Imigranţii — Ce puteţi face pentru ei?

JURNALISTUL Günter Wallraff s-a travestit în muncitor turc şi a lucrat într-o oţelărie germană. Cînd şi-a dezvăluit descoperirile referitoare la tratamentul aplicat muncitorilor străini, publicul a fost şocat şi indignat. Wallraff a văzut multe cazuri de discriminare flagrantă şi de prejudecăţi umilitoare la adresa muncitorilor străini. Cu o ocazie, el a văzut cum nişte muncitori turci au fost trimişi să lucreze într-o zonă periculoasă în pofida sirenelor de alarmă care sunau şi a luminilor roşii intermitente. Cînd unul dintre ei s-a speriat şi a vrut să părăsească zona, a fost ameninţat cu concedierea.

Experienţa trăită de Wallraff exprimă în mod grăitor situaţia dificilă a imigranţilor. Cînd devin mai conştiente de problemele cu care se confruntă imigranţii, multe persoane compătimitoare se întreabă ce pot face pentru a-i ajuta atît pe ei, cît şi familia lor.

Acceptaţi-ne aşa cum sîntem

Evitaţi prejudecăţile; nimic altceva nu creează atît de repede un zid de suspiciune şi intoleranţă între populaţia locală şi imigranţi. „Din cauza propriei noastre culturi, avem o viziune deformată despre modul în care trăiesc alţii, îndeosebi dacă acesta diferă . . . de normele noastre“, spune scriitorul Ben Levitas în cartea sa Tribal Life Today. El spune că aceste diferenţe „ne determină adesea să criticăm modul în care acţionează alţii“. Helen, o coreeană care trăieşte în Canada, îşi aminteşte foarte bine de ziua în care profesoara ei a ţipat cu mînie la ea pentru că nu a făcut tema cerută la clasă. „Ea nu-şi dădea seama că nu o înţelegeam“, spune Helen, care s-a simţit profund jignită la data aceea.

Înţelegerea greşită şi ideile preconcepute cu privire la alte naţionalităţi sînt adesea bazate pe ficţiune mai degrabă decît pe fapte. Autoarele Mildred Sikkema şi Agnes Niyekawa-Howard în cartea lor Cross-Cultural Learning & Self-Growth vorbesc despre un profesor american care şi-a testat noii elevi străini spunîndu-le o glumă şi urmărindu-le reacţia. Dacă nu rîdeau, elevii erau imediat trimişi la un curs de engleză. „[Profesorul] părea să nu-şi dea seama, spun autoarele, că înţelegerea unei glume americane pretinde să fii familiarizat nu numai cu limba, ci şi cu cultura americană . . . Ceea ce unele persoane de o anumită cultură pot considera amuzant, altele pot considera de prost gust.“ Astfel de acţiuni bine intenţionate din partea localnicilor trădează lipsă de discernămînt în modul de a-i trata pe străini.

Dacă îl acceptaţi pe imigrant pentru ceea ce este el, fără prejudecăţi, el vă va fi recunoscător. Această conduită este în armonie cu principiul exprimat de Isus: „Să iubeşti . . . pe aproapele tău ca pe tine însuţi“ (Luca 10:27). Yasushi Higashisawa, un avocat din Tokyo, care a avut mult de-a face cu imigranţii, susţine că „cel mai bun tratament împotriva prejudecăţilor este contactul strîns cu oamenii de alte culturi“. În plus, acest tip de contact permite ca imigrantul să poată fi ajutat în multe alte moduri.

Un ajutor practic

Un străin doreşte să cunoască multe lucruri despre noua sa ţară — cum să găsească locuinţă, să înveţe limba, să-şi înscrie copiii la şcoală, să beneficieze de serviciile sanitare şi sociale. Îl puteţi scuti de multe griji şi eforturi inutile comunicîndu-i ceea ce ştiţi.

De exemplu, l-aţi putea ajuta pe imigrant să găsească instituţiile sau organizaţiile care îl vor ajuta să se familiarizeze cu limba şi cultura? Sau, dacă este vorba de o femeie, de ce nu aţi însoţi-o să-şi facă primele cumpărături pentru a o ajuta să găsească alimente şi articole de uz casnic? Şi ce se poate spune despre ajutarea unei familii de imigranţi care trebuie să se ocupe de formalităţile, adesea complicate, legate de legalizarea situaţiei lor, găsirea unui loc de muncă, declararea veniturilor etc.? — Vezi nota de subsol din chenar.

Cineva pe care să conteze

Este întotdeauna util să te întrebi: ‘Dacă eu aş fi în altă ţară, cum mi-ar plăcea să fiu tratat?’ „Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel“, spune celebra Regulă de aur enunţată de Isus (Matei 7:12). Mulţi imigranţi ar fi fericiţi să aibă un prieten pe care să conteze în timpul dificilei perioade de adaptare. O astfel de ospitalitate din partea localnicilor aduce foloase reciproce. Un alt principiu biblic spune: „Este mai ferice să dai decît să primeşti“. — Faptele 20:35.

Dacă sînteţi Martor al lui Iehova, cel mai bun dar pe care i l-aţi putea oferi unui imigrant este să-l faceţi să întrevadă posibilitatea de a cunoaşte o adevărată fraternitate. Aproape sigur, veţi fi în măsură să găsiţi unele publicaţii încurajatoare pentru a le împărtăşi cu el în propria sa limbă.

Bineînţeles, succesul acţiunii sale depinde întîi de toate de imigrantul însuşi. Dar, reflectînd puţin, veţi putea face mult pentru ca el să se simtă ca la el acasă, aceasta făcînd ca perioada de acomodare să fie mai puţin traumatică, ba chiar plăcută.

[Text generic pe pagina 11]

„Noi considerăm că oamenii de altă cultură . . . văd, simt şi gîndesc la fel ca noi . . . Multă neînţelegere rezultă din faptul că noi considerăm propriile noastre reacţii ca universale.“ — Cross-Cultural Learning & Self-Growth

[Text generic pe pagina 12]

După un sejur pe insula Guam, un student a spus: ‘Am devenit mai tolerant la modalităţile diferite şi noi de a face lucrurile’. — Cross-Cultural Learning & Self-Growth

[Chenarul de la pagina 12]

Îl puteţi ajuta pe străin să . . .

▶ se instaleze dovedindu-vă un vecin bun

▶ facă demersurile necesare în vederea legalizării situaţiei salea

▶ completeze formularele de impozitb

▶ ia legătura cu instituţiile care îl vor învăţa limba şi cultura locală

▶ găsească locuinţă

▶ beneficieze de serviciile sanitare şi sociale

▶ înscrie copiii la şcoală

▶ facă cumpărături la preţuri convenabile

▶ găsească loc de muncă

[Note de subsol]