VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • wp17 Nº 4 api 4-7
  • Eaha te tupu ia pohe tatou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te tupu ia pohe tatou?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2017
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • MEA PAPU TA TE BIBILIA E PARAU RA
  • UA PARARE TE TAHI HAAPIIRAA NO Ǒ MAI I TE MAU NUNAA ĚÊ
  • “NA TE PARAU MAU E FAATIAMÂ IA OUTOU”
  • Mai te aha te puai o to outou tiaturiraa i te tia-faahou-raa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • E ohipa to outou huru hiˈoraa i te nephe i nia i to outou oraraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Ua uiui aˈena anei outou?
    A ara mai na! 1994
  • E ora anei te nephe i muri aˈe i te poheraa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2017
wp17 Nº 4 api 4-7
Te hoê tino pohe i roto i te apoo

TUMU PARAU MATAMUA | EAHA TE TUPU IA POHE TATOU

Eaha te tupu ia pohe tatou?

Ia taio tatou i te buka Bibilia o te Genese, teie ta te Atua i parau i te taata matamua ra o Adamu: “E amu noa oe i to te mau raau atoa o te ô nei; area i to te raau e ite ai i te maitai e te ino, eiaha oe e amu i te reira; ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” (Genese 2:16, 17) Mea ohie ia taa e mea maramarama maitai te parauhia ra, ahani Adamu i haapao i te faaueraa a te Atua, eita oia e pohe, e tamau râ i te ora i roto i te ô Edene.

Ua ruau Adamu raua Eva

Aita râ Adamu i maiti i te faaroo i te Atua e te ora e a muri noa ˈtu. Aita oia i haapao i te faaueraa a te Atua e ua amu i to te raau opanihia ta Eva i horoa ˈtu. (Genese 3:1-6) Te faaoromai noa ra tatou i te mau faahopearaa iino tae roa mai i teie mahana. No reira te aposetolo Paulo i faataa ˈi: “Mai te hara i ô mai i te ao nei na roto i te taata hoê ra e te pohe na roto i te hara, e ua raea roa ïa te mau taata atoa i te pohe no te mea ua hara ratou paatoa.” (Roma 5:12) Ua taa iho â ïa ia tatou o Adamu “te taata hoê” e faahitihia ra. Eaha râ te hara e no te aha o te pohe te utua o te hara?

Te hara, o te faaroo-ore-raa, aore ra ofatiraa, ma te hinaaro mau i te ture a te Atua. (Ioane 1, 3:4) E mai ta te Atua i parau ia Adamu, te utua o te hara, o te pohe. Ia faaroo noa Adamu e ta ˈna huaai i te faaueraa a te Atua, eita ratou e hara e eita atoa ïa e pohe. Aita te Atua i poiete i te taata no te pohe, no te ora râ e a muri noa ˈtu.

Ua ite paatoa tatou “ua raea roa ïa te mau taata atoa i te pohe” mai ta te Bibilia i parau. Te vai anei râ te hoê mea o te ora ˈtu ia pohe tatou? E rave rahi te pahono, e. Mai te peu râ e na reirahia te parau, ua haavare ïa te Atua ia Adamu. Ia ora ˈtu hoi te tahi mea i roto i te taata ia pohe o ˈna no te haere i te raˈi aore ra i roto i te ao varua, e ere atura ïa te pohe i te utua o te hara mai ta te Atua i parau. Tera râ, te na ô ra te Bibilia: “E ore . . . e tia i te Atua ia haavare.” (Hebera 6:18) Te auraa, o Satani tei haavare i to ˈna parauraa ia Eva: “E ore roa orua e pohe.”—Genese 3:4.

Mai te peu mea hape te haapiiraa e tamau te tahi mea i te ora ia pohe te taata, eaha mau na ïa te tupu ia pohe tatou?

MEA PAPU TA TE BIBILIA E PARAU RA

Te na ô ra te faatiaraa a te Genese: “A hamani ai te Atua ra o Iehova i te taata i te repo fenua nei, ua haapuai ihora oia i te aho ora i roto i tana apoo ihu ra, riro aˈera te taata ei taata ora.” Ua hurihia te taˈo Hebera nephe ei “taata ora,” o te huti ra i te aho te auraa o tera parau.—Genese 2:7.

Te faaite maitai ra ïa te Bibilia, aita te taata i poietehia e te hoê mea pohe ore i roto ia ˈna. Te parau ra râ o te taata iho tei hamanihia ei taata ora. No reira, eita roa e itehia te hoê noa ˈˈe irava Bibilia o te parau ra te vai ra hoê mea i roto i te taata o te tamau i te ora i muri aˈe i to ˈna poheraa.

I te mea e haapiiraa hape tera, no te aha te rahiraa haapaoraa e haaparare ai i te reira? No te ite i te pahonoraa, e hoˈi anaˈe i muri, i te tau o Aiphiti tahito.

UA PARARE TE TAHI HAAPIIRAA NO Ǒ MAI I TE MAU NUNAA ĚÊ

Ua parau Hérodote, te tahi taata tuatapapa Heleni o te senekele 5 hou te Mesia, o te nunaa o Aiphiti “te feia matamua o tei turu i te haapiiraa e ora ˈtu te tahi mea i roto i te taata ia pohe o ˈna.” I muri mai, o te mau taata no Babulonia tei farii i te reira. I te tau i haru ai Alesanedero Rahi i te pae Hitia o te râ no Ropu i 332 hou te Mesia, ua haamata te mau philosopho Heleni i te haapii i te reira i te rahiraa. Aita i maoro ua parare roa tera haapiiraa na te mau tuhaa fenua faaterehia e to Heleni.

Eita roa e itehia te hoê noa ˈˈe irava Bibilia o te parau ra te vai ra hoê mea i roto i te taata o te tamau i te ora i muri aˈe i to ˈna poheraa

I te senekele matamua i muri aˈe i te Mesia, e piti pǔpǔ faaroo amaha no roto mai i te haapaoraa ati Iuda tei haapii e ora ˈtu te tahi mea i roto i te taata ia pohe o ˈna. O te mau Esséniens ïa e te mau Pharisea. Te na ôhia ra i roto i te buka îite ati Iuda: “Te tiaturiraa e tamau te tahi mea i roto i te taata i te ora ia pohe o ˈna, no ǒ mai ïa i te mau ati Iuda o tei faaroo i te mau manaˈo o te feia no Heleni, i te mau manaˈo iho â râ o te philosopho o Platon.” Ua faaite Josèphe, te tahi taata tuatapapa ati Iuda o te senekele matamua, e ere tera haapiiraa no roto mai i te mau Papai moˈa, “e tiaturiraa râ tera no ǒ mai i te mau taata no Heleni,” no roto mai i te rahiraa aai ta ratou i papai.

A parare noa ˈi te mau peu e haapiiraa a to Heleni, ua farii atoa te feia e parau ra e Kerisetiano ratou i tera haapiiraa no ǒ mai i te mau nunaa e haamori ra e rave rahi atua. Ia au i te taata tuatapapa ra o Jona Lendering, “ua manaˈo Platon ua ora ê na te tahi mea i roto i te taata i te hoê vahi maitai aˈe e teie nei te ora ra i roto i te hoê ao piˈo. Mea ohie roa ia faaô i te haapiiraa a Platon i roto i te haapaoraa Kerisetiano.” Te taahia ra, te haapiiraa e tamau te tahi mea i roto i te taata i te ora ia pohe o ˈna, no ǒ mai ïa i te mau nunaa ěê e ua faaôhia te reira i roto i te amuiraa e parau ra e Kerisetiano ratou. I muri iho, faarirohia ˈtura te reira ei haapiiraa tumu na te amuiraa faaroo Kerisetiano.

“NA TE PARAU MAU E FAATIAMÂ IA OUTOU”

I te senekele matamua i muri aˈe i te Mesia, ua horoa te aposetolo Paulo i teie faaararaa: “Te haapapu ra te parau no ǒ mai i te varua o te Atua e, i te mau tau e haere mai ra, e faarue te tahi pae i te faaroo no to ratou tâuˈaraa i te mau poroi faauruhia haavare e te mau haapiiraa a te mau demoni.” (Timoteo 1, 4:1) Tera mau tei itehia! Hoê o “te mau haapiiraa a te mau demoni,” o te parauraa ïa te vai ra te tahi mea i roto i te taata o te tamau i te ora ia pohe o ˈna. E ere roa ˈtu tera ta te Bibilia e haapii ra, no ǒ mai râ te reira i te mau philosopho e te feia o te mau haapaoraa tahito o tei haamori na e rave rahi atua.

Auaa, ua na ô Iesu: “E ite outou i te parau mau e na te parau mau e faatiamâ ia outou.” (Ioane 8:32) Ia noaa mai ia tatou te ite papu no nia i ta te Bibilia e haapii ra, e tiamâ mai tatou i te mau haapiiraa e haerea o te faaino ra i te Atua. Noa ˈtu te turu ra te rahiraa haapaoraa na te ao i te reira. Hau atu â, e faatiamâ atoa mai te parau mau i roto i te Bibilia ia tatou i te mau peu tumu e te mau manaˈo hape no nia i te pohe. A hiˈo i te tumu parau “Teihea te feia pohe?”

Aita to tatou Atua poiete i opua ia ora te taata 70 aore ra 80 noa matahiti i nia i te fenua e i muri iho ia faaea ratou e a muri noa ˈtu i te raˈi aore ra i roto i te ao varua. Ua hinaaro râ oia ia ora te taata e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei ei tamarii auraro na ˈna. Na roto i ta ˈna opuaraa matamua, ua faaite te Atua i to ˈna here i te huitaata e eita hoê noa ˈˈe e nehenehe e tapea ia ˈna ia faatupu i te reira. (Malaki 3:6) Auê te mahanahana ta te papai Salamo i parau: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:29.

No te ite atu â i ta te Bibilia e parau ra no nia i te tupu ia pohe te taata, a hiˈo i te pene 6 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? piahia e te mau Ite no Iehova. Te vai atoa ra i nia www.jw.org/ty.

E nehenehe anei te taata e ora e a muri noa ˈtu?

Tau matahiti mairi aˈenei, ua faaite te mau aivanaa i ta ratou i haapii mai i te maimiraa no nia i te tahi mau aihere i roto i te pape o tei ora tausani matahiti i te maoro. I roto i te mau mea atoa e vai ra i nia i te fenua, tera paha tei ora maoro roa ˈˈe nei. Te iˈoa aivanaa o tera aihere, Posidonia oceanica. Mea rahi roa tera hohoˈa aihere i te mau vahi hohonu o te miti Mediteranea i ropu ia Paniora e Kupero.

Ua nehenehe te aihere e ora ehia rahiraa matahiti, eaha râ te huru no te taata? No vetahi aivanaa o te rave ra i te mau maimiraa no nia i te ruauraa o te taata, e nehenehe e tiaturi e ora maoro atu â tatou. I roto i te tahi buka, te parauhia ra e tia ia tamau i te imi i “te mau ravea no te faahaere atu â i mua i te mau maimiraa a te mau aivanaa” i roto i tera tuhaa. Na te tau e faaite mai e ora maoro atu â anei te taata no ta te mau aivanaa i ite mai na roto i ta ratou mau maimiraa.

No te ora râ e a muri noa ˈtu, e ere ïa tei te mau aivanaa te parau. Te faaite ra te Bibilia na to tatou Atua poiete ra o Iehova e horoa mai i te reira. I roto i te Salamo 36:9, teie te parauhia ra: “Tei ia oe [Iehova] hoi te tumu o te ora.” Ua na ô Iesu Mesia i te Atua na roto i te pure: “No te fanaˈo i te ora mure ore, ia ite ïa ratou ia oe te Atua mau hoê roa e i ta oe i tono mai o Iesu Mesia e tia ˈi.” (Ioane 17:3) No reira, ma te tutava i te haapii no nia i te Atua ra o Iehova e i ta ˈna Tamaiti a rave atu ai i to raua hinaaro, e fanaˈo tatou i te mau haamaitairaa mure ore.

Te aihere i roto i te miti

Te manaˈo ra te mau aivanaa ua ora te tahi o tera hohoˈa aihere tausani matahiti i te maoro

TEIHEA TE FEIA POHE?

Ua faaho‘i mai Iesu ia Lazaro i te ora

Mea ohie roa ta te Bibilia pahonoraa. Te na ô ra hoi, tei roto te feia pohe i te apoo, te tiai ra ratou i te tia-faahou-raa. (Ioane 5:28, 29) Aita ratou e mauiui e e oto ra no te mea “aita . . . a te feia i pohe ra e parau itea.” (Koheleta 9:5) I roto i ta ˈna haapiiraa, ua faaite Iesu te taoto ra te feia pohe. (Ioane 11:11-14) Eiaha ïa tatou ia riaria i tei taoto i roto i te pohe, eiaha atoa e tamata i te tamǎrû ia ratou ma te pûpû atu i te ô. Eita ratou e nehenehe e tauturu e e haamauiui mai. “Aore hoi e ohipa, aore e imiraa, aore hoi e ite, aore hoi e paari, i te apoo.” (Koheleta 9:10) Maoti râ te tia-faahou-raa ta te Atua e faatupu, eita te pohe e ite-faahou-hia e a muri noa ˈtu.—Korinetia 1, 15:26, 55; Apokalupo 21:4.

No te aha e tiaturi ai i ta te Bibilia e parau ra?

E nehenehe mau tatou e tiaturi i ta te Bibilia e parau ra. Eaha te tumu? A hiˈo na i te mau manaˈo i raro atu:

  • I te pae o te papairaa

    Te Fatu o te Bibilia: E 66 buka to roto i te Bibilia e e 40 tiahapa taata tei papai i te reira mai 1513 hou te Mesia e tae atu i te matahiti 98 i muri aˈe i te Mesia. Te auraa, ua hau atu i te 1610 matahiti tei mairi i te otiraa te Bibilia i te papaihia. Noa ˈtu râ tera maororaa, mea au maite e mea tano maitai ta ˈna faatiaraa. Te haapapu ra te reira o te Atua Mana hope te Fatu mau o te Bibilia. Na ˈna hoi i faaite i te poroi i te feia papai Bibilia.

  • I te pae tuatapaparaa

    Mea tano i te pae tuatapaparaa: Te tano ra te mau faatiaraa o tei papaihia i roto i te Bibilia i te mau tupuraa fariihia e te mau aivanaa o te pae o te tuatapaparaa. I roto i te tahi buka, te na ôhia ra: “I roto i te mau aamu e faahinaaro ai te tahi tane i te vahine, i roto i te mau aai e te mau parau a te hoê ite haavare, e faatiahia mai te mea ra ua tupu i te hoê vahi atea roa ma te haapapu ore i te tau i tupu ai te reira, . . . area te faatiaraa a te Bibilia, e horoa mai ïa ma te tano maitai i te mahana e te vahi o te tupuraa e faahitihia ra.”—A Lawyer Examines the Bible.

  • I te pae aivanaa

    Mea tano i te pae aivanaa: E ere te Bibilia i te buka aivanaa, ia faahiti râ oia i te tahi mea i roto i tera tuhaa, mea tano roa ïa ta ˈna e parau i te tahi atu mau buka o to ˈna tau. A hiˈo na i te pene 13 e 14 o te buka Levitiko. I roto, ua faataa-maitai-hia te mau ture e tia ia haapao ia ore te tino taata ia viivii e ia faataa ê te taata maˈi ia ˈna i te toea o te nunaa Iseraela ia ore te maˈi ia parare. Ua faaite ê na te Bibilia na te aha e faatupu i te maˈi e eaha te ravea no te arai i te maˈi pee. Te parau atoa ra te Bibilia mea menemene te fenua e mea faautahia i roto i te aore. Ua taa maitai i te mau aivanaa i te reira tau hanere matahiti noa i muri aˈe.—Ioba 26:7; Isaia 40:22.

Tau hiˈoraa noa teie o te haapapu ra e buka papu te Bibilia e e nehenehe e tiaturi i ta ˈna e parau ra: “Te mau Papai moˈa atoa, ua papaihia ïa i raro aˈe i te aratairaa a te varua o te Atua, e mea faufaa no te haapii atu, no te faaite atu i te hapa, no te faaafaro i te mau mea.”—Timoteo 2, 3:16.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono