Structura unei cochilii

AŢI remarcat cît este de uşor să rupeţi o bucată de cretă? Dar acum încercaţi să rupeţi cochilia moluştei gasteropode, urechea-de-mare. Probabil vă va trebui un ciocan pentru a o sparge. Totuşi, cochilia urechii-de-mare este constituită din aceeaşi substanţă ca şi creta — carbonat de calciu. Ea este însă „construită“ într-un mod diferit. De fapt, atît de diferit încît rezistenţa ei la rupere este de circa 40 de ori mai mare decît a cretei.

Cum anume realizează urechea-de-mare această operă de inginerie? Cercetătorii de la universitatea din Washington (Seattle, S.U.A.) au descoperit cîteva din secretele acestui melc marin. Urechea-de-mare se serveşte de cochilia ei univalvă, în formă de farfurie, ca de un zid protector împotriva lumii exterioare. Cochilia este formată din straturi, ceea ce o face să fie mai rezistentă. Stratul exterior este aspru şi gros. În schimb, stratul interior, numit sidef, este translucid şi de o frumuseţe superbă şi în el rezidă soliditatea cochiliei.

Cercetătorii din Washington au descoperit că acest strat interior „are o structură lamelară ca şi cum ar fi format din cărămizi sudate între ele cu mortar“, notează Science News. Avînd dimensiunea doar de circa un micron (o milionime de metru), aceste cărămizi minuscule sînt lipite unele de altele cu un mortar preparat de molusca însăşi, un puternic adeziv pe care cercetătorii nu au reuşit încă să-l descifreze. Cercetătorii spun că straturile formate din „cărămizile“ microscopice amortizează loviturile alunecînd unele pe lîngă altele. În acest timp, straturile organice de mortar repară într-un fel sau altul fisurile create cu ajutorul unor „ligamente“ speciale. În total, scoica dispune de cel puţin cinci mecanisme pentru a rezista la rupere!

Cercetătorii sînt atît de impresionaţi de soliditatea remarcabilă pe care o are cochilia urechii-de-mare, încît încearcă să pună la punct tehnici similare pentru formarea unor ceramici rezistente. Dacă vor reuşi, în mod sigur vor fi elogiaţi. Cît este de regretabil că Marelui Proiectant, ale cărui lucrări ei se străduiesc să le imite, i se recunoaşte atît de rar meritul pentru incomparabila sa ingeniozitate! — Iov 37:14.