NI ZACANÉ CA FAMILIA | GUENDAXHEELAʼ
¿Ñee cayuniná nisadxuʼniʼ xquendaxheelaluʼ la?
¿Ñee huayabi xheelaluʼ lii riuu xizaa pur viciu ni nápalu’ ca la? Biiyaʼ xi zanda gúniluʼ.
Lu artículo riʼ, zadúʼyanu:
Runiná nisadxuʼniʼ ca guendaxheelaʼ
Ni dxandíʼ nga ora reʼ xhaataʼ binni nisadxuʼniʼ runinani laa purtiʼ zanda gapa cirrosis hepática, gaca huará ladxidóʼ ne gapa cáncer. Ne cadi binni si runinani, sínuque né ca guendaxheelaʼ. Pur nisadxuʼniʼ ca riguíñecabe xheelacabe, riaadxaʼ bueltu laacabe, rucheenécabe xheelacabe ne dede raca divorciárcabe.
Biblia ná, ora reʼ xhaataʼ binni nisadxuʼniʼ «runinani ne ruquiichini casi ti beendaʼ ne zeeda gácani casi venenu stiʼ ti beendaʼ» (Proverbios 23:32). ¿Ximodo zanda gánnaluʼ pa caquiiñeʼ peʼ gueluʼ nisadxuʼniʼ ya’?
¿Ñee caquiiñeʼ peʼ gueluʼ nisadxuʼniʼ para guibánilu’ la?
Zacané ca pregunta riʼ lii gánnaluʼ pa caquiiñeʼ peʼ gueluʼ nisadxuʼniʼ:
¿Raca nagana gucueezaluʼ lii de gueluʼ nisadxuʼniʼ la?
¿Gatigá riníʼ íquelu’ padxí gueluʼ sti biaje la?
¿Rixúdxiluʼ neca nápalu’ guendanagana lu xquendaxheelaluʼ la?
¿Ñee dede raca huaraluʼ ora rusaanaluʼ de gueluʼ la?
¿Ñee ridindeneluʼ xheelaluʼ pur reʼ xhaatalu’ la?
¿Ñee jma re’luʼ yanna que dxiqué la?
¿Re’luʼ nagaʼchiʼ, rucaachilu’ ni ra liʼdxuʼ o ra dxiiñaʼ la?
Pa bicábiluʼ ya ca pregunta riʼ, zándaca maʼ nácaluʼ ti binni ni caquiiñeʼ peʼ gueʼ nisadxuʼniʼ para chuʼ galán, o maʼ nácalu’ ti alcohólicu.
Cadi guiníʼ íqueluʼ qué gápaluʼ viciu ca
¿Huayabi xheelaluʼ lii riuu xizaa pur reʼ xhaatalu’ la? Zándaca ruyubuʼ modo guiree cueʼluʼ ne qué gulábiluʼ ni gábibe lii. Dede zanda ugaaniluʼ donda xcaadxi binni, casi xheelaluʼ, ne guiniʼluʼ sicarí’:
«Pa nulábilu’ naa, maʼ qué ñapa’ xi pur ñee’ nisadxuʼniʼ».
«Pa ñápaluʼ ti patrón casi ni napa’ ri’ la? ñéneluʼ xiñee rixudxeʼ».
«Nuu binni jma reʼ que naa».
Pa zacá riniʼluʼ, ¿ñee cadi jma cusisácaluʼ nisadxuʼniʼ que chuʼ xquendaxheelaluʼ galán la? ¿Xii nga ni jma risaca para lii yaʼ?
Textu ni zanda gácané lii: «Peru hombre ni maʼ bichaganáʼ riuu xizaa pur gusiecheʼ xheelaʼ» (1 Corintios 7:33).
Lugar de guindísalu’ ti barda ne guini’luʼ gastiʼ cazaaca, mejor bixheleʼ ti ventana ne biiyaʼ xii nga naguu xizaa xheelaluʼ.
Ni zanda gúniluʼ
Bicaadiaga ni naguu xizaa xheelaluʼ. Ne pa nabé riuube xizaa pur ni cazaacaluʼ, zándaca ni caquiiñeʼ gúniluʼ nga guchaaluʼ. Ne pa qué ganda gúniluʼ ni ne cayéʼrouʼ neca cayuninani xheelaluʼ la? ndi’ culuíʼ nápaluʼ ti problema né nisadxuʼniʼ.
Textu ni zanda gácané lii: «Cada tobi guyubi modo gácané stobi ne cadi guyubi para laasi» (1 Corintios 10:24).
Biyubi gánnaluʼ jma. Nácaluʼ casi ti soldadu ni nuu guni ganar ti guerra. Cásica ti soldadu caquiiñeʼ ganna ximodo zanda guniná ca xhenemigu, lii laaca caquiiñeʼ gánnaluʼ ximodo runiná nisadxuʼniʼ binni. Ne para ganda gudxiiluluʼ enemigu riʼ caquiiñeʼ gánnaluʼ xi zanda gúniluʼ ti cadi gue’ xhaataluʼ nisadxuʼniʼ ne cadi guiábalu’ luni sti biaje.
Textu ni zanda gacané lii: «Canabaʼ laatu gucaanatu ca deseu malu stitu, ni cucaalú laatu» (1 Pedro 2:11).
Biyubi gacanécabe lii. Nuu programa ra racanécabe ne rábicabe binni xi zanda guni, casi ca hospital ne nuu xcaadxi modo racanécabe binni ni reʼ xhaataʼ nisadxuʼniʼ. Laaca zanda guyúbiluʼ ti xhamíguluʼ ni gacané lii ne gabi lii xiruʼ zanda gucaa lii gue’ xhaataluʼ nisadxuʼniʼ. Ne ora gápaluʼ gana guelu’ sti biaje la? guni’né xhamíguluʼ, laa zacané lii gudxiiluluʼ ni.
Guyé ra nuu ti doctor ni nanna de guendanagana ni cadí’diluʼ ti gacanebe lii.
Textu ni zanda gacané lii: «Ni dxandíʼ xhamígunu la? guirá’ ora nadxii laanu ne zácabe bíchinu ora nápanu xiixa guendananá» (Proverbios 17:17).
Gue’ xhaataluʼ nisadxuʼniʼ zeeda gácani ti guendahuará ne qué ziándani ra gúʼndasiouʼ xiixa libru o guiniuʼ «maʼ qué zeediáʼ». Cadi guiaandaʼ lii modo quixheʼ íquelu’ gudxiiluluʼ guendanagana ca, qué zuniná si ni lii, sínuque né xquendaxheelaluʼ.
Para gannuʼ jma: Lu ca artículo ri’ zuuyaluʼ ximodo huadxiilú xcaadxi binni guendanagana ri’:
«Maʼ qué rituí dí luaʼ tu nacaʼ»
Biiyaʼ videu ni láʼ «Bixhacaladxeʼ modo nabaneʼ».