TUMU PARAU HAAPIIRAA 38
HIMENE 120 E pee anaˈe i to te Mesia mǎrû
A faatura ia vetahi ê
“Mea maitai aˈe ia faaturahia oe i te noaaraa mai te ario e te auro.”—MAS. 22:1.
MANAˈO FAUFAA
E ite mai tatou no te aha mea faufaa ia faatura tatou ia vetahi ê e e nafea tatou ia na reira noa ˈtu e ere i te mea ohie.
1. No te aha mea au na te taata ia faaturahia ratou? (Maseli 22:1)
MEA au anei na oe ia faatura mai te taata ia oe? Papu maitai ïa. E hinaaro iho â te taata ia faaturahia ratou e e oaoa tatou ia faaturahia mai tatou. No reira te Bibilia e parau ai “mea maitai aˈe ia faaturahia oe i te noaaraa mai te ario e te auro.”—A taio i te Maseli 22:1.
2-3. No te aha e ere i te mea ohie ia faatura ia vetahi ê, eaha râ ta tatou e haapii mai i roto i teie tumu parau?
2 I te tahi râ taime, e ere iho â i te mea ohie ia faatura ia vetahi ê. No te mea te ite ra tatou i ta ratou mau peu. Hau atu, te ite ra tatou i teie mahana aita te taata e faatura faahou ra ia vetahi ê. Mea faufaa râ ia ore tatou ia pee i to ratou huru. No te aha? No te mea te hinaaro ra Iehova ia faatura tatou i “te mau huru taata atoa.”—Pet. 1, 2:17.
3 I roto i teie tumu parau, e haapii mai tatou eaha te auraa ia faatura ia vetahi ê e e nafea tatou ia faatura (1) i to tatou utuafare, (2) i te mau taeae e tuahine e (3) te feia aita e tavini ra ia Iehova. E hiˈopoa tatou e nafea ia na reira noa ˈtu e ere i te mea ohie.
EAHA TE AURAA IA FAATURA IA VETAHI Ê?
4. Eaha te auraa ia faatura ia vetahi ê?
4 E nafea oe ia faataa i te parau o te faatura? E piti huru. A tahi, to tatou ïa manaˈo no nia i te hoê taata. E manaˈo tatou e mea tano ia faaturahia teie taata no to ˈna maitai, ta ˈna mau ohipa aore ra to ˈna tiaraa. A piti, to tatou ïa huru i nia i tera taata. E faaite tatou e mea faufaa roa o ˈna no tatou. Te mea papu, mea faufaa ia faatura tatou i te taata no te mea e hinaaro mau â tatou e na reira.—Mat. 15:8.
5. Eaha te tauturu ia tatou ia faatura ia vetahi ê?
5 Te hinaaro ra Iehova ia faatura tatou ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, te ani mai ra o ˈna ia faatura tatou i “te feia mana.” (Roma 13:1, 7) Tera râ, e na ô paha vetahi: “E faatura noa vau i te taata mai te peu mea maitai ratou i nia ia ˈu.” Mea tano anei râ tera manaˈo? Eita. Ei Ite no Iehova, ua taa ia tatou e faatura tatou ia vetahi ê eiaha noa no ta ratou e rave, no te mea râ te hinaaro ra Iehova ia na reira tatou. E te hinaaro ra tatou e faaoaoa ia Iehova.—Ios. 4:14; Pet. 1, 3:15.
6. E nehenehe anei tatou e faatura i te hoê taata aita e faatura ra ia tatou? A faataa na. (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
6 E ui paha vetahi: ‘E nehenehe anei tatou e faatura i te hoê taata aita e faatura ra ia tatou?’ E e nehenehe. Teie mai te tahi mau hiˈoraa. Ua faahaama te arii Saula i ta ˈna tamaiti ra o Ionatana i mua i te taata. (Sam. 1, 20:30-34) Noa ˈtu râ, ua turu noa Ionatana i to ˈna papa i roto i te aroraa tae noa ˈtu i to Saula poheraa. (Exo. 20:12; Sam. 2, 1:23) Ua parau te tahuˈa rahi ra o Eli e ua taero o Hana. (Sam. 1, 1:12-14) Ua faatura noa râ Hana ia Eli na roto i ta ˈna huru paraparau, noa ˈtu ei metua e tahua rahi aita Eli i aˈo i ta ˈna na tamaiti no ta raua ohipa tano ore. (Sam. 1, 1:15-18; 2:22-24) Ua faaino te tahi mau taata no Ateno i te aposetolo Paulo, ma te parau e “taata mea paraparau roa” o ˈna. (Ohi. 17:18) Ua faatura noa râ Paulo ia ratou na roto i ta ˈna mau parau. (Ohi. 17:22) Te faaite ra teie mau hiˈoraa, no to tatou here e mǎtaˈu ia Iehova e faatura noa tatou ia vetahi ê noa ˈtu e ere i te mea ohie. E hiˈo anaˈe ïa o vai ma mea tano ia faaturahia e no te aha.
Noa ˈtu ua faahaama to ˈna papa ia ˈna, ua tamau noa Ionatana i te turu i to ˈna papa te arii Saula (A hiˈo i te paratarafa 6)
A FAATURA I TO OE UTUAFARE
7. No te aha e ere i te mea ohie ia faatura i to tatou utuafare?
7 Te fifi. I te mea e ite tatou i to tatou utuafare pauroa te mahana, ua matau maitai ïa tatou ia ratou, to ratou mau huru maitatai e ta ratou mau peu. Ia maˈihia, ia hepohepo, ia taora parau aore ra ia haamauiui mai te tahi mero ia tatou, e ere i te mea ohie teie mau tupuraa. Te tanoraa, e hinaaro iho â tatou ia hau noa te utuafare. Ia ore râ te mau mero e faatura te tahi i te tahi, e riri ïa te tupu mai. I te pae hopea, aita faahou tera tahoê i roto i te utuafare. E nehenehe e faaauhia te utuafare i te tino taata. No te maˈi, e paruparu roa te hoê taata, e ere ïa o ˈna i te mea oraora maitai. Hoê â huru no te utuafare. Aita anaˈe te mau mero e faatura ra te tahi i te tahi, eita te utuafare e tahoê faahou. Tera râ, mai te maˈi e nehenehe e rapaauhia, e nehenehe atoa te hoê utuafare e haapii i te faatura te tahi i te tahi.
8. No te aha mea faufaa ia faatura tatou i to tatou utuafare? (Timoteo 1, 5:4, 8)
8 No te aha mea faufaa ia faatura? (A taio i te Timoteo 1, 5:4, 8.) I roto i ta ˈna rata matamua ia Timoteo, ua faaite Paulo e nafea te mau mero utuafare ia tâuˈa te tahi i te tahi. E titauhia ia faatura tatou i to tatou utuafare, eiaha no te mea ua faahepohia tatou, no te faaite râ i “te tura e au i te Atua.” Te auraa, e na reira tatou no to tatou here ia Iehova, aita anaˈe eita Iehova e farii i ta tatou haamoriraa. Na Iehova hoi i haamau i teie faanahoraa oia hoi te utuafare. Ua faaau atoa o ˈna i te amuiraa i te hoê utuafare, i to ˈna ïa utuafare. (Eph. 2:19; 3:14, 15) No reira ia faatura tatou i te mau mero o to tatou utuafare, o Iehova ïa ta tatou e faatura nei. Na ˈna hoi i haamau i te utuafare. Ia na reira ïa tatou e tia ˈi.
9. E nafea te tane e te vahine e faatura ˈi te tahi i te tahi? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
9 E nafea ia faatura? E faaite te tane i to ˈna here i ta ˈna vahine ma te faatura ia ˈna i mua i te taata e te taime o raua anaˈe. (Mas. 31:28; Pet. 1, 3:7) Eita roa ˈtu o ˈna e tupai, e faahaama aore ra e haafaufaa ore ia ˈna. Te na ô ra taeae Ariel,a e ora ra i Raparata: “No to ˈna maˈi, e taora parau mai ta ˈu vahine e e mauiui roa vau. I tera taime, e haamanaˈo vau e ere o ˈna mai tera. I reira ïa vau e haamanaˈo ai i te Korinetia 1, 13:5. E faaitoito mai teie irava ia paraparau vau i ta ˈu vahine ma te faatura, eiaha râ na roto i te riri.” (Mas. 19:11) E faatura te hoê vahine i ta ˈna tane ma te faahiti i to ˈna mau huru maitatai ia vetahi ê. (Eph. 5:33) Eita o ˈna e faaino, e faaooo i ta ˈna tane aore ra e horoa i te tahi iˈoa pii faaooo no ˈna. Ua taa ia ˈna e tuino tera mau peu i to ˈna faaipoiporaa. (Mas. 14:1) Te na ô ra te hoê tuahine no Italia, ua roohia ta ˈna tane i te ahoaho rahi: “I te tahi taime, e manaˈo vau mea rahi roa tera ta ˈna. Na mua ˈˈe, i nia noa i to ˈu hohoˈa mata aore ra i ta ˈu mau parau e ite-roa-hia to ˈu faatura ore i ta ˈu tane. Ua taa râ ia ˈu e rahi atu â vau i te amuimui i te mau hoa e faatura ra ia vetahi ê, rahi atu â vau i te faatura i ta ˈu tane.”
Ia faatura tatou i to tatou utuafare, o Iehova ïa ta tatou e faatura nei. Na ˈna hoi i haamau i te utuafare (A hiˈo i te paratarafa 9)
10. E nafea te feia apî e faatura ˈi i to ratou mau metua?
10 E te feia apî, a faaroo i to outou mau metua. (Eph. 6:1-3) A paraparau ia ratou ma te tura. (Exo. 21:17) Ia paari mai to oe na metua, a faatura noa ia raua ma te tauturu e ma te aupuru ia raua. A hiˈo na i te hiˈoraa o Maria, e ere to ˈna papa i te Ite no Iehova. I te maˈiraahia to ˈna papa, mea fifi no Maria ia haapao ia ˈna no te mea mea ino to ˈna papa i nia ia ˈna. Te faatia ra o ˈna: “Ua pure au ia Iehova ia tauturu mai ia ˈu ia faatura i to ˈu papa. Ua feruri au na Iehova e ani mai ra ia faatura i to ˈu na metua, e tauturu mai iho â ïa o ˈna. Taa ihora ia ˈu e noa ˈtu eita to ˈu papa e taui, e tamau noa vau i te faatura ia ˈna.” No reira, ia faatura tatou i te mau mero o to tatou utuafare, noa ˈtu e ere i te mea ohie, o Iehova ïa ta tatou e faatura nei.
A FAATURA I TE MAU TAEAE E TUAHINE
11. No te aha e ere i te mea ohie ia faatura i to tatou mau taeae e tuahine?
11 Te fifi. Te tutava nei to tatou mau taeae e tuahine i te ora ia au i te mau ture aveia a Iehova. I te tahi râ taime, e faaino, e haava aore ra e iria mai paha ratou ia tatou. No reira, “ia hapa noa mai te tahi” ia tatou, e ere i te mea ohie ia tamau i te faatura ia ˈna. (Kol. 3:13) Eaha ïa te tauturu mai?
12. No te aha mea faufaa ia faatura tatou i te mau taeae e tuahine? (Petero 2, 2:9-12)
12 No te aha mea faufaa ia faatura? (A taio i te Petero 2, 2:9-12.) I roto i te piti o ta ˈna rata, ua faahiti Petero e ua faaino te tahi mau Kerisetiano o te senekele matamua i “te feia hanahana,” oia hoi te mau matahiapo. Ua ite te mau melahi i tei tupu, eaha ïa ta ratou i rave? “No to ratou faatura ia Iehova,” aita hoê aˈe o ratou i faaino i teie mau Kerisetiano. A feruri na. Aita te mau melahi tia roa i faahiti i te tahi noa ˈˈe parau tano ore no nia i teie mau Kerisetiano teoteo. Ua vaiiho râ ratou e na Iehova e haava e e faaafaro i teie tupuraa. (Roma 14:10-12; a hiˈo atoa i te Iuda 9.) Te haapiiraa no tatou: Eita tatou e faaino i te feia e patoi mai ia tatou, hau atu â ïa tatou i te faatura i te mau taeae e tuahine. Ia ru noa tatou i te faatura ia ratou. (Roma 12:10) Tapao faaite ïa te faatura nei tatou ia Iehova.
13-14. E nafea ia faatura i te mau mero o te amuiraa? A horoa i te tahi hiˈoraa. (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
13 E nafea ia faatura? E te mau matahiapo, a horoa i te mau aratairaa ma te here. (Philem. 8, 9) Ia aˈo outou i te hoê Kerisetiano, a paraparau atu ma te mǎrû, eiaha râ na roto i te riri. E te mau tuahine, e nehenehe outou e tauturu ia faatura noa te mau mero o te amuiraa te tahi i te tahi ma te ore e faaino aore ra e pari haavare. (Tito 2:3-5) O tatou pauroa te nehenehe e faatura i te mau matahiapo ma te turu e ma te haamauruuru ia ratou no ta ratou e rave nei, oia hoi te faanahoraa i te mau putuputuraa, te tiaauraa i te ohipa pororaa, e te tautururaa i te feia tei rave i te hapa.—Gal. 6:1; Tim. 1, 5:17.
14 Teie te hiˈoraa o tuahine Rocio. E ere i te mea ohie no ˈna ia faatura i te hoê matahiapo tei aˈo mai ia ˈna. Te faatia ra o ˈna: “Ua inoino roa vau ia ˈna, no te mea no ˈu mea huru etaeta rii teie taeae i te paraparauraa mai ia ˈu. Ua faaino noa vau ia ˈna i te fare. Noa ˈtu aita vau i faaite roa ˈtu, ua manaˈo vau e aita o ˈna i hinaaro e tauturu mai, aita ïa vau i tâuˈa i ta ˈna aˈoraa.” Na te aha râ i tauturu ia Rocio? Te na ô ra o ˈna: “A taio ai i te Bibilia, ua topa vau i nia i te Tesalonia 1, 5:12, 13. Ia ˈu i taa e aita vau e faatura ra i teie taeae, ua hauti to ˈu manaˈo haava. Ua pure au ia Iehova e ua imi au i te mau aratairaa o te tauturu ia ˈu ia taui i to ˈu huru. Taa ihora ia ˈu o vau noa iho â te fifi, to ˈu teoteo, e ere râ o teie taeae. Ua titauhia ia faaite au i te haehaa no te faatura ia vetahi ê. Te tutava noa nei au i te na reira, e te haamaitai ra Iehova i ta ˈu mau tutavaraa.”
O tatou pauroa te nehenehe e faatura i te mau matahiapo ma te turu e ma te haamauruuru ia ratou no ta ratou e rave nei (A hiˈo i te paratarafa 13-14)
A FAATURA I TE FEIA AITA E TAVINI RA IA IEHOVA
15. No te aha e ere i te mea ohie ia faatura i te feia aita e tavini ra ia Iehova?
15 Te fifi. I roto i te tuhaa fenua, e farerei tatou i te taata o te ore e tâuˈa i te Atua aore ra te Bibilia. (Eph. 4:18) Eita atoa vetahi e hinaaro e faaroo ia tatou no ta ratou i faaruru na. Hau atu, e nehenehe te mau hoa ohipa aore ra hoa haapiiraa e rave ino mai ia tatou. Eita atoa paha te paoti aore ra te orometua e au i ta tatou e rave nei. No teie mau tumu, eita ïa tatou e anaanatae faahou i te faatura ia ratou.
16. No te aha mea faufaa ia faatura tatou i te feia aita e tavini ra ia Iehova? (Petero 1, 2:12; 3:15)
16 No te aha mea faufaa ia faatura? Te hiˈo mai ra Iehova i to tatou huru i nia i te feia aita e tavini ra ia ˈna. Ua haamanaˈo hoi te aposetolo Petero i te mau Kerisetiano e nehenehe to ratou haerea maitai e turai i te taata ia ‘faahanahana i te Atua.’ No reira o ˈna i faaue ai ia ratou ia paturu i te parau mau “ma te mǎrû e te faatura rahi.” (A taio i te Petero 1, 2:12; 3:15.) No reira, ia faataa te mau Kerisetiano i ta ratou mau tiaturiraa i mua i te hoê haava aore ra i te tahi atu taata, mea faufaa ia faaite noa ratou i te faatura. Inaha, te hiˈo e te faaroo mai ra Iehova i ta tatou e parau, e ta tatou huru paraparau. E tumu papu ïa teie ia faatura noa tatou i te feia atoa aita e tavini ra ia Iehova.
17. E nafea ia faatura i te feia aita e tavini ra ia Iehova?
17 E nafea ia faatura? I roto i te pororaa, eita tatou e faatietie ia tatou aore ra e faaite mea ite aˈe tatou i te Bibilia. E haamanaˈo râ tatou e mea faufaa roa te taata no te Atua, e mea hau aˈe ratou ia tatou. (Hag. 2:7; Phil. 2:3) Ia faaino mai te tahi taata ia oe no to oe faaroo, eiaha e taora parau aore ra e faaooo atu. (Pet. 1, 2:23) Ia hapa noa ˈtu oe, i ǒ noa oe e tatarahapa ˈi. E i te vahi raveraa ohipa? Mea tairi paa noa anei ta tatou ohipa? Eita, e rave maitai tatou i ta tatou ohipa. E haerea maitai to tatou i nia i te hoa ohipa e te paoti. (Tito 2:9, 10) Eita paha te taata e au mai ia oe noa ˈtu e taata afaro oe, o te nehenehe e tiaturihia e o te haapao maitai i ta oe ohipa. Aita e fifi no te mea o Iehova ta oe e faaoaoa ra.—Kol. 3:22, 23.
18. No te aha mea faufaa ia faatura noa ia vetahi ê?
18 Mea rahi te tumu e faatura ˈi tatou ia vetahi ê. Ua ite mai tatou e ia faatura tatou i to tatou utuafare, o Iehova ïa ta tatou e faatura nei. Hoê â huru ia faatura tatou i te mau taeae e tuahine, o to tatou Metua i te raˈi ta tatou e faatura ra. E ia faatura tatou i te feia aita e tavini ra ia Iehova, e turai to tatou haerea maitai ia ratou ia faahanahana i to tatou Atua. No reira, noa ˈtu eita tatou e faaturahia mai, mea faufaa roa ia na reira noa tatou. No te aha? No te mea e haamaitai mai Iehova ia tatou. Ua fafau hoi o ˈna: “Te feia e faatura ia ˈu, e faatura vau.”—Sam. 1, 2:30.
HIMENE 129 E faaoromai tamau â tatou
a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.