Pahonoraa i ta outou mau uiraa
◼ Eaha te rave no te turu i te mau pionie?
I te matahiti taviniraa 2009, fatata e 800 000 taeae e tuahine tei tavini ei pionie tamau e taa ê na te ao nei. Ua horoa ratou i te oho matamua o to ratou taime, puai, e faufaa no te haaparare i te parau apî maitai o te Basileia. (Mas. 3:9) Eaha râ paha Iehova i te oaoa i ta ratou mau tutavaraa! E nafea tatou ia faaite i to Iehova manaˈo e e tauturu i ta tatou mau pionie ia oaoa e ia tamau noa i ta ratou taviniraa?
E faaitoito mau â ta tatou mau parau ia ratou ia tamau noa ei pionie. (Mas. 25:11) E nehenehe anei e faatano i ta tatou porotarama no te poro e o ratou? Ia na reira, e rave paha tatou i to tatou pereoo. Mai te peu e e na nia iho tatou i to ratou, e horoa paha tatou maa moni no te mau haamâuˈaraa. (Kor. 1, 13:5; Phil. 2:4) Ma te here, e turu atoa ˈtu tatou ma te farii maitai ia ratou e ma te titau manihini atu ia tamaa i ǒ tatou i te tahi taime.—Pet. 1, 4:8, 9.
Te haapapu ra te Bibilia e e horoa Iehova i te mau mea faufaa o te oraraa na te feia e imi na mua i to ˈna Basileia. (Sal. 37:25; Mat. 6:33) E na reira oia maoti to tatou autaeaeraa Kerisetiano î i te here. (Ioa. 1, 3:16-18) Eita te mau pionie e tiai e na vera ma e haapao i ta ratou mau haamâuˈaraa. Eita atoa ratou e faaite oioi atu i ta ratou e hinaaro. E nehenehe râ tatou e tauturu i te mau pionie taiva ore e e ‘turu i to ratou veve’ ma te haapao atu.—Kor. 2, 8:14, 15.
E vahine poro evanelia itoito rahi o Phebe o te amuiraa no Keneherea o te senekele matamua. I to ˈna haereraa i Roma, ua faaitoito Paulo i te mau taeae no reira: “Ia farii mai outou ia ˈna i te Fatu nei, i tei au i te feia moˈa ra, e tauturu . . . outou ia ˈna i te mau mea atoa e au ia ˈna ra.” (Roma 16:1, 2) Ia faaite atoa tatou i te hoê â turu î i te here i te feia o ta tatou amuiraa o te poro ra i te evanelia aore e mahana tuua ei pionie tamau e taa ê.—Ohi. 5:42.