Lumea în obiectiv
Alte catastrofe în perspectivă
„Din cauza distrugerii mediului înconjurător, afirmă ziarul german Schweinfurter Tagblatt privitor la o declaraţie a OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), numărul catastrofelor naturale va creşte considerabil pînă în anul 2000.“ Potrivit OMS, „există deja din ce în ce mai multe catastrofe ecologice cauzate de om“. Ca exemple au fost citate catastrofele chimice de la Bhopal (India) şi de la Séveso (Italia), accidentul reactorului nuclear de la Cernobîl (U.R.S.S.), mareea neagră din Alaska şi incendierea cîmpurilor petroliere din Kuweit. „Poluarea aerului, apei, solului, precum şi subţierea stratului de ozon şi efectul de seră arată că dezvoltarea industrială este distructivă, adăuga articolul. De la începutul acestui secol, peste 50 de milioane de oameni şi-au pierdut casele în catastrofe naturale.“
Drogurile în şcoli
Cum ajung tinerii în contact cu drogurile la şcoală? „Drogurile nu ajung în şcoli prin mîna unor străini, ci prin elevii înşişi“, spune Abílio Pereira, şef de poliţie în Rio Grande do Sul, Brazilia. „Nimeni nu acceptă droguri din partea cuiva pe care nu-l cunoaşte.“ El adaugă: „Pînă acum găseam marijuana la băieţii de 17 ani. Acum avem probleme cu băieţii de 12 şi chiar de 10 ani“. La început, drogurile pot fi oferite gratuit într-o atmosferă destinsă, dar cînd tinerii devin dependenţi, distribuitorii de droguri le vor pretinde bani pe ele. „Nu există nici o şcoală în care să nu pătrundă droguri“, declară Alberto Corazza, şef de district al poliţiei din São Paulo. Revista Veja declară: „Niciodată nu a fost atît de uşor ca acum să se cumpere droguri la şcoală, niciodată reţeaua traficanţilor de droguri nu a fost atît de larg răspîndită printre elevi ca acum şi niciodată nu a fost atît de greu ca acum să se ţină sub control acest tip de comerţ“.
Tratamente comparate
Potrivit unui studiu publicat în New England Journal of Medicine, pacienţii afectaţi de cancer în faza finală care au fost supuşi unui tratament clasic nu se comportă nici mai bine, nici mai rău decît cei care au urmat o terapie neconvenţională. Acest studiu a inclus peste 150 de pacienţi bolnavi de cancer a căror speranţă de viaţă era estimată la un an sau mai puţin. Jumătate dintre bolnavi au primit tratamentele tradiţionale, cum ar fi chimioterapia şi radioterapia, în timp ce celorlalţi li s-a administrat un regim vegetarian şi vaccinuri pentru stimularea sistemului imunitar. Pacienţii sufereau de cancer pulmonar, cancer la colon, cancer la pancreas sau melanom. După un an, doar cu ceva mai mult de jumătate din pacienţii fiecărui grup se aflau încă în viaţă, şi 15% după doi ani. „Rezultatele arată foarte clar că pentru bolnavii de cancer în stadiu avansat, tratamentele noastre nu le prelungesc probabil viaţa“, a afirmat dr. Barrie Cassileth, autorul studiului. „Trebuie să căutăm să le facem viaţa cît mai confortabilă posibil şi, în unele cazuri, aceasta poate însemna să nu le administrăm nici un tratament.“
Prea curat?
Mareea neagră care a urmat după eşuarea petrolierului Exxon Valdez pe coasta peninsulei Alaska, a provocat o adevărată hecatombă în fauna locală; potrivit celei mai recente estimări au fost ucise circa 580.000 de păsări, 5.500 de vidre de mare şi 22 de balene. S-a vorbit despre pagube irecuperabile, dar potrivit unui organism competent (National Oceanic and Atmospheric Administration) acest lucru nu este adevărat şi majoritatea speciilor ar trebui să se refacă complet în circa cinci ani. „Revenirea la normal ar fi putut fi chiar mai rapidă dacă unele plaje nu ar fi fost curăţate cu jeturi de apă caldă în încercarea de a linişti opinia publică“, precizează revista Fortune. „Studiile oficiale arată că apa caldă a ucis mai multe organisme mici decît petrolul.“ După părerea Sylviei Earle, conducătoarea unei echipe ştiinţifice, „uneori lucrul cel mai bun de făcut — şi culmea ironiei, cel mai dificil — este ca, atunci cînd te confrunţi cu o catastrofă ecologică, să nu faci nimic“.
Jenantă eroare de datare
Cu 11 ani în urmă, Joan Ahrens, o bunică sud-africană cu talente artistice, a realizat cîteva picturi superbe pe piatră, imitînd arta tradiţională a boşimanilor. Mai tîrziu, una din operele ei a fost „descoperită“ în apropiere de fosta ei casă din oraşul Pietermaritzburg. În cele din urmă, aceasta a intrat în posesia administratorului muzeului oraşului. Necunoscînd originea ei, acesta a trimis-o universităţii din Oxford (Anglia) pentru a i se face datarea cu radiocarbon. Experţii au estimat că pictura avea o vechime de 1.200 de ani! Cum se explică această eroare jenantă? Potrivit unui articol prezentat în ziarul sud-african Sunday Times, „s-a stabilit ulterior că vopseaua de ulei utilizată de d-na Ahrens conţinea uleiuri naturale care conţineau, la rîndul lor, carbon — singura substanţă datată la Oxford“.