29 DE JUNIO HASTA 5 DE JULIO DE 2026
CANCIÓN 131 «Ni maʼ bichaaga Dios»
Biyubi gaca xhamíguluʼ xheelaluʼ jma
«Peru nuu xhamigu binni ni jma rannaxhii laa que ti biʼchiʼ» (PROV. 18:24).
TEMA
Para ganda chuʼ ti guendaxheelaʼ nayecheʼ naquiiñeʼ gaca xhamigu hombre ne gunaa ca ne gannaxhiicaʼ Jehová.
1. ¿Xiñee naca ca amigu ca ti regalu stiʼ Jehová?
TI REGALU nabé sicarú ni bidii Jehová laanu nga gápanu xhamígunu (Sant. 1:17). Nadxiicabe Jehová ne laaca nadxiicabe laanu. Riéchecabe ora cayéchenu, riguixhedxícabe ladxidoʼno ora nuunu triste ne rudiicabe laanu conseju ora caquíʼñenu ni. Qué rusaanacabe laanu ne zanda gápanu confianza laacabe. Rihuinni dxíchica ora nápanu tipu amigu ca riecheʼ ladxidoʼno (Prov. 27:9).
2. ¿Xiñee nabé risaca cadi gusaana de gaca xhamigu ti hombre ne ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ? (Mateo 19:6).
2 Ca hombre ne ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ la? naquiiñeʼ gaca xhamígucaʼ. Ora maʼ bichaganáʼ tuuxa jma peʼ caquiiñeʼ gaca xhamigu xheelaʼ. Purtiʼ pa qué gúnicabe ni zuzulú zuni sentírcabe nuucabe stúbicabe, qué zadxélacabe xi gúnicabe ne dede zadxiichicabe. Peru pa gúnicabe stipa gaca xhamígucabe jma la? zeeda gácacabe tobi si (biindaʼ Mateo 19:6). Lu artículo riʼ zadúʼyanu xi zanda guni ca hombre ne ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ para gaca xhamígucaʼ jma. Peru primé guidúʼyanu xi zanda gacané ti xpinni Cristu ni caʼruʼ guichaganáʼ guidxela ti binni ni gaca xhamigu biaʼ dxi guibani.
XIMODO GUIDXÉLALUʼ TI XHAMÍGULUʼ NI GUIBANINELUʼ BIAʼ DXI GUIBÁNILUʼ
3, 4. ¿Xi zanda gacané laanu guidxélanu ti binni ni biaʼsi peʼ para guichagananu? (Proverbios 18:22).
3 Ca decisión naroʼbaʼ ca zanda gacanécani o guninácani guendanabani stinu, nga runi, ante guicaanu xiixa decisión naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuinu xi chigúninu ne xi zazaaca pa guicaanu decisión ca.
4 Tobi de ca decisión jma risaca naquiiñeʼ guicaa tuuxa nga cuiʼ tu guichaganáʼ, purtiʼ binni ca nga chigaca xhamígube o xhamígabe biaʼ dxi guibánibe. Cumu Jehová nga gudixhestí guendaxheelaʼ la? ni jma jneza zanda gúninu nga chinándanu ni nabe ora cuinu tu guichagananu. Racaláʼdxibe guidxélanu ti buen hombre o ti buena gunaa ne nánnabe xii nga ni jma galán para laanu (biindaʼ Proverbios 18:22; Is. 48:17, 18). Zanda gacané ca principiu ni zeeda lu Stiidxabe ti xpinni Cristu guidxela ti binni ni biaʼsi peʼ para laa.
5. ¿Xiñee nabé risaca cuiluʼ ti testigu stiʼ Jehová ni maʼ guyuunisa para guichaganaluʼ?
5 Ora riuʼnísanu reeda gaca xhamígunu Dios (Sal. 25:14). Nga runi, pa racaláʼdxiluʼ guichaganaluʼ, naquiiñeʼ cuiluʼ tuuxa ni maʼ naca xhamigu Jehová (1 Cor. 7:39). Zacá zusihuínniluʼ runi respetarluʼ ca ley stiʼ Jehová ne zuuyaluʼ xheelaluʼ casi ti ndaayaʼ ni cudiibe lii (Prov. 19:14). Zacá qué zápaluʼ ca guendanagana ni rapa ti binni «ni qué runi cré» (2 Cor. 6:14). Cadi galán diʼ nga guyúbiluʼ tuuxa ni cadi Testigu pa caʼruʼ guidxélaluʼ tuuxa ndaaniʼ xquidxi Jehová. Laaca cadi galán diʼ guiníʼ íqueluʼ ra tidiʼ tiempu zácabe xpinni Jehová.
6, 7. ¿Xi pregunta caquiiñeʼ guiníʼ íqueluʼ pa riuuláʼdxiluʼ tuuxa?
6 Cadi guiníʼ íqueluʼ tutiica si binni ni maʼ guyuunisa nga biaʼsi peʼ para guichaganaluʼ. Pa riuuláʼdxiluʼ tuuxa, guníʼ ique ndiʼ: «¿Ximodo runi tratarbe familia stibe? ¿Ñee runi respetarbe xcaadxi la? ¿Ximodo ca binni ridxaagabe? ¿Xi rúnibe ora qué riuʼdu de acuerdu lu xiixa cosa? ¿Ñee ricabe tema gaca ni nabe la? o rudiibe lugar gaca ni ná stobi ora cadi cucheeneni xiixa principiu ni zeeda lu Biblia? ¿Ñee rusihuínnibe puru si bueltu maʼ cá íquebe la?».
7 Laaca nabé galán guiníʼ íqueluʼ: «¿Ñee rihuinni guizáʼ nadxiibe Jehová la? ¿Ñee cayúnibe stipa guibánibe modo racalaʼdxiʼ Dios la? ¿Zacanebe naa guneʼ jma lu xhiiñaʼ Jehová la? ¿Ñee ngueca meta nápanu la? ¿Ñee zanda gácadu buen amigu la?» (Col. 3:9, 10). Ca hermana ca cadi naquiiñeʼ si guinabadiidxacaʼ pa zácabe ti buen amigu, sínuque laaca naquiiñeʼ guiníʼ íquecaʼ pa zácabe ti buen xaíque de familia (1 Cor. 11:3). Ne ca hermanu naquiiñeʼ guinabadiidxacaʼ pa zaná gunaa ca guni respetar autoridad ni gapa casi xaíque stiʼ neca naca binni ruchee. Dxandíʼ, caquiiñeʼ tiempu para gánnanu respuesta stiʼ ca pregunta ca. Nga runi, laguni stipa gunibiáʼ chaahuitu laga nácatu novio.
8, 9. ¿Xi zanda gacané ti binni ganna pa zachaganáʼ tuuxa o pa coʼ? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
8 Pa nápaluʼ novio o novia la? ti cosa ni zacané lii guicaaluʼ decisión jneza nga guʼyaʼ chaahuiluʼ ximodo peʼ binni ni canazaneluʼ ca. Gunabadiidxaʼ xcaadxi binni ximodo ruuyacaʼ laabe ne xi cualidad nápabe. ¿Ñee nácabe humilde, nacháʼhuibe ne riuube razón la? Sarah, ti hermana de Guayana Francesa ni bichaganáʼ ti hermanu láʼ Daniel, guníʼ: «Bidxiñaʼ caadxi binni ne gudxeʼ laacaʼ gábicaʼ naa ximodo ruuyacaʼ Daniel. Gunieniáʼ precursor ni naca compañeru stibe, laaca gunieniáʼ ti ancianu de congregación stibe, ca xhamígudu ne ca hermana de congregación stibe». Laaca zanda guinabadiidxaluʼ binni ni cayunibiaʼluʼ ca pa nuu xiixa ni caquiiñeʼ gánnaluʼ de laa, zándaca ni bizaaca dxiqué o ni cazaaca yanna, ne galán gánnaluʼ ni yanna purtiʼ nuu cosa ni zanda guniná xquendaxheelatu despué.
9 Pa maʼ bizulú caníʼ íqueluʼ pa jneza bíʼniluʼ guliluʼ binni ca para guichaganaluʼ o pa gudxi ca xhamíguluʼ lii xiixa ni qué ñuuláʼdxiluʼ de binni ca caquiiñeʼ gúniluʼ xiixa. Nga zacané lii gúʼyaluʼ pa zachaganaluʼ laabe o pa coʼ.a Nagasi chiguidúʼyanu xi zanda guníʼ ca ni maʼ bichaganáʼ para ganda gaca xhamígucaʼ jma.
Pa nápaluʼ novio o novia, biyubi gánnaluʼ ximodo peʼ binni laabe. (Biiyaʼ párrafo 8 ne 9).
LACUEE TIEMPU PARA CHUʼTU JUNTU
10. ¿Xiñee nabé risaca cuee ca ni maʼ bichaganáʼ tiempu para chuʼcaʼ juntu?
10 Jma raca xhamigu ti hombre ne ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ ne jma naguidxi raca guendaxheelaʼ sticaʼ ora ribeecaʼ tiempu para chuʼcaʼ juntu neca guizáʼ nuu xhiiñacaʼ. Nga racané laacabe guiníʼcabe modo guyeni laacabe, guiníʼcabe xi riníʼ íquecabe ne xi runi sentírcabe, gusihuínnisaacabe cariñu ne gúnicabe cosa ni gusiecheʼ laacabe.
11. ¿Pora nga zanda gusaana de gaca xhamigu ca ni maʼ bichaganáʼ?
11 Pa nabé xhamigu ti hombre ne ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ siempre zuyúbicaʼ chuʼcaʼ juntu. Dxandíʼ, zándaca ziuu biaje qué ziuucabe juntu. Peru pa xadxíhuiiniʼ chuʼ tobi de laacabe zitu la? zanda gacaná xquendaxheelacabe. Nuu tu laa maʼ gucuaa ti dxiiñaʼ sti guidxi ne pur nga maʼ xadxí nuu zitu de familia stiʼ. Neca zanda gacané decisión ca laacabe guibánicabe jma galán, peru laaca zanda guninani xquendaxheelacabe.
12, 13. a) ¿Xi huayuni caadxi guendaxheelaʼ para chuʼcaʼ juntu? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca). b) Pa maʼ bichaganaluʼ, ¿tuu nga binni ni jma risaca lu xquendanabániluʼ? (Biiyaʼ cuadru ni láʼ «¿Tuu nga ni jma risaca lu xquendanabaneʼ?»).
12 Guidúʼyanu ni maʼ biʼniʼ caadxi guendaxheelaʼ para chuʼcaʼ juntu. Leah, ti gunaa de guidxi Guam, guníʼ: «Naa ne xheelaʼ nabé riuuláʼdxidu gúnidu stale cosa juntu. Huaxiéʼ si biaje riuudu xiixa lugar pa qué guinni tobi de laadu». Ne Roxanne, de Estados Unidos, guníʼ: «Cada tidiʼ dxi jma nuu xhiiñadu, ngue runi riguíxhedu ti hora para chuʼdu juntu cásica rúnidu né xcaadxi cosa risaca» (bichaaga ni né Amós 3:3). Ti hermanu de Francia ni láʼ Damien, bisiene: «Naa ne xheelaʼ maʼ bidúʼyadu risaca nga gánnadu xi riuulaʼdxiʼ cada tobi de laadu guni, ne ra gudiʼdiʼ tiempu maʼ bizíʼdidu chuuláʼdxidu ni riuulaʼdxiʼ cada tobi de laadu guni» (Mat. 7:12). Ne Katie, laaca de Estados Unidos, guníʼ: «Nuu biaje rindísadu ca teléfono stidu para cadi guchiiñacani laadu».
13 Nabé risaca cueetu tiempu para chuʼtu juntu ora gúnitu xhiiñaʼ Dios. Myriam, de Francia, guníʼ: «Ridúʼndadu Biblia para guzuludu dxi ne despué rinidu xi guyuuláʼdxidu de laani ne ximodo zanda gúnidu ni nani lu xquendanabánidu. Nabé risaca tiempu ca para laadu». Ne laaca bizeetebe: «Laaca nabé riuuladxeʼ guni orardu juntu purtiʼ zacá zanda gunadiagaʼ pabiáʼ nadxii xheelaʼ Jehová». Katie, hermana ni bizéʼtenu nagasi que, guníʼ: «Ni jma riuuláʼdxidu gúnidu juntu nga guni predicarnu. Ora runadiágadu ximodo rusiidiʼ cada tobi de laadu de Jehová rizíʼdidu stale, ne racaneni laadu chuʼdu tobi si» (Prov. 27:17).
Lacuee tiempu para chuʼtu juntu, nga zacané laatu para gaca xhamígutu jma. (Biiyaʼ párrafo 12 ne 13).
LACHUU JUNTU NECA GUIDXAAGALUTU GUENDANAGANA
14, 15. ¿Xiñee naquiiñeʼ guni ca ni maʼ bichaganáʼ stipa para guni chaahuicaʼ ca guendanagana ni gápacaʼ lu guendaxheelaʼ sticaʼ? Bizeeteʼ ti ejemplu.
14 Cumu nácanu binni ruchee la? nga runi rapa ca guendaxheelaʼ ca guendanagana. Lu Biblia riete ca guendaxheelaʼ ca «zápacaʼ problema lu xquendanabánicaʼ» (1 Cor. 7:28). Ti nota de estudiu stiʼ versículo ca cusiene, caníʼ diidxaʼ ca de ca guendanagana ni ridxaagalú ca ni maʼ bichaganáʼ. Dede ca guendaxheelaʼ ni jma nuu tobi si huayuu biaje qué riuucaʼ de acuerdu. Ora ridxaagalú ca ni maʼ bichaganáʼ ca guendanagana ca, naquiiñeʼ gúnicaʼ stipa chuʼcaʼ juntu ne guyúbicaʼ modo guni chaahuicaʼ cani. ¿Xiñee yaʼ?
15 Guníʼ ique nápaluʼ ti cosa nabé risaca ne málasi gucanani, ne ni jma seguru nga zuyúbiluʼ guni chaahuiluʼ ni. Zándaca zandaa para gaca chaahuini ne zunítiluʼ stale bueltu. Peru ¿xiñee zúniluʼ ni yaʼ? Purtiʼ para lii nabé risácani. Zaqueca nga ca guendaxheelaʼ ca, nabé risácacani. Ne cásica zanda gaca chaahuiʼ ti cosa risaca, zaqueca zanda guilá ti guendaxheelaʼ neca napa stale guendanagana. Zándaca caquiiñeʼ tidiʼ tiempu ne guni ti guendaxheelaʼ stipa para guni chaahuicaʼ ca guendanagana sticaʼ, peru nabé ziecheʼ Jehová ora guʼyaʼ cayuni hombre ne gunaa ca stipa para chuʼcaʼ tobi si ne gaca xhamígucaʼ jma (Mal. 2:16). Zacá rusihuínnicabe nadxiisaacabe ne runi respetársaacabe ne laaca rusihuínnicabe ni pur Jehová, Dios ni gudixhestí guendaxheelaʼ.
16. Casi ná 1 Corintios 13:4-8a, ¿xi zanda gacané ti guendaxheelaʼ ni cadiʼdiʼ lu guendanagana naroʼbaʼ? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca ne cuadru ni láʼ «Ni zanda gacané laatu gaca xhamígutu jma»).
16 Pa gápaluʼ guendanagana lu xquendaxheelaluʼ, cadi nagueendaca guixéleluʼ de xheelaluʼ (1 Cor. 7:10, 11). Ni jma galán zanda gúniluʼ nga guiníʼ íqueluʼ: «¿Xi zanda guneʼ para gaca xhamígudu jma pue?». Biiyaʼ xi ruzeeteʼ Biblia de ximodo naquiiñeʼ gusihuínninu guendarannaxhii ne guníʼ ique pa zanda gúniluʼ ni riete lu 1 Corintios 13:4-8a (biindaʼ ni). Lugar de guyúbiluʼ gunduuxeluʼ xquendaxheelaluʼ, biyubi ximodo guibiguetaʼ chuʼluʼ ndaaniʼ ladxidóʼ xheelaluʼ, biiyaʼ xi zanda gúniluʼ para chuʼtu juntu sti biaje. Gunabaʼ Jehová gacané lii. Biyubi información lu ca publicación ne lu ca videu stinu, guniʼné ca ancianu ne ca hermanu ni zinanda ni ná Stiidxaʼ Dios lu xquendaxheelacaʼ. Cadi guiaandaʼ lii, naca ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ casi «ti doo de chonna xcuaa» ne Jehová nga doo ni jma naguidxi stini. Nga runi, pa guyubi guirópatu gacanebe laatu la? zapatu ti guendaxheelaʼ naguidxi (Ecl. 4:12).
Laguyubi chuʼtu juntu neca gápatu guendanagana. (Biiyaʼ párrafo 16).
17. Pa ca íqueluʼ guichaganaluʼ o pa maʼ bichaganaluʼ, ¿ximodo zanda guibániluʼ nayecheʼ?
17 Racalaʼdxiʼ Jehová guibani guiráʼ ca xpinni nayecheʼ, dede né ca ni caníʼ ique guichaganáʼ ne ca ni maʼ bichaganáʼ. Pa caʼruʼ guichaganaluʼ ne racaláʼdxiluʼ gúniluʼ ni la? gulí chaahuiʼ tu chigaca compañeru stiluʼ ne xhamíguluʼ biaʼ dxi guibániluʼ. Ne pa maʼ bichaganaluʼ la? biʼniʼ stipa cadi gusaana de gaca xhamíguluʼ xheelaluʼ. Biʼniʼ stipa guni chaahuiluʼ ca guendanagana ni gápaluʼ lu xquendaxheelaluʼ ne cadi gusaana de guyúbiluʼ gacané Jehová lii. Pa gúniluʼ ni la? guizáʼ nayecheʼ zabanineluʼ xheelaluʼ (Ecl. 9:9).
CANCIÓN 132 Maʼ tobi si laanu
a Zadxélaluʼ jma conseju lu subtítulo ni láʼ «Laguni stipa gunibiáʼ chaahuitu», stiʼ artículo «Ximodo zanda cheni lii galán pa nápaluʼ novia o novio», ni biree lu Torre stiʼ ni rapa mayo de 2024.