Lumea în obiectiv
Teste pentru depistarea maladiei SIDA
Cu puţin timp în urmă, cercetătorii credeau că perioada de latenţă cuprinsă între introducerea virusului SIDA în organism pînă la producerea anticorpilor ce pot fi detectaţi prin teste era de 3 pînă la 12 săptămîni. Dar un studiu mai recent realizat în Finlanda de către Institutul de ştiinţe biomedicale din Tampere sub supravegherea Institutului naţional de oncologie din Statele Unite arată că acest răgaz este de fapt mult mai lung. „Perioada care precede apariţia anticorpilor este mult mai lungă decît se credea pînă acum“, a spus unul dintre autorii studiului, în cotidianul francez Le Monde. Articolul precizează: „Cineva poate să fie contaminat cu virusul SIDA şi să se menţină cu un rezultat negativ timp de cel puţin 14 luni.“
A trăi fără televizor
Unele familii germane descoperă avantajele faptului de a se lipsi de televizor. Relatînd experienţa a 80 de bărbaţi, femei şi copii din Westfalia care s-au hotărît să petreacă „patru săptămîni fără televizor“, ziarul german Augsburger Allgemeine Zeitung spune: „După-amiezile şi serile s-au schimbat complet. Timpul liber este acum utilizat într-un mod mai productiv rezervîndu-se un loc mai important iniţiativelor personale“. Se confirmă faptul că absenţa televizorului are efecte binefăcătoare durabile. Majoritatea celor care au efectuat experienţa au recunoscut: „Obiceiurile noastre de telespectatori s-au schimbat acum. Sîntem acum mai selectivi; privim mai puţin la el şi îl închidem mai des.“
Grefe în creier
În 1989, nişte neurochirurgi au grefat, pentru prima dată, ţesuturi fetale în creierul a doi adulţi afectaţi de boala lui Parkinson. Potrivit unui număr recent din New England Journal of Medicine, ţesuturile proveneau din creier şi din glandele suprarenale ale unui fetus de 13 săptămîni avortat în mod spontan. Această intervenţie spectaculară s-a făcut la centrul medical Raza din Mexic. De acum înainte, întrebările de etică referitoare la utilizarea ţesuturilor fetale în scopuri terapeutice ies din sfera dezbaterilor teoretice, ele referindu-se la un tratament real.
Aisberg uriaş
Un aisberg înalt de 300 metri, lung de 160 kilometri şi lat de 40 kilometri s-a desprins din Antarctica în octombrie 1987. De două ori şi jumătate mai mare decît marele ducat al Luxemburgului, acesta este cel mai mare aisberg văzut din 1963. După părerea specialiştilor, trebuie să treacă zece ani pînă cînd acesta îşi va croi drum la marea deschisă. Studiul efectuat asupra aisbergurilor permite să se ştie dacă poluarea provoacă sau nu o încălzire a atmosferei prin efectul de seră. O astfel de creştere a temperaturii ar putea cauza topirea gheţurilor polare şi printr-o ridicare a nivelului mării cu numai 60 centimetri, ar putea provoca o inundare a majorităţii porturilor mari din lume.
A muri pentru o zestre
În fiecare zi, ziarele indiene, vorbesc despre femei tinere sacrificate în foc. Potrivit ziarului Economist din Londra „este de notorietate publică faptul că un mare număr din aceste decese, poate chiar majoritatea, au drept motiv zestrea“. Ele sînt consecinţa nemulţumirii familiei soţului în legătură cu zestrea insuficientă. Uneori, familia miresei nu poate să depună suma fixată, sau, după căsătorie se pretinde o zestre mai mare. Acest lucru crează o mare tensiune pentru tînăra femeie şi pentru tatăl ei. Imposibilitatea de a plăti suma le conduce pe multe femei la sinucidere. Uneori, ele sînt chiar asasinate în speranţa că soţul va cîştiga mai mulţi bani prin căsătoria următoare. „Mulţi taţi se îndatorează enorm de mult“, declară ziarul menţionat mai sus. „Se înţelege că un om care are cinci fete şi nici un băiat se consideră a fi blestemat.“
Nu mă uita!
În timpul celebrării unei sărbători, un japonez poate fi şocat să primească o scrisoare de la o rudă decedată. Organismul care i-o trimite se numeşte Serviciul curierului ceresc şi nu are nimic de-a face cu ocultismul. Persoanele în vîrstă pot să se adreseze unei societăţi din Nagoya (Japonia) care se angajează, contracost, să transmită din partea lor salutări, cadouri sau mesaje după moartea lor. Costul de bază al unei scrisori „cereşti“ este de 10 000 yeni /75 dolari americani/. Pentru articolele care trebuie să fie transmise după un timp care depăşeşte un an se pretinde o dobîndă de 18%. Astfel, pentru a transmite o scrisoare zece ani după moartea sa se ajunge la considerabila sumă de 55 442 yeni /414 dolari americani/. Merită oare costul? Preşedintele societăţii răspunde: „Din ce în ce mai multe persoane doresc să se asigure că după moartea lor, copiii şi nepoţii îşi vor aminti de ele sau le vor dovedi pur şi simplu că au existat“.
„Păzitorii de acvarii“
În septembrie 1987, cu ocazia vizitei sale în Canberra, capitala Australiei, dr. Roy Pointer, director în învăţămîntul religios din cadrul Societăţii biblice britanice şi străine a subliniat o gravă carenţă a marilor biserici din prezent. Potrivit ziarului Canberra Times el a recunoscut cu umor că „majoritatea clericilor din Anglia au fost instruiţi mai mult pentru a fi păzitori de acvarii decît pescari de oameni“. După părerea lui, un slujitor religios ar trebui „să gîndească în termeni misionari“, şi „serviciul de la uşă la uşă rămîne metoda cea mai bună“ pentru a spori rîndurile credincioşilor. El i-a citat ca exemplu pe Martorii lui Iehova care înregistrează o creştere remarcabilă „datorită serviciului de la uşă la uşă“.