Ya Kas lun Jisus ku in Kasre Kom in Akmwoye Pre Lom?
“Ke Jisus el kaskas tari, met elos lut ke me luti lal.”—MATTU 7:28.
1, 2. Efu ku u lulap lun met puspus elos lut a kaksakin inkanek in luti lal Jisus?
KUT enenu in eis kas lun Mwen sefwanna nutin God, Jisus Kraist, a orekmakin ma inge ke moul lasr. Inkanek in sramsram lal el mwo na paye liki kutena met. Aok, arlana kalem la metu elos lut a kaksakin inkanek mwomwo lal in luti ke Me Sramsram Fwin Eolu!—Ridi Mattu 7:28, 29.
2 Mwen nutin Jeova el tia luti oana inkanek lun met sim puspus, su orekmakin kas loeloes nu ke me luti lalos su tuku sin met sesumwos puspus. Kraist el luti ‘oana sie su oasr ku lal’ meyen ma el sramsramkin el tuku sin God. (Jon 12:50) Ke ma inge lela kut in liye la fuka kutu pa kas lun Jisus ke Me Sramsram Fwin Eolu ku in sang kasru nu ke pre lasr.
Kom Tia Pre Oana Met Mwosounkas Elos Oru
3. Akkalemye ke kas fototo yok sripaiyen kas lun Jisus in Mattu 6:5.
3 Pre el sie orekma yok sripe nu ke alu paye, a kut enenu in pre nu sin Jeova pal nukewa. Paenang kas lun Jisus ke Me Sramsram lal Fwin Eolu el fwa sang kasru nu ke inkanek lasr in pre. El fwak: “A ke kom pre, kom tia oana met mwosounkas; tu elos lungselos in tu a pre in imwen lolngok a in srumwasrik inkaneku, tu met in liyelos. Payenu Nga fwak nu sumwos, elos eis tari me mol lalos.”—Mattu 6:5.
4-6. (a) Efu ku met Farisi elos lungse in pre ke elos “tu in imwen lolngok a in srumwasrik lun inkaneku”? (b) Fuka met mwosounkas inge elos “eis tari me mol lalos”?
4 Ke pal elos pre, met tuma lutlut lun Jisus elos tia enenu in etawi inkanek lun met Farisi su “met mwosounkas,” su lungse in akkalemye nu sin met puspus mu elos sumwosmwos na paye a orek luma mu elos fukoko ke lulalfongi lalos. (Mattu 23:13-32) Met mwosounkas inge elos lungse in tu a pre “in imwen lolngok a in srumwasrik lun inkaneku.” Efu? Meyen elos lungse “met in liyelos.” In century se meet, oasr akwuk lun met Ju in pre oana sie u ke pal in kisekin me kise furrur in temple (oasr ke ao yuh ke lututang a ke ao tolu ke tafun len tok). Met puspus su muta in an Jerusalem elos pre wi u lun met puspus su orek alu in temple. Ke likin sitiu, oasr met Ju puspus su pre pal luo ke len se ke elos “tu . . . in imwen lolngok.”—Srike liye Luk 18:11, 13.
5 Ke sripen met puspus elos oasr ke an su loes liki temple a imwen lolngok ke pal se pre orek su tufwana akkalemyeyuk, paenang elos ku in pre ke yen nukewa elos oasr we. Kutu met elos akpayeye la ke pal se pre fwa orek elos lungse in oasr ke “srumwasrik lun inkaneku.” Elos lungse “met in liyelos” ke pal se met puspus inge elos fwasr ke srumwasrik inge. Met mwosounkas inge elos “kiapelosla ke pre loeloes” lalos tu met su liyelos fwa kaksakinelos. (Luk 20:47) Kain in oiya inge tia enenu in oasr yurosr.
6 Jisus el fwak la kain in met mwosounkas inge elos “eis tari me mol lalos.” Elos lungse na paye metu in akfulatyelos a kaksakinelos, a pa na inge ma elos ku in eis. Pa inge me mol nukewa lalos, meyen Jeova el tia topuk pre lalos su tia paye. Ke oiya saye, God el topuk pre lun met tuma lutlut paye lun Kraist, oana ke ma akkalemyeyuk ke kutu pa kas lun Jisus ke sifwe se inge.
7. Mea kalmen kas in kasru inge in pre ke “infwokil” lasr?
7 “A kom, ke kom pre, utyuk nu infwokil sum su on lu, a ke kom kaliye srungul lom, pre nu sin Papa tumom su in lukma; a Papa tumom su liye in lukma fwa sot me mol nu sum.” (Mattu 6:6) Kas in kai lun Jisus ke pre tokin sie met el kaliye tari srungulu el tia kalmekin la sie met el tia ku in oru pre ye mutun met lili nukewa ke congregation. Kas in kai inge el kalmekin la fwin sie met el pre ye mutun met puspus, el tia enenu in oru ku fwak kutena ma in oru met puspus in kaksakinul. Kut enenu in esam ma inge fwin oasr kunokon lasr in pre ke pal in tukeni lun met kulansap puspus lun God. Lela kut in orekmakin pa kas in kasru saye lun Jisus ke pre.
8. In fwal nu ke Mattu 6:7, kain in inkanek fuka ke pre kut enenu in tia oru?
8 “A ke komwos pre, nik komwos kalweni ke pal puspus kas sana oana met lun mutanfwal puspus elos oru, tu elos nunku mu elos fwa longyuk ke kas puspus lalos.” (Mattu 6:7, NW) Ke fus se inge Jisus el akkalemye pa ke sie inkanek tia mwo ke pre, ma inge pa in kalweni kas puspus pal nukewa. Ne ouinge el tia fwak mu kut tia ku in kalweni kas a me siyuk lasr su tuku ke insiesr ke kut pre ke pal se kut sang kulo nu sin God. In imae lun Getsemane ke fong se meet liki el mise, Jisus el orekmakin “kas sana” ke pre lal.—Mark 14:32-39.
9, 10. Ke oiya fuka kut tia enenu in kalweni kas sana ke pal puspus ke pre lasr?
9 Tia mwo kut fwin etawi inkanek lun “met lun mutanfwal puspus” ke elos lungse in kalweni pal nukewa pre lalos. “Ke pal puspus,” elos lungse in kalweni pulo kas su elos etu tari su oasr kas puspus lalos ka. Kain in inkanek inge tia sang kasru nu sin met nukewa su alu nu sin Beal ke pal se elos pre nu sin god kikiap ke “lututang me nu ke infulwen len, a fwak: ‘O Beal, poronge kut!’” (1 Togusra 18:26) Million sin met ke pal inge elos orekmakin pre loeloes lalos a kalweniyuk ke pal nukewa, a elos nunku mu elos fwa “longyuk” ka. Tusruktu Jisus el kasre kut in etu a akilen la orekmakinyen “kas puspus” ke pre su arlana loes a kalweniyuk ke pal nukewa el tia yok sripe nu sin Jeova. Ke ma inge, Jisus el fwak pa:
10 “Ke ma inge komwos in tia oana elos, tu papa tumomwos el etu ma komwos enenu, meet liki komwos siyuk sel.” (Mattu 6:8) Met kol puspus ke alu lun met Ju elos orekmakin kas puspus ke pre lalos, ke ma inge pre lalos el oana pre lun met pegan puspus. Pre su tuku ke inse, wekunang kas in kaksak, in sang kulo, a me siyuk el yok sripe ke alu paye. (Filippai 4:6) Ne ouinge, tia mwo kut fwin kalweni kas sana ke pal puspus ke sripen kut nunku mu ma inge el eneneyuk in fwak nu sin God ke me enenu lasr. Ke pal se kut pre, kut enenu in esam la kut sramsram nu sin El su ‘etu ma kut enenu meet liki kut siyuk sel.’
11. Mea kut enenu in esam kut fwin eis kunokon in oru pre ke pal in tukeni?
11 Kas lun Jisus ke inkanek in pre su tia mwo el ku in akesmakinye kut la God el tia insemwomwo ke kas puspus su tia tuku ke inse a kas su tia eneneyuk. Kut enenu pa in akilen la pre su orek ke pal in tukeni el tia sie pal in oru met long elos in kaksakin met se su pre, ku oru elos in nunku ka la ngea pre lun met se inge fwa aksafyela. Orekmakinyen pre in fwakak ke me akkalemye puspus ku in sang kas in kai nu sin met su long el tia fwal nu ke akwuk mwo ke kas lun Jisus ke Me Sramsram lal Fwin Eolu.
Jisus el Luti Kut ke Inkanek Mwo in Pre
12. Fuka kom fwa akuteye kalme yok nu ke me siyuk inge lela “em in akmutalyeyuk”?
12 Jisus el sang kas in sensen in tia orekmakin akwuk mwomwo ke pre nu ke inkanek sufwal, ne ouinge el luti met tuma lutlut lal ke inkanek mwo in pre. (Ridi Mattu 6:9-13.) Me srikasrak mwo ke pre su el orekmakin in lotelos el tia enenu in filiyuki ke nunak lun sie met tu elan ku in kalweni ma inge pal nukewa. Mo tia ouinge, a el akkalemye na sie me srikasrak nu sesr ke inkanek mwomwo in pre. Ke sie me pupulyuk, Jisus el akkalemye kas in akfulat nu sin God ke kas in mutamwauk lal: “Papa tumasr su in kosrao, Em in akmutalyeyuk.” (Mattu 6:9) Fwal kut in akkalemyel Jeova oana “Papa tumasr” meyen el pa Met Orekutla, su oasr “in kosrao,” su arlana loesla liki fwalu. (Duteronomi 32:6; 2 Kronikel 6:21; Orekma 17:24, 28) Orekmakinyen kas se inge “tumasr” el akesmakinye la kut a met lili wiyesr ku in oasr pa akwuk fototo mwomwo lalos nu sin God. Pulo kas se inge “Em in akmutalyeyuk” el me siyuk lasr nu sin Jeova elan akmutalyel sifwana ke el fwa akwanginyela me akkoluk nukewa su arlana pukanten nu ke inel mutamwauk nu ke pal se orekma in lain su orek in imae Eden. Aok, Jeova el fwa akwanginyela ma koluk nukewa liki fwalu, ke ma inge el fwa akpayeye la el akmutalyel sifwana.—Ezikiel 36:23.
13. (a) Fuka me siyuk inge “togusrai lom in tuku” fwa akpayeyuk? (b) Mea kalmen ma lungse lun God in orek fwin fwalu?
13 “Togusrai Lom in tuku. Ma lungse Lom in orek, oana in kosrao, ouinge fwin fwalu.” (Mattu 6:10) Ke pre su Jisus el luti oana me srikasrak na mwomwo se, kut enenu in esam la “togusrai” pa inkanek lun Jeova in akkalemye kolyuk lal. Aok akwuk inge el sie guferment nu ke kolyuk lun Kraist a lun “met mwo” nukewa su akmoulyeyukyak su fwa welul. (Daniel 7:13, 14, 18; Isaia 9:6, 7) Pal nukewa kut pre siyuk ka in “tuku” el sie me siyuk la Togusrai lun God el tuku in lain met lokwalok nukewa fwin fwalu su lain kolyuk lun God. Tia pat ma inge fwa akpayeyuk, a in akola inkanek nu ke sie paredais fwin fwalu nufon su oasr sumwosmwos, misla, a moul mwomwo ka. (Sam 72:1-15; Daniel 2:44; 2 Piter 3:13) Ma lungse lun Jeova el orek tari in kosrao, a ke kut siyuk la ma inge orek pa fwin fwalu el me siyuk nu sin God la elan akpayeye akwuk lal ke fwalu, wekunang in akwanginyela met lokwalok nukewa ke pal inge oana ke ma el oru in pal meeta.—Ridi Sam 83:1, 2, 13-18.
14. Efu ku arlana fwal in siyuk ke me “mongo nesr ke len misenge”?
14 “Kite kut len se inge ma kut mongo misenge.” (Mattu 6:11; Luk 11:3) Ke pal se kut siyuk ma inge ke pre lasr, kalme pa kut siyuk sin God in ase nu sesr me mongo su kut enenu “ke len misenge.” Ma inge el akkalemye la oasr lulalfongi lasr ke ku lun Jeova in ase nu sesr ma enenu lasr ke len nukewa. Pre se inge el tia me siyuk se in ase nu sesr kain in ma puspus. Me siyuk lasr inge ke ma enenu lasr ke len nukewa el akesmakinye kut la God el sapkin met Israel in esani manna “ma nelos len nukewa.”—Exodus 16:4.
15. Efu ku kut enenu in sang nunak munas nu ke ma koluk lun met puspus?
15 Me siyuk toko ke pre inge pa ke ma se su kut enenu in oru. Jisus el fwak: “A nunak munas nu sesr ke ma koluk lasr, oana kut nunak munas nu sin met su orek ma koluk nu sesr.” (Mattu 6:12) Aok, kut fwin “nunak munas” met nukewa su oru ma koluk nu sesr ke ma inge kut ku in lulalfongi la Jeova el fwa nunak munas pa nu sesr ke ma koluk lasr. (Ridi Mattu 6:14, 15.) Ke ma inge kut enenu in inse mulala in sang nunak munas nu sin met puspus.—Efesus 4:32; Kolosse 3:13.
16. Mea kalmen me siyuk lasr in tia kol kut in mel a in eiskutla liki met koluk sa?
16 “A tia kol kut in mel, a eiskutla liki met koluk sa.” (Mattu 6:13, NW) Mea kalmen me siyuk luo ke pre lun Jisus? Arlana paye ma se inge la: Jeova el tia srufwe kut in orek ma koluk. (Ridi Jemes 1:13.) Setan el pa ‘met koluk sa,’ a el pa “met Sruf” na paye. (Mattu 4:3) Ke ma inge me siyuk inge “tia kol kut in mel” el sie me siyuk nu sin Jeova in kasre kut in tia oru ma koluk ke pal se kut srufweyuk in tia aksol. Ke saflaiye, me siyuk se inge in “eiskutla liki met koluk sa” el sie me siyuk nu sin Jeova in tia lela Setan el an aktukulkulye kut. A kut ku in lulalfongi la ‘God el fwa tia srufwe kut yok liki ku lasr.’—Ridi 1 Korint 10:13.
‘Kafweang In Siyuk, Suk, a Tomwolak’
17, 18. Mea kalmen in kafweang in ‘siyuk, suk, a tomwolak’?
17 Met sap Poul el kaifwe met Kristian nukewa: “Sikalani in pre.” (Rom 12:12) Jisus el akkalemye masap inge ke el fwak: “Siyuk, a fwa etukot nu sumwos; suk, a komwos fwa konoiyuk; tomwolak, a fwa igasla nu sumwos. Tu met e nukewa su siyuk eis a el su suk konoiyuk, a nu sel su tomwolak, a fwa ikasla.” (Mattu 7:7, 8) Arlana fwal in kafweang “in siyuk” ke ma nukewa su fwal nu ke ma lungse lun God. In fwal nu ke kas lun Jisus, met sap Jon el simusla: “A pa inge pulaik lasr nu sel, tu, kut fwin siyuk ke kutena ma su fwal nu ke ma lungse lal, el long kut.”—1 Jon 5:14.
18 Masap lun Jisus in kafweang ‘in siyuk a in suk’ el kalmekin la kut enenu in pre a tia fuleak fwinne kut tia sa in eis top ka. Kut enenu pa in kafweang “in tomwolak” tu kut fwa ku in usrui Togusrai a in engankin me insemwomwo, a ma lane nukewa su ma inge fwa ase nu sesr. Tusruktu ya kut lulalfongi la God el fwa topuk pre lasr? Aok, kut ku, fwin kut oaru nu sin Jeova, meyen Kraist el fwak: “Tu met e nukewa su siyuk eis a el su suk konoiyuk, a nu sel su tomwolak, a fwa ikasla.” Oasr met kulansap puspus lun Jeova su liye a pulakin me akpayeye la God el lungse na paye in “Long pre.”—Sam 65:2.
19, 20. In fwal nu ke kas lun Jisus in Mattu 7:9-11, oiya fuka Jeova el oana sie papa kulang?
19 Jisus el pupulyukkin God nu ke sie papa su kulang su sang ma mwomwo puspus nu sin tulik natul. Srike nunku la kom oasr we ke pal se el akkalemye Me Sramsram Fwin Eolu a long ke Jisus el fwak: “Ku met su sumwos, tulik natul fwin siyuk bred, el fwa sang eot nu sel? Ku el fwin siyuk ik, el fwa sang nu sel soko serpent? Na komwos, met koluk, fwin etu fuka in sang ma mwo nu sin tulik nutumwos, fuka yokeyen Papa tumomwos su in kosrao fwa sang ma mwo nu selos su siyuk Sel?”—Mattu 7:9-11.
20 Sie papa, fwinne el “koluk” ke sripen ma koluk su el usrui, el lungse tulik natul. El fwa kafweang in sang “me sang mwomwo” nu sin tulik natul a el fwa tia kiapella. Ke oiya sepana inge, Papa tumasr in kosrao su kulang nu sesr el oana sie papa mwo ke el lungse in ase nu sesr “ma mwomwo,” oana ngun mutal lal. (Luk 11:13) Ma inge ku in akkeye kut in akmwoye orekma in kulansap nu sin Jeova elan insemwomwo ka, el su Met Sang lun ‘me sang mwo nukewa a ma mwomwo nukewa.’—Jemes 1:17.
Kafweang in Eis Ma Lane Ke Kas Nukewa lun Jisus
21, 22. Mea me luti mwomwo su arlana kalem ke Me Sramsram Fwin Eolu? A mea pulakin a nunak lom ke kas nukewa lun Jisus inge?
21 Aok Me Sramsram Fwin Eolu pa me sramsram mwo emeet su akkalemyeyuk nu sin met fwin fwalu. El arlana mwo meyen ma inge akkalemye kalem la mea el luti nu sesr ke God. In oana ke me lutlut yok sripe nukewa su akkalemyeyuk ke me lutlut tolu inge, kut ku in eis ma lane yok ka kut fwin orekmakin ke moul lasr kas in kasru nukewa su oasr ke me sramsram inge. Kas nukewa lun Jisus ku in sang kasru nu ke moul lasr ke pal inge a ase nu sesr fwinsrak mwomwo ke pal fwasru.
22 Ke me lutlut se inge, kut lutlutkin na kutu kas in kasru mwomwo su oana me kasrup su oasr ke Me Sramsram lun Jisus Fwin Eolu. Pa inge sripe su paenang met nukewa su long me sramsram lal elos kaksakin a “lut ke me luti lal.” (Mattu 7:28) Paye la kut ku in akkalemye pa kain in nunak a oiya inge fwin kut nekla nunak a insiesr ke kas mwomwo nukewa lun Met Luti Lulap lasr, Jisus Kraist.
Mea Me Top Lom?
• Mea Jisus el fwak ke pre lun met mwosounkas?
• Efu ku kut enenu in tia kalweni kas puspus ke kut pre?
• Me srikasrak mwomwo lun Jisus ke pre el akkalemye ke me siyuk puspus fuka?
• Fuka kut ku in kafweang in ‘siyuk, suk, a tomwolak’?
[Picture on page 19]
Jisus el selngawi met mwosounkas su pre tu met in liyelos a long
[Picture on page 21]
Ya kom etu la efu ku arlana fwal in pre ke me mongo nesr len nukewa?