VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w26 Eperera api 20-25
  • A tamahanahana ia vetahi ê mai ia Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A tamahanahana ia vetahi ê mai ia Iehova
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • TE TAMAHANAHANARAA I ROTO I TE BIBILIA
  • E NAFEA IA TAMAHANAHANA IA VETAHI Ê?
  • IA HINAARO OE I TE TAMAHANAHANARAA
  • Te hoê faanahoraa no te tamahanahana i te mau mero o te Betela
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2023)
  • Tei pihai iho noa Iehova ia tatou
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • ‘A tamahanahana i te feia e mihi ra’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • A tamahanahana i tei rave-ino-hia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
w26 Eperera api 20-25

22-28 NO TIUNU 2026

HIMENE 90 Faaitoito te tahi i te tahi

A tamahanahana ia vetahi ê mai ia Iehova

“Ia nehenehe atoa vetahi ê e mahanahana ia tatou . . . maoti te mahanahana ta tatou e fanaˈo ra no ǒ mai i te Atua.”—KOR. 2, 1:4.

MANAˈO FAUFAA

E ite mai tatou e nafea ia tamahanahana i to tatou mau taeae e tuahine mai ia Iehova e mai ta ˈna mau tavini tei pee i to ˈna hiˈoraa.

1. No te aha tatou e tamahanahana ˈi ia vetahi ê?

O TATOU pauroa te ‘oto nei no te mau ati e rave rau.’ E hinaaro iho â ïa tatou i te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa. (Pet. 1, 1:6) No to tatou mauruuru i te feia tei tamahanahana mai, oioi atoa ïa tatou i te tamahanahana ia vetahi ê. (Mat. 7:12) O Iehova “te Atua o te tamahanahana i roto i te mau tupuraa atoa.” Na ˈna e haapii mai e nafea ia tamahanahana i te taata. E pee ïa tatou i to ˈna hiˈoraa ma “te tamahanahana te tahi i te tahi.” (Kor. 2, 1:3, 4; Tes. 1, 4:18) E na reira tatou no to tatou here i te mau taeae e tuahine, e ere noa râ no te mea e hopoia na tatou. I roto i teie tumu parau, e hiˈo mai tatou (1) eaha te auraa o te tamahanahana i roto i te Bibilia, (2) e nafea ia tamahanahana ia vetahi ê, e (3) eaha te rave ia hinaaro tatou i te tamahanahanaraa.

TE TAMAHANAHANARAA I ROTO I TE BIBILIA

2. Eaha te auraa o te parau “tamahanahana” i roto i te Bibilia?

2 I roto i te Bibilia, e ere hoê noa auraa to te taˈo Heleni tei hurihia ei “tamahanahana.” Tei te huru ïa o te tupuraa. Te vai ra te parau o te “faaitoito” aore ra te “aˈo.” (Roma 12:8) Te auraa mau o te taˈo Heleni, e “titau manihini [ïa] i te hoê taata ia tia mai i pihai iho ia tatou.” E puta mai te hohoˈa o te hoê taata o te haere oioi e tauturu i to ˈna hoa e mauiui ra. E imi ïa o ˈna i te ravea no te tamahanahana i to ˈna hoa, ia itoitohia mai o ˈna.

3. Mea nafea to Baranaba tamahanahanaraa ia vetahi ê? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

3 E rave mai tatou i te hiˈoraa o Iosepha. Mea faaitoito e mea tamahanahana roa o ˈna ia vetahi ê. No reira te mau aposetolo i pii ai ia ˈna Baranaba, “Tamaiti o te tamahanahanaraa” te auraa. (Ohi. 4:36) O Baranaba noa ta te Bibilia i faahiti i muri mai, inaha mai tera iho â to ˈna huru. Pinepine oia i te tauturu i to ˈna mau taeae e tuahine i roto i te fifi. A hiˈo na eaha tei tupu i to Saulo riroraa mai ei Kerisetiano. I to ˈna taeraa ˈtu i Ierusalema, ua hinaaro Saulo e farerei i te mau pǐpǐ. Ua mǎtaˈu râ ratou ia ˈna, no te mea i hamani ino na o ˈna i te mau Kerisetiano. O Baranaba râ, ua hamani maitai ïa ia Saulo e ua aratai oia ia ˈna i te mau aposetolo.—Ohi. 9:26-28.

Te aratai ra Baranaba ia Saulo i ǒ te tahi mau aposetolo ra. Te mau aposetolo râ, aita ïa e afaro ra a hiˈo noa mai ai ia Saulo.

Ua hamani maitai Baranaba ia Saulo e ua aratai oia ia ˈna i te mau aposetolo (A hiˈo i te paratarafa 3)


E NAFEA IA TAMAHANAHANA IA VETAHI Ê?

4. E nafea oe ia tamahanahana ia vetahi ê? (Roma 1:11, 12)

4 Ia nehenehe, a haere roa ˈtu e hiˈo. E faaohipa Iehova i ta ˈna mau tavini no te tamahanahana i to ratou mau taeae e tuahine. Ei hiˈoraa, ua tono Iehova i te hoê melahi no te faaitoito i ta ˈna peropheta Elia tei toaruaru roa. (Arii 1, 19:4-⁠7) Ua taa atoa i te aposetolo Paulo te faufaaraa ia farerei roa ˈtu i to ˈna mau taeae no te tamahanahana ia ratou. (A taio i te Roma 1:11, 12.) No reira, ia haere oe e hiˈo i te hoê taeae aore ra tuahine, a rave i te taime no te faaitoito ia ˈna. Eiaha e hoˈi oioi i to oe fare. (Kor. 1, 16:7) Ia ore râ oe e vata, a taniuniu ïa, a papai i te tahi manaˈo faaitoito, aore ra a hapono i te tahi poroi vini. E mahanahana roa ïa to ˈna aau. Oia nei, e nehenehe Iehova e faaohipa ia oe no te tamahanahana ia vetahi ê.

5. Eaha te nehenehe e tupu ia tamahanahana tatou ia vetahi ê?

5 I teie mau mahana hopea, e ino noa ˈtu â te oraraa. E nehenehe ïa tatou e roohia i te fifi ia haere tatou e tamahanahana i to tatou mau taeae e tuahine. I te mauraa Paulo i te fare tapearaa i Roma, ua imi Onesiphoro no Ephesia ia ˈna noa ˈtu e nehenehe o ˈna e tapeahia e e haapohehia. (Tim. 2, 1:16-18) Mai tera atoa te mau Ite no Iehova no Rusia i te hamani-ino-raahia to ratou mau hoa Kerisetiano no to ratou faaroo. Ua tia ˈtu ratou i roto i te piha haavaraa no te turu i to ratou mau taeae e tuahine, noa ˈtu e nehenehe ratou e tapeahia. Mea tano ïa ia faaineine oe ia oe ia û noa ˈtu oe i tera tupuraa. E nafea? Ma te rave ïa i te mau maimiraa mea nafea te mau tavini a Iehova i tahito ra e i teie tau i te tururaa te tahi i te tahi, a tapea noa ˈi to ratou oaoa noa ˈtu te hamani-ino-raa.

6. E nafea ia tamahanahana ia vetahi ê mai ia Iehova? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

6 A faaroo maitai ia ratou. I to te peropheta Elia riariaraa aˈunei o ˈna e haapohehia ˈi, ua haamahora o ˈna i to ˈna aau ia Iehova. Ua faaroo maitai to tatou Atua î i te here ia ˈna, noa ˈtu ua ite ê na o ˈna eaha ta Elia e faaruru ra. E noa ˈtu taua parau noa â ta Elia i faahiti, ua faaroo noa Iehova ia ˈna. (Arii 1, 19:9, 10, 14) Ua vaiiho atoa Iehova ia Habakuka ia faaite mai i to ˈna haapeapearaa no te mauiui e te ohipa ino ta ˈna e ite ra. Aita Iehova i riri i to Habakuka uiraa ˈtu no te aha o ˈna e vaiiho noa ˈi i te ino. (Hab. 1:2, 3) Te faaroo maitai atoa ra Iehova i ta tatou mau pure, noa ˈtu ua ite aˈena o ˈna eaha ta tatou e hinaaro mau ra. Ia na reira atoa ïa tatou mai ia Iehova. E faaroo anaˈe i to tatou mau taeae e tuahine ia paraparau mai ratou. ‘Ia ineine tatou i te faaroo’ ia ratou ma te ore e tâpû i ta ratou parau, ma te ore e riri ia hue mai ratou, e ma te ore e fiu mai te peu taua parau noa â ta ratou e faahiti.—Iak. 1:19; Koh. 7:9.

Te faaroo noa ra te hoê tuahine i te tahi atu tuahine toaruaru e haamahora ra i to ˈna aau i te maororaa po.

Mai ia Iehova, a faaroo maitai i to oe mau taeae e tuahine ia paraparau ratou (A hiˈo i te paratarafa 6)


7. E nafea tatou e ite ai eaha ta te hoê hoa e hinaaro mau?

7 Ia taa ia oe e nafea ia tauturu atu. Aita tatou i ite eaha to roto i te aau o te hoê taata, o Iehova anaˈe tei ite. Ia faaroo râ tatou ia ˈna, e taa ïa ia tatou eaha ta ˈna e hinaaro mau ra. Eiaha atoa tatou e feruri mai teie: ‘Ua ite au eaha ta ˈna e hinaaro, no te mea ua ite au eaha ta ˈu e hinaaro ahani o vau aˈe tera.’ Mea taa ê râ tatou pauroa. A rave ïa i te taime no te faaroo i to oe hoa ma te hamani maitai. E a ui atu i te tahi mau uiraa e tano. I reira ïa oe e ite ai eaha te tauturu e tano no ˈna.—Mas. 20:5.

8. Mea nafea Iesu i te tamahanahanaraa ia Mareta e ia Maria? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

8 A hiˈo na mea nafea Iesu i te tamahanahanaraa ia Mareta e ia Maria i te poheraa to raua taeae o Lazaro. Ua mauiui roa raua toopiti. E ere râ hoê â huru raveraa ta Iesu no te tamahanahana ia raua. Ua faahiti Iesu i te parau o te tia-faahou-raa ia Mareta. E ua tauturu oia ia ˈna ia haapuai i to ˈna faaroo i tera tiaturiraa. Ta ˈna râ raveraa i nia ia Maria, mea taa ê ïa. Aita te Bibilia e parau ra e ua faahiti Iesu i te tia-faahou-raa. Tera râ, ia ˈna i ite ia Maria i te taˈiraa, ua taˈi atoa Iesu. E ui atura o ˈna ihea Lazaro i te vaiihoraahia. (Ioa. 11:20-35) Eaha ïa te haapiiraa? Mea faufaa roa ia taa ia tatou eaha te tamahanahanaraa e tano no tera e tera taata. Inaha, mea taa ê tatou pauroa.

Hohoˈa: Hoê matahiapo tei haere e farerei e piti taeae ua pohe ta raua vahine. 1. To nia iho te rima o te matahiapo i te tapono o te taeae e taˈi ra. 2. Te faaite ra te matahiapo i te hoê irava i te taeae ruhiruhia a mataitai ai raua i te mau hohoˈa.

Mea faufaa ia taa ia oe eaha te tamahanahanaraa e tano no tera e tera taata (A hiˈo i te paratarafa 8)a


9. E nafea oe ia faaohipa i te Bibilia no te tamahanahana ia vetahi ê? (Roma 15:4, 5)

9 A faaohipa i te Bibilia. Ia faaite oe i “te tamahanahanaraa a te mau Papai” i te hoê taeae aore ra tuahine, te tauturu ra ïa oe ia ˈna ia haapuai i to ˈna tiaturi i ta Iehova mau parau fafau. (A taio i te Roma 15:4, 5.) E na teie tiaturiraa e faaitoito ia ˈna. (Isa. 40:31) Eaha ïa te mau irava Bibilia e tano? Ua tapaopao vetahi i te tahi mau irava ta ratou e nehenehe e taio faahou. Te vai ra vetahi irava i roto i te buka Te Bibilia e te oraraa Kerisetiano i te tumu parau “Tamahanahana.” A ani atoa ia Iehova ia tauturu ia oe ia faaohipa maitai i ta ˈna Parau no te faaitoito ia vetahi ê. E nehenehe hoi to ˈna varua moˈa e haamanaˈo mai ia oe te mau irava mahanahana mau ta oe e hinaaro i te taime tano.—Ioa. 14:26.

10. No te aha mea faufaa ia paraparau ma te mǎrû ia faaitoito tatou i te taata?

10 A paraparau ma te mǎrû. E “aˈo” atoa te auraa o te parau “tamahanahana.” I te tahi taime, e titauhia ia aˈo oe i te taata e mauiui ra ia faaafaro oia i to ˈna feruriraa. I tera taime, mea faufaa roa ia feruri maitai hou a paraparau ai ia ˈna. Eita hoi tatou e hinaaro ia maemae o ˈna. (Mas. 12:18) Ua horoa mai Iehova i te hiˈoraa i to ˈna tautururaa ia Elia. Ua manaˈo hoi Elia o ˈna anaˈe teie e haamori ra ia Iehova. Mâuˈa noa ïa to ˈna taviniraa ei peropheta. Ua tauturu râ Iehova ia Elia ia faaafaro i to ˈna feruriraa ma te ore râ e parau roa ˈtu ua hape o ˈna. (Arii 1, 19:15-18) E na reira atoa ïa oe. A hamani maitai atu e a feruri eaha te parau e tano ia faahiti. Ia vauvau oe i te tumu parau aore ra ia pahono oe i te putuputuraa, a paraparau noa ma te mǎrû e te hamani maitai. E itoito-roa-hia to oe mau taeae e tuahine.

11. Eaha ta te feia e mauiui ra e hinaaro mau â? (Ioane 1, 3:18)

11 A horoa i te rima tauturu. E ere noa te parau tamahanahana ta te feia i roto i te ati e hinaaro ra, ia horoa atoa râ tatou i te rima tauturu. (A taio i te Ioane 1, 3:18.) A hiˈo na i ta Baranaba i rave. No te tauturu i to ˈna mau taeae e tuahine riirii no bapetizo-noa-hia maira, ua hoo o ˈna i to ˈna fenua e ua horoa i te moni i te mau aposetolo. (Ohi. 4:36, 37) Te na reira atoa nei e rave rahi o to tatou mau hoa Kerisetiano. I te paparariraa to ˈna fare i te pape pue, ua oti roa Gabriela no Poronia. Te faatia ra o ˈna: “Ua riaria roa vau e ua haapeapea atoa no to ˈu na metua, inaha te ora nei raua i to ˈu fare. Aita vau i ite faahou e nafea râ. Tera râ, ua haere mai te mau taeae no te mau amuiraa tapiri e tataî i to matou fare i roto noa hoê mahana. I tera taime, ua puai roa to ˈu tiaturi e faaohipa iho â Iehova i ta ˈna mau tavini no te tauturu i to ratou mau taeae e tuahine i roto i te ati.”

12. E nafea to oe faaoromai tamau e faaitoito ai i to oe mau taeae e tuahine?

12 A vai taiva ore ia Iehova. I to Paulo faarooraa ua vai taiva ore te mau Kerisetiano no Tesalonia ia Iehova noa ˈtu te hamani-ino-raa, mahanahana roa to ˈna aau e ua itoitohia o ˈna. (Tes. 1, 3:5-8) Ua ite atoa Paulo e ia tamau o ˈna i te tavini ia Iehova noa ˈtu te mau fifi, e faaitoito to ˈna hiˈoraa i to ˈna mau hoa Kerisetiano ia mau papu. (Kol. 2:1, 2) Hoê â huru no tatou. Ia ite to tatou mau taeae e tuahine te tauturu ra Iehova ia tatou ia faaoromai tamau, e itoito-roa-hia ratou. E papu hoi ia ratou e tauturu atoa Iehova ia ratou.

13. Eaha ta tatou e faatupu ia tamau tatou i te faaitoito ia vetahi ê?

13 A faaoromai noa. I te tahi taime, ua toaruaru anaˈe te hoê taeae aore ra tuahine, eita o ˈna e itoito oioi mai. No reira te Bibilia e parau ai ia “tamau i te faaitoito . . . te tahi i te tahi.” Te taa ra ia tatou e ere hoê noa taime tatou e faaitoito ai, mea rave tamau râ teie ohipa. (Tes. 1, 5:11) No reira, a faaoromai noa. Eiaha e faaea i te tamahanahana i to oe mau hoa Kerisetiano e toaruaru ra. (Tes. 1, 5:14) I te tahi râ taime, o tatou te hinaaro i te tamahanahanaraa. E nafea ïa tatou?

IA HINAARO OE I TE TAMAHANAHANARAA

14-15. Eaha te rave ia haapeapea aore ra ia hepohepo tatou?

14 A pure ia Iehova. Ia haapeapea oe aore ra ia hepohepo, a ani ia Iehova i te tamahanahanaraa. (Sal. 94:19) A haamahora roa ˈtu i to oe aau ia ˈna ra. (Sal. 62:8) Parau mau, ua ite ê na o ˈna i ta oe e faaruru ra hou oe a pure ai ia ˈna. Eaha ïa te faufaa ia haamahora ˈtu i to oe aau? No te faaite ïa i to oe tiaturi ia ˈna. E tauturu mai iho â Iehova i te taata o te pure ia ˈna ma te faaroo. (Mar. 11:24) Te faaitoito mai ra hoi te Philipi 4:6, 7: “A faaite i ta outou mau aniraa i te Atua. E na te hau o te Atua, tei hau ê i te mau manaˈo atoa, e tiai i to outou aau e feruriraa.”

15 A ani i te tauturu. A faaite i to oe hepohepo i te hoê hoa aore ra matahiapo ta oe e tiaturi. Parau mau, e nehenehe to oe mau taeae e tuahine e tamahanahana ia oe. Eita râ ratou e ite eaha ta oe e faaruru nei aore ra eaha te tauturu e tano no oe mai te peu eita oe e paraparau ia ratou. (Mas. 14:10) No reira, ia haamahora oe i to oe aau, a ani ia ratou ia faaroo maitai ia oe ma te aumihi. A ani atu ia horoa mai i te tahi irava e tumu parau o te nehenehe e faaitoito ia oe.

16. Eaha te nehenehe e tupu ia faaitoito te mau taeae e tuahine ia oe, ia haamanaˈo râ oe i te aha?

16 A faaoromai e a faaore i te hapa. Ia faaitoito mai ratou, e nehenehe atoa to oe mau taeae e tuahine e hape. Ei hiˈoraa, e parau aore ra e rave paha ratou i te tahi mea e rahi roa ˈtu to oe mauiui. A faaoromai ïa ia tupu noa ˈtu te reira. (Kor. 1, 13:4, 7) Te na ô ra hoi te Iakobo 3:2: “Ia ore te hoê taata ia hapa i te parau, e taata tia roa ïa.” A haamanaˈo, te hinaaro ra iho â ratou e tauturu ia oe. E mai ia oe, o te mau ohipa maitatai ta ratou e hinaaro e rave. Tera râ, e hape atoa ratou i te tahi taime.—Mat. 26:41.

17. E faaoti papu tatou i te aha?

17 O tatou pauroa te hinaaro i te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa. E rahi roa ˈtu â tera hinaaro, no te mea e ino roa ˈtu â te oraraa i teie mau mahana hopea. E hae atoa mai to Iehova mau enemi ia tatou. No reira, e faaoti papu anaˈe i te tutava noa i te tamahanahana e i te faaitoito te tahi i te tahi.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • Eaha te auraa o te parau “tamahanahana” i roto i te Bibilia?

  • E nafea ia tamahanahana ia vetahi ê?

  • Eaha te rave ia hinaaro tatou i te tamahanahanaraa?

HIMENE 130 E faaore noa anaˈe i te hapa

a FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faaroo maitai ra te hoê matahiapo i te hoê taeae ua pohe ta ˈna vahine aita i maoro aˈenei. I muri mai, e haere tera matahiapo e farerei i te tahi atu taeae mea maoro te poheraa ta ˈna vahine. Te paraparau ra raua no nia i te vahine a taeae.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono