UIRAA A TE FEIA TAIO
Eaha na faufaa e piti ta Paulo i faahiti i te Galatia 4:24?
Ua faahiti Paulo i te taairaa i rotopu ia Aberahama, ia Sara e ia Hagara. I muri iho, ua parau o ˈna: “E auraa taipe to taua mau mea nei. Na vahine e piti, e piti ïa faufaa.”(Gal. 4:22-24) I manaˈo na tatou e na ‘piti faufaa’ faahitihia i ô nei, o te faufaa apî ïa e te faufaa o te Ture. Teie râ, i te faahohonuraahia teie haapiiraa, ua titauhia te tahi faatanoraa. E au ra e ere te faufaa apî ta Paulo i faahiti, o te faufaa râ tei faaauhia ia Aberahama. No te aha hoi? Teie te tahi mau tumu.a
No nia ia Hagara te tavini vahine, ua faahiti Paulo hoê tuatiraa i rotopu ia ˈna e tei tupu i nia i te Mouˈa Sinai. (Gal. 4:25) Ua parau Paulo e te faufaa o te Ture faaauhia i te mouˈa Sinai i 1513 hou te tau o Iesu, o Hagara ïa. (Exo. 19:5, 6) Aita hoê aˈe taata hara te nehenehe e haapao i tera Ture ma te tia roa. Inaha, e puta noa mai i roto i te feruriraa o te ati Iuda e tîtî ratou no te hara. Maoti te faufaa o te Ture e taa ˈi i te nunaa Iseraela o vai te Mesia ia tae mai o ˈna, o ˈna anaˈe hoi te nehenehe e pee i te Ture ma te tia roa. I to te Mesia horoaraa i to ˈna ora tia roa ei tusia, ua tiamâ mai te huitaata i te hara e te pohe. (Gal. 3:19, 24, 25) Inaha ua faatupu Iesu i te opuaraa a te Atua, aita ïa e faufaa faahou to te Ture.—Roma 10:4.
Ua faataa ê Paulo ia Hagara e ia Sara, “te vahine tiamâ” tei fanau i te tamaiti “ia au i te hoê parau fafau.” (Gal. 4:23) Eaha ïa teie “parau fafau”? O te faufaa ïa ta Iehova i faaau ia Aberahama. (Gal. 3:29; 4:23, 28, 30) Ua parau Iehova i te Genese 22:18: “Na roto i to huaai [to Aberahama] e fanaˈo ai te mau nunaa atoa o te fenua i te hoê haamaitairaa no ratou iho, no te mea ua faaroo oe i to ˈu reo.”
Na roto i teie faufaa faaauhia e Aberahama, e taa ia tatou te parau fafau ta Iehova i faahiti i Edene. (Gen. 3:15) Oia hoi no roto mai ia Aberahama te “huaai” tei tohuhia. Ua faataa Paulo o Iesu Mesia na mua roa tera “huaai.” E ô atoa mai te mau Kerisetiano “no te Mesia” ratou, na 144 000 mero faatavaihia. E faatere ratou e Iesu i roto i ta ˈna Faatereraa arii. (Gal. 3:16, 29; Apo. 14:1-3) No reira, no ta Iehova i fafau ia Aberahama, e fanaˈo te feia e auraro ia Iesu e rave rahi haamaitairaa.
Eaha te haapiiraa ta Paulo e horoa ra ia ˈna i parau “e auraa taipe to taua mau mea nei”? Ua hinaaro oia e faaite ia onoono te ati Iuda i te haapao i te Ture a Mose, e vai noa ïa ratou ei tîtî mai ia Hagara. Mai te peu râ e farii ratou i te tuhaa matamua o te “huaai” o Aberahama, oia hoi Iesu Mesia, e tiamâ mai ïa ratou mai ia Sara. E tiamâ mai ratou i te hara e te pohe. (Ioa. 8:32-34) Aita anaˈe ratou e farii ia Iesu, tapao faaite ïa aita i taa ia ratou te fa o te faufaa o te Ture, oia hoi e aratai ia ratou i te Mesia ra.
Mea rahi te Kerisetiano no Galatia e ere i te ati Iuda. Aita roa ˈtu ïa ratou i raro aˈe i te Ture a Mose. Ua onoono râ vetahi ati Iuda o te amuiraa ia pee noa tera mau Kerisetiano i te Ture a Mose. Ua faataa Paulo e aita tera haerea e tano ra. Aita e faufaa ia “faatîtîhia” ratou i raro aˈe i te Ture a Mose. Inaha, ua fanaˈo ê na ratou i te “tiamâraa” no te mea ua farii ratou i te Mesia.—Gal. 5:1, 10-14.
a E faatanoraa teie i te tumu parau “‘E auraa taipe’: Faufaaraa no tatou” i roto i te brw060315.