VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • wcg pene 48 api 216-219
  • “Tei î i te faaroo e te varua moˈa”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Tei î i te faaroo e te varua moˈa”
  • A haere ma te itoito e te Atua
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A faahohonu atu â
  • A feruri i te mau haapiiraa
  • A huti mai i te haapiiraa
  • A haapii hau atu â
  • Setephano: “Tei î i te hamani maitai e te mana o te Atua”
    “Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
  • E haere anaˈe na ma te mǎtaˈu ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • 3 | A iriti ê i te riri i roto i to outou feruriraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2022
  • No te aha outou e oaoa ˈi ia hae te taata ia outou?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
Ite hau atu â
A haere ma te itoito e te Atua
wcg pene 48 api 216-219

48 SETEPHANO

“Tei î i te faaroo e te varua moˈa”

Papai neneihia
Papai neneihia

TEI roto Setephano i te hoê tupuraa atâta mau! Ua parihia o ˈna i te rave i te ohipa ino e ua paraparau oia i mua i te tiripuna teitei ati Iuda, parauhia te Sunederi. O taua atoa tiripuna tei faaue ia haapohehia Iesu, tau avaˈe na mua ˈtu. Noa ˈtu ua ite Setephano e nehenehe atoa ratou e haapohe ia ˈna, ua faaea hau noa râ oia. Te faaite ra te Bibilia: “Mai to te melahi to ˈna hohoˈa mata.” Mea nafea Setephano, te hoê taata tia ore, i te vai-hau-raa? No te mea ua faaite o ˈna i te itoito.

Te parau ra te Bibilia ‘ua î Setephano i te faaroo e te varua moˈa.’ Ua faaue te mau aposetolo no Ierusalema ia ˈna, ia haapao i te mau hinaaro o te amuiraa. I te hoê mahana, ua riri te ati Iuda ia Setephano e ua haamata i te mârô ia ˈna. Ua faaohipa râ Setephano i te mau papai e aita i haere i teie mau tane ia haapapu e ua hape o ˈna. No to ratou mauruuru ore, ua tuu ratou ia Setephano i mua i te Sunederi. Na ratou ïa i faaoti e ora aore ra e pohe o Setephano.

Ua ite paha o Setephano i ta Iesu i fafau i ta ˈna mau pǐpǐ o tei faaruru i teie mau tupuraa: “Eiaha e haapeapea eaha ta outou e parau, a parau râ i tei horoahia ˈtu i taua hora ra, e ere hoi o outou te paraparau ra, o te varua moˈa râ.” (Mar. 13:11) Ua faaitoito teie parau fafau ia Setephano. E maoti te tauturu o te varua moˈa o Iehova, ua vai hau noa oia mai te hoê melahi i to ˈna tiaraa i mua i te Sunederi.

Te vai ra 71 haava i te tiripuna, e mau tane tiaraa teitei e orometua haapii i te Ture. Tei roto ratou i te hoê piha rahi, e toru anairaa parahiraa, e piti papai parau o te papai i te ohipa e ravehia ra. Ua parihia Setephano i te faaino i te Ture a Mose e te hiero, e utua pohe te hopearaa. Ua ani Kaiapha te tahuˈa rahi ia pahono Setephano.

Ua haamata Setephano i te faatia i te aamu o Iseraela. Ua paraparau na mua o ˈna no nia ia Aberahama. Ua paraparau atoa oia no nia ia Iosepha tei hamani-ino-hia na to ˈna mau taeae, te mau upoo utuafare o Iseraela. Ua paraparau Setephano ma te faatura rahi no nia ia Mose ma te haapapu e ua patoi te nunaa i ta ˈna aratairaa. Maoti te aratairaa a te varua moˈa, ua faahiti atoa o Setephano i te tahi mau ohipa no nia ia Mose aita i faahitihia i roto i te mau Papai Hebera.

Ua haapapu Setephano na roto i ta ˈna parau i to ˈna faatura rahi no te Ture, no te tiahapa e no te hiero ta Iehova i haamau no te haamoriraa viivii ore. I te hoê â taime, ua faaite o ˈna e ua orure hau e rave rahi taime te nunaa o te Atua i te mau aratai ta Iehova i tono.

Ua paturu Setephano i to ˈna faaroo i mua i te hoê tiripuna tei faaoti i te haapohe ia ˈna

Ua ite Setephano aita teie mau tane aau etaeta i faaite i te aroha hamani maitai. Ua tauturu te varua moˈa o Iehova ia ˈna ia faaoti na roto i te hoê poroi haavaraa. Ua parau o ˈna ia ratou e ‘feia aau etaeta o te patoi noa nei i te varua moˈa’ mai ta to ratou tupuna i rave. Te mea ino roa ˈtu â, ua haapohe ratou i te taata ta Mose i tohu e haere mai, te hoê peropheta tei rahi aˈe ia ˈna iho. Ua parau Setephano e ua riro ratou e haavare e taparahi taata i taua taata tia ra, ia Iesu, te Mesia.

Ua riri rahi te mero o te Sunederi ‘e ua hinaaro ratou e hamani ino ia Setephano.’ Ua faaitoito râ Iehova ia ˈna maoti te hoê orama. Ua parau Setephano: “Inaha, te ite ra vau i te raˈi ua matara e te Tamaiti a te taata nei e tia ra i te rima atau o te Atua.” I to Setephano parauraa i te reira, ua uˈana ˈtu â to ratou riri! No te aha? Ua faaroo aˈena paha ratou i ta Setephano i parau. I te haavaraahia o Iesu tau avaˈe na mua ˈtu, ua tohu oia: “E ite outou i te Tamaiti a te taata nei i te parahiraa i te rima atau o te Atua Manahope.” (Mat. 26:​64) Ua tupu iho â te parau a Setephano. I teie nei tei te raˈi o Iesu i piha iho ia Iehova!

Te paraparau ra Setephano ma te mǎrû e ma te papu i mua i te Sunederi. Te tutuô ra te mau tia faaroo, te tapoˈi ra i to ratou tariˈa e te hinaaro ra ratou e hamani ino ia ˈna o te paraparau ra.

Ma te riri rahi ua haru ratou ia Setephano, hopoi aˈera ratou ia ˈna i rapaeau i te oire e pehi atura ia ˈna i te ofai. Peneiaˈe te ite noa ra Setephano ia Iesu i roto i te orama, e ua parau i to ˈna Fatu e tuu atu oia i to ˈna ora ia ˈna ra. I muri iho, ua ani oia ia Iehova: “Eiaha oe e faautua ia ratou no teie hara.” Ua pohe Setephano, ua upootia râ o ˈna, te Kerisetiano matamua tei hamani-ino-rahi-hia. Te vai râ hoê tane apî tei turu i teie tupuraa e aita i moˈehia ia ˈna te mau parau hopea a Setephano. E aparau mai tatou no nia ia ˈna i roto i te pene 50, 51 e 53.

A taio i te aamu Bibilia:

  • Ohipa 6:5–8:2

A aparau:

Mea nafea to Setephano faaiteraa i te itoito?

A faahohonu atu â

  1. 1. No te aha te mau aposetolo i maiti ai ia Setephano e te tahi atu mau tane “tei î i te varua moˈa e te paari” no te opere i te maa? (Ohi. 6:3-5; bt 41-42 par. 17-18) A

    Te haapao ra Setephano i te mau ohipa i roto i te fare vairaa maa. Te hopoi mai ra e piti taeae i te ete rahi e maa to roto e te tahi atu taeae o te parahi ra i te amuraa maa o te faito e papai ra i te ohipa i afaihia mai.

    Hohoˈa A

  2. 2. Eaha te tahi mau ohipa ta Setephano i parau no nia ia Mose aita i papaihia i roto i te Bibilia? (bt 48 par. 13, nota)

  3. 3. Mea nafea Setephano i te faaea-hau-raa i mua i te hamani-ino-raa? (w18.10 32)

  4. 4. Te faaite ra anei te parau a Setephano i te Ohipa 7:59 e mea titauhia ia pure ia Iesu? (w05 1/1 31)

A feruri i te mau haapiiraa

  • ‘Ua î Setephano i te faaroo e te varua moˈa e te hamani maitai e te mana o te Atua.’ Ua farii râ oia i te opere i te maa. (Ohi. 6:2, 5, 8) E nafea te mau taeae aravihi aore ra e hopoia ta ratou e pee ai ia Setephano? B

    Hohoˈa: 1. Te horoa ra te hoê matahiapo i te oreroraa parau i te tairururaa. 2. Te ope ra te taeae i te hiona i te vahi vairaa pereoo i te Piha a te Basileia.

    Hohoˈa B

  • Ua pure Setephano no tei hamani ino ia ˈna. E nafea tatou e faaite ai i te here i tei patoi e hamani ino ia tatou i teie mahana? (Mat. 5:44-48)

  • I roto i teihea tuhaa e nehenehe ai oe e pee i te itoito o Setephano i roto i to oe oraraa?

A huti mai i te haapiiraa

  • Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?

  • E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?

  • No te aha e mauruuru ai oe e ua maitihia Setephano no te faatere e te Mesia i nia i te raˈi?

A haapii hau atu â

A hiˈopoa i te mau ravea e nehenehe ai tatou e paturu i to tatou faaroo ma te faatura rahi e te itoito mai ta Setephano i faaite.

“Setephano: ‘Tei î i te hamani maitai e te mana o te Atua’” (bt 47-50 par. 9-19)

Ia hamani-ino-hia te nunaa o Iehova i teie mahana, e nafea ratou e itoitohia ˈi mai ia Setephano?

A faaite i te itoito noa ˈtu te hamani-ino-raa (6:27)

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono