¿Xi zazaaca né ca religión ca? | ¿Xi rusiidiʼ Biblia?
¿Ñee maʼ qué racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ gastiʼ de religión la? Dxandíʼ nga huayuu religión ni huayacané binni ne guidxihuiiniʼ peru laaca huayuninácabe binni. Ti enciclopedia ni cuzeeteʼ de ca religión ne de ca guerra ca ná: «Pur ca ni rusiidiʼ ca religión ca ridinde binni ne huayuu guerra» (Encyclopedia of Religion and War). Stale biaje, huaquiiñeʼ ca xaíque yuʼduʼ ca religión para guiniʼcaʼ de política lugar de guni adorárcabe Dios. Ne xcaadxi, rucaachicaʼ ni rúnicaʼ casi guiláxoocaʼ o cuánacaʼ.
Ra gúʼyaluʼ maʼ gadxé ni rusiidiʼ ca religión ca de ni rúnicaʼ, zándaca guinabadiidxaluʼ xi riníʼ ique Dios de laacani. Biblia ruzeeteʼ qué riuulaʼdxiʼ Dios ni runi stale de ca religión ca ne laaca ruzeeteʼ ni caadxi profecía ni cusiene xi zuni Dios né laacani. Riquiiñeʼ Biblia caadxi diidxaʼ para gusiene ndiʼ nga primé biaje zuni Dios xiixa né ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ni nuu lu guidxilayú.
¿Xi rusiidiʼ Biblia zazaacaʼ ca religión ca yaʼ?
Profecía: Ruzeeteʼ libru stiʼ Apocalipsis de ti prostituta ni láʼ Babilonia Guidxi roʼ, ne dxíʼbabe ti bestia salvaje color naxiñáʼ rini. Peru despué rucaalú bestia riʼ prostituta que ne ruutibe laa (Apocalipsis 17:3, 5, 16).
Ni riniʼni: Babilonia Guidxi roʼ, prostituta que, laani nga ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ o guiráʼ ca religión ni qué riuulaʼdxiʼ Dios.a Bestia color naxiñáʼ rini que nga Organización de las Naciones Unidas (ONU).b ¿Xi riníʼ dxiʼbaʼ prostituta que deche bestia color naxiñáʼ rini que yaʼ? Ni riniʼni nga nuu ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ riʼ guni ONU ni racaláʼdxicaʼ. Ne nani zuuti ca bestia que prostituta que purtiʼ ONU ne ca guidxi ni runi apoyar laa zucaalucaʼ guiráʼ ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ni nuu lu guidubi guidxilayú ne zunitilú cani.
¿Ximodo chiguinitilú ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ca yaʼ?
Ni riniʼni: Biblia ná: «Chii cachu ni bíʼyaluʼ ne bestia salvaje que, zacananaláʼdxicaʼ prostituta que ne zunduuxecaʼ laabe [...] ne zuzaaquicaʼ guidubi nácabe né bele. Purtiʼ guluu Dios ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ [ndaaniʼ ladxidóʼ ca xaíque stiʼ ca guidxi ca] gúnicaʼ ni cá íquebe, laani nga guni cumplircaʼ ni maca cá íquecaʼ: gudiicaʼ reinu sticaʼ bestia salvaje que». Ne cuzeeteruni: «Lu ti dxi si ziaba stale plaga luguiabe —guendaguti, yuubaʼ ne hambre— ne zuzaaquicabe guidubi nácabe né bele. Purtiʼ napa Jehovác Dios, ni biʼniʼ juzgar laabe, poder» (Apocalipsis 17:16, 17; 18:8).
Ni riniʼni: Zaguu Dios ndaaniʼ ladxidóʼ ca líder gúnicaʼ «ni ca íquebe» ne zúnibe «gudiicaʼ reinu sticaʼ» ONU ,laani nga poder ni nápacaʼ para guni mandarcaʼ. Ne ora maʼ napa ONU poder ca, zunduuxeʼ guiráʼ ca religión ni rusiidiʼ ni cadi dxandíʼ ni nuu lu guidubi guidxilayú. Nagueenda zazaaca ca cosa riʼ, casi ñaca «ti dxi si». Ne zadxagayaa stale binni (Apocalipsis 18:21).
¿Xiñee zanitilú ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ca yaʼ?
Profecía: «Maʼ guca montón guiráʼ pecadu stini dede maʼ yendani guibáʼ, ne maʼ bietenalaʼdxiʼ Dios guiráʼ cosa malu huayúnini» (Apocalipsis 18:5).
Ni riniʼni: Lu ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, maʼ huayuni ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ stale cosa malu. Ne pur ca pecadu riʼ nga chigunitilú Dios cani:
Riuucabe lu política. Bisiidiʼ Jesús ca xpinni cadi chuʼcaʼ lu política ne gápacaʼ confianza Reinu stiʼ Dios, laani nga ti gobiernu ni nuu guibáʼ ne chiguiaanani lugar ca gobiernu ni nuu lu guidxilayúd (Daniel 2:44; Mateo 6:9, 10; Juan 6:15; 18:36). Peru maʼ gadxé si ni runi religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ: purtiʼ laacaʼ riuucaʼ lu política lugar de guni apoyarcaʼ Reinu stiʼ Dios. Nga runi profecía ni zeeda lu apocalipsis ná maʼ biʼniʼ cometer Babilonia guidxi roʼ «pecadu sexual», nga runi rábicabe laabe «prostituta» (Apocalipsis 17:1, 2; Santiago 4:4).
Ridíndecabe. Biblia ná napa religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ donda pur «guiráʼ ni maʼ biiticabe lu guidxilayú» (Apocalipsis 18:24). Qué rusiidiʼ ca religión riʼ ca xpinni gácacaʼ nachaʼhuiʼ, ne runi apoyarcaʼ ca guerra ne ca terrorista.
Ruyúbicabe gápacabe jma. Napa ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ «luju exageradu» (Apocalipsis 17:4; 18:7). Stale de ca religión riʼ ruyúbicaʼ ca binni risaca ne ca ni napa bueltu ne zacá rácacabe ricu. Peru qué riuulaʼdxiʼ Dios ni rúnicabe (Tito 1:7).
Rusiguiicabe. Rusiidiʼ ca religión riʼ binni guni crecaʼ ne gúnicaʼ cosa ni cadi zeeda lu Biblia.e Cumu de laani zeeda ca práctica ne ca costumbre ni qué rusisaca Dios ne riguite si cani binni la? profecía ca ná nácabe «jñaa guiráʼ cosa yuudxuʼ ni nuu lu guidxilayú» (Apocalipsis 17:5; 18:23).
¿Ñee zanitilú guiráʼ religión la?
Coʼ. Guidúʼyanu xiñee. Ruzeeteʼ Biblia de «gran tribulación», laani nga ti tiempu ra zanitilú guiráʼ ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ne ca xhenemigu Dios. Peru lu libru sti Apocalipsis laaca ruzeeteʼ zalá stale binni ni zeeda de guiráʼ guidxi ni runibiáʼcabe casi «gran muchedumbre». Ca binni de gran muchedumbre riʼ «nácucaʼ lari ziuulaʼ color blancu». Ndiʼ riníʼ ruzuubacabe stiidxaʼ Dios ne runi adorárcabe laa modo riuulaʼdxiʼ (Apocalipsis 7:9, 13, 14; 19:11, 19-21). Ca binni ni nuu lade gran muchedumbre riʼ nga religión ni rusiidiʼ ni dxandíʼ ne qué ziuu dxi guinitilúcabe.f
Dxi guinitilú ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ zalá ti gran muchedumbre de binni ni nuu ndaaniʼ religión ni rusiidiʼ ni dxandíʼ.
Ra gánnaluʼ zanitilú ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ¿ximodo zacaneni lii yaʼ?
Zatadxí ladxidoʼloʼ gánnaluʼ qué riuulaʼdxiʼ Dios ca cosa feu runi ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Ziécheluʼ gánnaluʼ zaree ca religión ni qué runi respetar Dios ne ca ni runiná binni.
Ne gunna zanda gaca adorar Dios modo riuulaʼdxiʼ. Biblia ná «ca ni dxandíʼ runi adorar Dios zuni adorarcaʼ laabe né espíritu ne ni dxandíʼ. Purtiʼ cuyubi Dios clase binni ca para guni adorar laa» (Juan 4:23). Ne rábibe laacaʼ: «Laguiree de ndaaniʼ guidxi ca [Babilonia Guidxi roʼ], xpinneʼ caʼ, pa qué racaláʼdxitu gácatu cómplice de ca pecadu stini, ne pa qué racaláʼdxitu guniná ca plaga stini laatu» (Apocalipsis 18:4, 5). Nga runi cayuni invitar Dios guiráʼ xixé binni guni adorarcaʼ laabe jneza ne modo riuuláʼdxibe (1 Timoteo 2:3, 4). Ne guiráʼ ca ni guicaa invitación riʼ zabánicaʼ ne qué ziuu dxi gáticaʼ (1 Juan 2:17).
a Biindaʼ artículo ni láʼ «¿Qué es Babilonia la Grande?» luni zeeda tapa cosa ni zacané lii gannuʼ xii nga Babilonia Guidxi roʼ.
b Biindaʼ artículo ni láʼ «¿Qué es la bestia de color escarlata del capítulo 17 de Apocalipsis?» luni zeeda xhoopaʼ cosa ni zacané lii gannuʼ ni.
c Jehová nga láʼ Dios (Salmo 83:18). Biindaʼ artículo ni láʼ «¿Tuu nga Jehová?».
d Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma, biiyaʼ videu ni láʼ ¿Xii nga Reinu stiʼ Dios?
e Para gúʼyaluʼ caadxi ejemplu, biindaʼ cuadru ni láʼ «¿Ñee laaca nuu ca religión ni nacaʼ «cristianu» laacaʼ lade Babilonia Guidxi roʼ la?».
f Para gánnaluʼ ximodo zanda gacané Biblia lii guidxélaluʼ religión ni rusiidiʼ ni dxandíʼ, biindaʼ artículo ni láʼ «¿Cómo hallar la religión verdadera?».