sexual. Ernest E. Allen, preşedinte al Centrului Naţional pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi, s-a exprimat astfel: „Principalul motiv este cel sexual, urmat apoi de intenţia de a comite o crimă“. De asemenea, potrivit Ministerului de Justiţie din această ţară, în fiecare an au loc peste 110 000 de tentative de răpire, autorii acestora fiind, în principal, automobilişti, de obicei bărbaţi, care încearcă să-i atragă pe copii în maşina lor. Şi alte ţări se confruntă cu un val de violenţă îndreptată împotriva copiilor.
Are şi societatea o parte din vină?
Referindu-se la crimele în care victimele sunt copii, un cercetător australian indică faptul că acestea ‘nu constituie un eveniment întâmplător’. În cartea sa, Murder of the Innocents—Child-Killers and Their Victims (Asasinarea inocenţilor — ucigaşii de copii şi victimele lor), Paul Wilson afirmă că „atât ucigaşii, cât şi victimele sunt prinşi într-un cerc vicios pe care însăşi societatea l-a creat“.
Ar putea părea ciudat să ne gândim că societatea poate fi răspunzătoare pentru această tragedie, sau cel puţin că şi-a adus contribuţia la ea, întrucât majoritatea oamenilor consideră că exploatarea şi uciderea copiilor sunt acte oribile. Cu toate acestea, ţările industrializate, şi chiar multe dintre ţările mai puţin dezvoltate, sunt saturate de filme, producţii TV şi literatură care glorifică sexul şi violenţa.
În prezent există din ce în ce mai multe filme pornografice care conţin scene explicite ale actelor sexuale şi în care interpreţii sunt copii şi chiar adulţi îmbrăcaţi în aşa fel încât să semene cu copiii. Filmele prezintă relaţii sexuale explicite şi acte de violenţă în care sunt implicaţi copii. În continuare, în cartea sa, Wilson scrie că există filme care au titluri cum ar fi Moartea unui tânăr, Tortură lentă şi Ghid de mutilare pentru începători. Cât de mare este numărul celor care vizionează filmele de violenţă sadică şi cele pornografice? Acestea reprezintă o industrie care realizează profituri de multimiliarde de dolari!
Violenţa şi pornografia în imagini au un impact extraordinar asupra vieţii celor care îi exploatează pe copii. Un criminal condamnat, care a agresat sexual cinci băieţi după care i-a ucis, a mărturisit: „Sunt un pedofil homosexual condamnat pentru crimă, iar pornografia a fost un factor hotărâtor al decăderii mele“. Profesorul Berit Ås, de la Universitatea din Oslo, explică ce efect are pornografia în care sunt implicaţi copiii: „La sfârşitul anilor ’60, noi am făcut o mare greşeală. Am crezut că pornografia ar putea înlocui crimele sexuale, oferindu-le delincvenţilor sexuali o posibilitate de a-şi satisface impulsurile sexuale, şi am înlăturat restricţiile. Acum suntem conştienţi că am greşit: o astfel de pornografie legalizează crimele sexuale. Ea îl face pe delincvent să gândească astfel: «Dacă pot să mă uit la aşa ceva, nu poate fi nici o problemă dacă o şi fac»“.
Dorinţa unui adult de a se excita creşte pe măsură ce acesta devine un maniac al pornografiei. Ca urmare, pe unii nu-i împiedică nimic să folosească forţa sau să recurgă la acte de violenţă, printre care violul şi crima, ca să obţină copii pentru scopurile lor pervertite.
Există şi alte cauze pentru care copiii sunt răpiţi. În unele ţări, acest fenomen a luat amploare din cauza condiţiilor economice grele. Atraşi de sumele mari de bani plătite de familiile bogate pentru răscumpărarea copiilor, răpitorii îşi îndreaptă atenţia spre copii. În fiecare an, o mulţime de copii mici sunt furaţi şi apoi vânduţi unor grupuri ilegale de adopţiune care îi scot din ţară.
Care copii constituie categoria principală de copii dispăruţi? Ce se întâmplă cu aceştia? În următoarele două articole se va analiza această problemă.
[Chenarul de la pagina 6]
Milioane de copii se prostituează
Potrivit Naţiunilor Unite, circa 10 milioane de copii, în principal în ţările în curs de dezvoltare, au fost obligaţi să se prostitueze, mulţi dintre aceştia fiind copii care au fost răpiţi. Această ocupaţie oribilă a luat amploare în Africa, Asia şi America Latină odată cu creşterea numărului de turişti străini. În unele zone, circa două treimi dintre milioanele de turişti, în special cei veniţi din ţările mai bogate, sunt „turişti care au intenţii sexuale“. Însă va veni o zi a socotelilor, deoarece crimele comise de oameni sunt ‘dezvăluite înaintea ochilor aceluia căruia trebuie să-i dăm socoteală’, adică lui Iehova Dumnezeu. — Evrei 4:13, NW.
[Legenda fotografiei de la pagina 5]
Răpirea unui copil înseamnă un coşmar îngrozitor.