Faaturaraa i te taa-ê-raa o vetahi ê: E nafea te Bibilia e tauturu mai ai?
“E titauhia i te mau taata ia faaite i te faatura no te fanaˈo i te hau na te ao.”—Déclaration de principes sur la tolérance 1995, UNESCO.
Ia ore te taata e faatura i te taa-ê-raa o vetahi ê, e au ore te taata te tahi i te tahi. E turai teie haerea ia parau ino, ia hiˈo ê e ia haavî ia vetahi ê ma te uˈana.
Mea taa ê râ te manaˈo o te taata no nia i te auraa o te faatura. Te manaˈo ra vetahi, e titauhia i te taata o te faaite ra i te faatura ia farii i te mau peu e haerea atoa. Area te tahi atu, maoti te Bibilia, e titauhia i te taata o te faaite ra i te faatura ia haapao i te tiaraa o te hoê taata ia maiti eaha te mea faufaa aˈe no ˈna e ta ˈna mau tiaturiraa, noa ˈtu aita ratou e farii ra i te reira.
E nehenehe anei te Bibilia e tauturu i te taata ia faaite i te faatura mau i teie mahana?
Te faaueraa tumu Bibilia no te faatura i te taa-ê-raa o vetahi ê
Te parau nei te Bibilia: “Ia itehia to outou huru au noa e te taata atoa.” (Philipi 4:5) Te faaitoito ra te Bibilia ia faaite i te haapao maitai, te haerea au noa e te tia ia vetahi ê. Te feia o te pee i teie faaueraa, aita paha ratou e farii aore ra e pee i to te tahi manaˈo, e faatura râ ratou i ta ˈna i faaoti no ˈna iho.
Tera râ, te parau ra te Bibilia, te vai ra ta te Atua ture aveia no nia i te haerea o te taata. Te faahiti ra te Bibilia: “Ua faaite [te Atua] ia oe i te mea maitai, e te taata e.” (Mika 6:8) Te faaite ra te reira, e nehenehe te aratairaa a te Atua e tauturu i te taata ia ite i te oaoa.—Isaia 48:17, 18.
Aita te Atua e faatia ia haava tatou ia vetahi ê. Ia au i te Bibilia: “Hoê noa Iriti ture e Haava . . . O oe râ, o vai ïa oe no te haava i to oe taata tupu?” (Iakobo 4:12) Te vaiiho ra te Atua ia tatou i te tiamâraa no te faaoti no tatou iho.—Deuteronomi 30:19.
Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faatura?
Te parau nei te Bibilia ia “faatura [tatou] i te mau huru taata atoa.” (Petero 1, 2:17) No reira, e faatura te taata o te maiti e ora ia au i te mau ture aveia Bibilia i te mau taata atoa noa ˈtu mea taa ê ta ratou mau tiaturiraa e huru oraraa. (Luka 6:31) E ere râ te auraa, e farii te feia o te pee i ta te Bibilia e parau ra, i te tiaturiraa aore ra te manaˈo o te tahi atu aore ra e turu ratou i te faaotiraa o vetahi ê. Ma te ore râ e faaetaeta aore ra e faatura ore, e tamata ratou i te pee i te huru o Iesu i nia ia vetahi ê.
Ei hiˈoraa, ua farerei Iesu i te hoê vahine e haapaoraa ta ˈna o ta Iesu i ore i farii. Hau atu â, te ora nei teie vahine i te hoê taata e ere i te tane na ˈna e aita Iesu i turu i teie huru oraraa. Noa ˈtu râ, ua faatura Iesu i teie vahine.—Ioane 4:9, 17-24.
Mai ia Iesu, ua ineine te mau Kerisetiano i te faaite i ta ratou mau tiaturiraa i te mau taata o te faaroo, tera râ ma te “faatura rahi.” (Petero 1, 3:15) Aita te Bibilia e haapii ra i te mau Kerisetiano ia faahepo i to ratou manaˈo ia vetahi ê. Te faataa ra te Bibilia ‘eiaha roa hoê pǐpǐ a te Mesia e tatamaˈi, e hamani maitai râ oia i te taata atoa,’ oia atoa i te feia e tiaturiraa taa ê ta ratou.—Timoteo 2, 2:24.
Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te hae?
Te parau ra te Bibilia, “a tapi i te parahi hau noa e te taata atoa.” (Hebera 12:14) Te taata e tapi i te parahi hau noa e patoi ïa i te hae. Ma te ore e ofati i te mea faufaa no ˈna, e tutava o ˈna i te faatupu i te hau e o vetahi ê. (Mataio 5:9) Te faaitoito atoa ra te Bibilia, ia here te mau Kerisetiano i to ratou mau enemi, ma te hamani maitai i te feia o te hamani ino ia ratou.—Mataio 5:44.
Parau mau, te faahiti ra te Bibilia mea “hae” aore ra “au ore” na te Atua te mau ohipa o te faahaama i te mau taata aore ra o te haamauiui i te tahi atu. (Maseli 6:16-19) Tera râ, te faaohipa ra te Bibilia i te taˈo “hae” no te faataa i te manaˈo e mea faufau te mau ohipa ino. Te faaite ra te Bibilia e ua ineine te Atua i te faaore i te hara e i te tauturu i te feia o te hinaaro e taui e e pee i ta ˈna mau ture aveia.—Isaia 55:7.
Te faataa ra te mau irava Bibilia no nia i te faatura
Tito 3:2: “Ei haerea au noa . . . to ratou e te mǎrû i nia i te taata atoa.”
E farii te hoê taata haerea au noa i te manaˈo o vetahi ê ma te mǎrû, ma te faatupu i te faatura te tahi i te tahi.
Mataio 7:12: “Te mau mea atoa ïa ta outou e hinaaro ia rave te taata no outou, a rave atoa ïa no ratou.”
E au tatou ia faaturahia mai e ia haapaohia to tatou manaˈo e huru aau. No te ite hau atu â e nafea ia faaohipa i te ture ta Iesu i haapii, a hiˈo i te tumu parau “Eaha te Ture auro?”
Iosua 24:15: “A maiti no outou i teie mahana o vai ta outou e haamori.”
Ia faatura tatou i te mau faaotiraa a vetahi e faatupu tatou i te hau.
Ohipa 10:34: “E ore te Atua e maitiiti i te taata.”
Eita te Atua e hiˈo ê i te taata ia au i te peu tumu, tane aore ra vahine, nunaa, iri aore ra tupuraa. Te feia o te pee i te hiˈoraa o te Atua, e faatura ïa ratou i te taata atoa.
Habakuka 1:12, 13: “Eita ta [te Atua] e nehenehe e farii i te ino.”
E otia to te faaoromai o te Atua. Eita oia e farii ia tamau te taata ia rave i te ino. No te haapii hau atu â, a hiˈo i te video No te aha te Atua e vaiiho noa ˈi te mauiui?
Roma 12:19: “A vaiiho . . . na te Atua e faaite atu i to ˈna riri rahi tahoo. Ua papaihia hoi: ‘Na ˈu te tahoo. Na ˈu e faautua,’ te na reira mai ra Iehova.”a
Aita te Atua e farii ia tahoo te taata. E faatupu oia i te parau-tia i te taime ta ˈna i faaoti. No te haapii hau atu â, a taio i te tumu parau “E itehia anei te parau-tia na te ao nei?”
a O Iehova te iˈoa o te Atua. (Salamo 83:18) A hiˈo i te tumu parau “O vai o Iehova?”