VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w25 Tetepa api 8-13
  • Eaha te rave i mua i te mau ohipa tano ore?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te rave i mua i te mau ohipa tano ore?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • MEA HAE NA IEHOVA RAUA IESU I TE PARAU-TIA ORE
  • TE HIˈORAA O IESU
  • A PEE I TE HIˈORAA O IESU
  • EAHA TA TATOU E RAVE I TEIE NEI?
  • Eaha te rave ia faaruru oe i te mau ohipa tano ore?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • E itehia anei te parau-tia na te ao nei?
    Tumu parau rau
  • Te pahono ra te Bibilia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • E rave noa “te Haava i to te ao atoa nei” i te mea tia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
w25 Tetepa api 8-13

TUMU PARAU HAAPIIRAA 37

HIMENE 114 “A faaoromai”

Eaha te rave i mua i te mau ohipa tano ore?

“I tiaturi noa na oia ia tupu te parau-tia, inaha râ, e parau-tia ore tei tupu.”—ISA. 5:7.

MANAˈO FAUFAA

E ite mai tatou eaha ta Iesu i rave a ite ai i te mau tupuraa tano ore, e e nafea ia pee i to ˈna hiˈoraa.

1-2. Eaha ta te taata e rave i mua i te mau ohipa tano ore, eaha râ ta tatou e hiˈo mai?

UA Î teie nei ao i te ohipa tano ore. Ei hiˈoraa, e hiˈo-ino-hia te taata no to ratou veve, to ratou iri, to ratou taˈere aore ra no te tahi atu mau tumu. E rave rahi atoa taata te mauiui nei no te nounou o te mau ona aore ra tia faatere. O tatou pauroa te faaruru nei i te mau ohipa tano ore.

2 Eita ïa tatou e maere ia riri te taata a ite ai i teie mau tupuraa. No te mea o tatou pauroa te hinaaro e ora ma te hau. Mea au atoa na tatou te parau-tia. No reira, te tamata nei vetahi i te faatitiaifaro i teie mau fifi ma te tarima i te tahi mau parau patoiraa, ma te apiti i te mau taahiraa no te faaite aita ratou e afaro ra, aore ra e maiti ratou i te mau tia poritita tei parau e faaafaro ratou i teie mau fifi. “E ere” râ tatou “no teie nei ao,” e te tiai nei tatou e na te Faatereraa arii a te Atua e faaore roa i te parau-tia ore. (Ioa. 17:16) Noa ˈtu râ, e huru ê e e riri iho â tatou ia ite tatou i te mau ohipa tano ore. E puta mai ïa tera manaˈo: ‘E nafea vau i mua i teie mau fifi? E ravea anei ta ˈu?’ No te pahono i teie na uiraa, e hiˈo mai tatou na mua eaha to Iehova raua Iesu manaˈo no nia i te parau-tia ore.

MEA HAE NA IEHOVA RAUA IESU I TE PARAU-TIA ORE

3. No te aha tatou e au ore ai i te parau-tia ore? (Isaia 5:7)

3 Te faataa ra te Bibilia no te aha tatou e au ore ai i te parau-tia ore. Ua poiete hoi Iehova ia tatou ia au i to ˈna huru, e “te hinaaro ra oia i te parau-tia e te haavaraa paetahi ore.” (Sal. 33:5; Gen. 1:26) Eita roa ˈtu Iehova e rave i te ohipa tano ore. Eita atoa o ˈna e hinaaro ia rave ino tatou te tahi i te tahi. (Deut. 32:3, 4; Mika 6:8; Zek. 7:9) Ei hiˈoraa, i te tau o te peropheta Isaia, ua faaroo Iehova i te “autâ” a vetahi ati Iseraela tei rave-ino-hia e to ratou mau taeae. (A taio i te Isaia 5:7.) No reira, ua faautua Iehova i te feia tei tamau i te ofati i ta ˈna mau ture e tei hamani ino ia vetahi ê.—Isa. 5:5, 13.

4. Eaha te tahi tupuraa i roto i te mau Evanelia e haapapu ra mea au ore na Iesu i te parau-tia ore? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

4 Mai ia Iehova, mea au na Iesu i te parau-tia e mea hae na ˈna te parau-tia ore. I te hoê mahana, ua farerei Iesu i te hoê taata rima pohe. Ua aroha roa o ˈna ia ˈna e ua faaora i to ˈna rima. Te mau tia faaroo râ, ua riri ïa. Mea faufaa aˈe no ratou ia haapaohia te Sabati i te tautururaa i teie taata rima pohe. Eaha to Iesu manaˈo i to ratou huru? Te na ô ra te Bibilia: “Peapea roa ihora oia no te etaeta o to ratou aau.”—Mar. 3:1-6.

Iesu i te sunago e paraparau ra i te mau tia faaroo no nia i te taata rima pohe hou rii a faaora ˈi i to ˈna rima. Aita te mau tia faaroo e afaro ra.

Mea etaeta roa te mau tia faaroo i nia i te feia riirii, area Iesu, mea here na ˈna i te taata atoa (A hiˈo i te paratarafa 4)


5. Ia haamanaˈo tatou i te aha ia riri tatou no te mau ohipa tano ore?

5 Mai te peu mea hae na Iehova raua Iesu i te parau-tia ore, mea tano iho â ïa ia au ore atoa tatou i te reira. (Eph. 4:26) Noa ˈtu râ, e haamanaˈo anaˈe e eita to tatou riri e faaafaro i te mau tupuraa tano ore. Inaha, ia tamau tatou i te riri, o tatou noa iho â te mauiui e te hepohepo. (Sal. 37:1, 8; Iak. 1:20) Eaha ïa ta tatou e rave? E hiˈo mai ïa tatou i te hiˈoraa o Iesu.

TE HIˈORAA O IESU

6. A ora ˈi i te fenua, eaha te mau ohipa tano ore ta Iesu i ite? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

6 E rave rahi tupuraa tano ore ta Iesu i ite a ora ˈi i te fenua. Ei hiˈoraa, ua ite o ˈna i te mau tia faaroo ia haavî i te feia riirii. (Mat. 23:2-4) Ua ite atoa o ˈna mea etaeta te feia mana no Roma i nia i te ati Iuda. No reira, e rave rahi ati Iuda tei orure hau i te faatereraa Roma, mai te pǔpǔ ati Iuda parauhia Zélotes. Aita râ Iesu i turu i teie mau faanahoraa. Inaha, i to te ati Iuda hinaaroraa e faaarii ia Iesu, ua haere o ˈna vahi ê.—Ioa. 6:15.

Iesu e haere ra i nia i te mouˈa o ˈna anaˈe. Mea rahi te taata i raro atu.

I to te ati Iuda hinaaroraa e faaarii ia Iesu, ua haere o ˈna vahi ê (A hiˈo i te paratarafa 6)


7-8. No te aha Iesu i ore ai i tamata i te faaore i te mau fifi a ora ˈi i te fenua? (Ioane 18:36)

7 Aita Iesu i faaô ia ˈna i roto i te mau ohipa poritita no te faaore i te parau-tia ore. No te aha? No te mea ua ite o ˈna aita e tiaraa to te taata no te faatere ia ratou iho, eita atoa e haere ia ratou ia na reira. (Sal. 146:3; Ier. 10:23) Ua taa atoa ia ˈna eita e haere ia ratou ia faaore i te tumu o teie mau fifi. Inaha, na te Diabolo o Satani e faatere nei i teie nei ao. Mea ino roa o ˈna e te turai ra o ˈna i te taata ia rave i te mea ino. (Ioa. 8:44; Eph. 2:2) Ua ite atoa Iesu e noa ˈtu e tamata te taata i te faaore i te mau ohipa tano ore, eita e haere ia ratou no to ratou huru tia ore.—Koh. 7:20.

8 Ua ite Iesu o te Faatereraa arii a te Atua anaˈe te faaore roa i te parau-tia ore. No reira o ˈna i rohi ai no te “poro e [no te] faaite haere i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua.” (Luka 8:1) Ua haapapu o ˈna i “te feia e poia e e poihâ ra i te parau-tia” e ore roa te parau-tia ore e te mau ohipa piˈo. (Mat. 5:6; Luka 18:7, 8) E ere na te mau faatereraa taata e faatupu i te reira, na te Faatereraa arii râ a te Atua. Ua parau hoi Iesu: “E ere ta ˈu Faatereraa arii no teie nei ao.”—A taio i te Ioane 18:36.

A PEE I TE HIˈORAA O IESU

9. No te aha i papu ai ia oe o te Faatereraa arii a te Atua anaˈe te nehenehe e faaore i te mau fifi?

9 I teie “mau mahana hopea,” mea rahi atu â te ohipa tano ore ia faaauhia i te tau o Iesu. Tera râ, o Satani noa iho â te tumu o teie mau fifi e te taata ino e pee ra i to ˈna huru. (Tim. 2, 3:1-5, 13; Apo. 12:12) Mai ia Iesu, ua ite tatou o te Faatereraa arii a te Atua anaˈe te nehenehe e faaore roa i te tumu o teie mau fifi. Inaha te turu nei tatou i teie Faatereraa arii, eita ïa tatou e apiti i te mau taahiraa, te mau faahuehueraa e te mau faanahoraa no te faaore i teie mau fifi. A hiˈo na i te hiˈoraa o tuahine Stacy.a Hou o ˈna a ite ai i te parau mau, i apiti na o ˈna i teie mau taahiraa. Haamata ˈtura o ˈna i te feaa no nia i te faufaaraa o teie mau raveraa. Te faatia ra o ˈna: “Ia ˈu i turu i teie mau faanahoraa, ua manaˈo vau mea tano ta ˈu e rave ra. I teie nei râ, te turu nei au i te Faatereraa arii a te Atua. Ua papu ia ˈu tera anaˈe te ravea no te faatitiaifaro i te mau fifi atoa. Ua ite au mea maitai aˈe ta Iehova raveraa no te faaafaro i te reira. Te mea hoi eita e maraa ia ˈu.”—Sal. 72:1, 4.

10. Ia au i te Mataio 5:43-48, no te aha tatou e ore ai e apiti i te mau taahiraa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

10 E rave rahi taata te hinaaro e taui i te faatereraa. Pinepine râ ratou i te riri, i te orure hau e te inoino. Aita ïa tera huru e tuati ra i te hiˈoraa o Iesu e ta ˈna i haapii mai. (Eph. 4:31) Te faatia ra o taeae Jeffrey: “Ua ite au i roto i te mau taahiraa, oioi te taata i te riri, i te vavahi, i te eiâ e i te haamauiui te tahi i te tahi.” Tera râ, ua haapii mai Iesu ia here i te taata atoa, tae noa ˈtu i te feia aita e afaro ia tatou aore ra o te hamani ino mai. (A taio i te Mataio 5:43-48.) No reira, ei pǐpǐ na Iesu, te tutava nei tatou i te pee noa i to ˈna hiˈoraa.

Hoê tuahine e hiˈo ra i mua ia ˈna ma te aueue ore, era ïa vetahi e faahuehue ra na te aroâ mea rahi hoi te taata na reira.

E titauhia te itoito no te tapea i to tatou tiaraa amui ore i roto i te mau ohipa poritita e te mau faanahoraa a teie nei ao (A hiˈo i te paratarafa 10)


11. Eaha te nehenehe e haafifi i to tatou tiaraa amui ore?

11 Noa ˈtu ua ite tatou e faaore te Faatereraa arii a te Atua i te mau fifi atoa, peneiaˈe e ere mea ohie no tatou ia pee i te hiˈoraa o Iesu, ia faaruru iho â râ tatou i te ohipa tano ore. A hiˈo na i tei tupu no tuahine Janiya. Ua hiˈo ino vetahi ia ˈna no to ˈna iri. Te na ô ra o ˈna: “Ua inoino roa vau. Ua hinaaro atoa vau ia faautuahia tera mau taata. Manaˈo atura vau e turu i te mau taahiraa no te patoi i tera peu e au ore e e hiˈo ino i te taata ê. Ua manaˈo vau e pee ïa to ˈu riri.” I muri mai râ, ua taa ia Janiya e titauhia ia taui o ˈna i to ˈna huru feruriraa. Te parau ra o ˈna: “Ua taa ia ˈu e te pee mǎrû noa ra vau i te manaˈo e te huru o vetahi ê. Aita ˈtura ïa vau i tiaturi faahou ia Iehova. Faaoti ihora vau eiaha e apiti faahou i teie mau taata.” No reira, e haapao maitai ïa tatou eiaha e vaiiho i te riri, noa ˈtu mea tano tera riri, ia haafifi i to tatou tiaraa amui ore i roto i te mau ohipa poritita e te mau faanahoraa a teie nei ao.—Ioa. 15:19.

12. No te aha mea faufaa ia haapao maitai i ta tatou e taio, e faaroo, e mataitai?

12 Ia û tatou i te mau ohipa tano ore, e nafea ia haavî i to tatou riri? Hoê ravea, o te haapao-maitai-raa ïa i ta tatou e taio, e faaroo, e mataitai. I nia i te mau reni faahoaraa, pinepine te taata i te faahiti i to ratou manaˈo, i te pata i te tahi mau tupuraa mea aroha roa. Tera râ, i te rahiraa o te taime, e ere mea papu tera mau tupuraa. E noa ˈtu mea papu, e fifihia tatou ia tamau tatou i te taio, i te faaroo e te mataitai i te reira. Inaha, o te inoino e te ahoaho te tupu i roto ia tatou. (Mas. 24:10) Te mea ino roa ˈtu â, e moˈehia ia tatou o te Faatereraa arii a te Atua te ravea hoê roa e ore ai te mau fifi atoa.

13. No te aha mea maitai ia taio e ia feruriruri tatou i te Bibilia?

13 Hoê ravea maitai roa atoa, o te taioraa ïa e te feruriruriraa i te Bibilia. Teie te hiˈoraa o tuahine Alia. Ua mauiui roa o ˈna a ite ai i te tahi mau taata ia rave ino ia vetahi ê. Ua inoino atoa o ˈna no te mea aita ratou i faautuahia. Te na ô ra o ˈna: “Ua taa ia ˈu mai te peu ua papu ia ˈu e faaafaro Iehova i teie mau fifi, e titauhia ia taui au i to ˈu feruriraa. I tera taime, ua taio vau i te Ioba 34:22-29. Ua haamanaˈo mai teie mau irava aita hoê aˈe mea ta Iehova e ore e ite. Tei ia ˈna anaˈe te parau-tia e o ˈna anaˈe te nehenehe e faatitiaifaro i te mau fifi.” Tera râ, a tiai noa ˈi ia faaore te Faatereraa arii a te Atua i te parau-tia ore atoa, eaha ta tatou e rave?

EAHA TA TATOU E RAVE I TEIE NEI?

14. Eaha ta tatou e nehenehe e rave? (Kolosa 3:10, 11)

14 Eita tatou e nehenehe e taui i to vetahi ê huru, e nehenehe râ tatou e faaoti e rave i te mea maitai. Mai ta tatou i ite mai nei, e faaite tatou i te here i te taata mai ia Iesu. E faatura ïa tatou ia ratou, tae noa ˈtu te feia o te hamani ino mai. (Mat. 7:12; Roma 12:17) Te oaoa ra Iehova ia hamani maitai tatou i te mau taata atoa.—A taio i te Kolosa 3:10, 11.

15. E nafea te pue parau mau Bibilia e tauturu ai i te taata?

15 Te ravea maitai roa ˈˈe no te tauturu i te taata, o te faaiteraa ïa i te pue parau mau Bibilia. No te mea e nehenehe “te ite ia Iehova” e taui roa i te hoê taata ino ei taata mǎrû e te au i te hau. (Isa. 11:6, 7, 9) Ta te hiˈoraa ïa o te hoê tane o Jemal te iˈoa e haapapu ra. Hou a ite ai i te parau mau, i apiti na o ˈna i te hoê pǔpǔ orure hau o te patoi i te faatereraa. Te na ô ra o ˈna: “Eita e nehenehe e faahepo i te taata ia taui. Aita vau i taui no te mea ua faahepohia vau. Ua taui râ to ˈu oraraa maoti te parau mau o te Bibilia ta ˈu i haapii mai.” Ua turai te haapiiraa Bibilia ia Jemal ia faaea i te orure hau. Rahi noa ˈtu te taata i te haapii i te Bibilia, e iti mai ïa te taata o te rave i te mau ohipa tano ore.

16. No te aha oe e hinaaro ai e poro i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua?

16 Mai ia Iesu, e hinaaro tatou e faaite i te taata atoa o te Faatereraa arii a te Atua te ravea hoê roa. E faaitoito teie tiaturiraa i te feia tei faaruru i te mau ohipa tano ore. (Ier. 29:11) Te na ô ra Stacy, tei faahitihia na mua ˈtu: “Ua tauturu te parau mau ia ˈu i roto i te mau tupuraa tano ore. Oia mau, te faaohipa ra Iehova i te Bibilia no te tamahanahana ia tatou.” No reira, no te faaite ia vetahi ê i te parau fafau tamahanahana e faaore te Atua i te mau ohipa tano ore atoa, mea faufaa ia faaineine maitai ia oe. Ia papu atu â ia oe mea mau te mau haapiiraa ta tatou i hiˈopoa mai nei, ohie noa ˈtu ïa no oe ia faaite i te reira i te fare haapiiraa aore ra i te vahi raveraa ohipa.b

17. E nafea Iehova e tauturu ai ia tatou?

17 Ua ite tatou e tupu noa te mau ohipa tano ore no te mea o Satani “te arii o teie nei ao.” A tiai noa ˈi râ ia ‘tiavaruhia o ˈna i rapae,’ e tauturu Iehova ia tatou ia faaoromai tamau. (Ioa. 12:31) I roto i ta ˈna Parau, ua faaite mai Iehova no te aha i rahi ai te ohipa tano ore, eaha atoa to ˈna huru a ite ai i te taata ia mauiui. (Sal. 34:17-19) Na roto i te hiˈoraa o ta ˈna Tamaiti, ua haapii mai o ˈna e nafea tatou i mua i te mau ohipa tano ore, e e faaore roa ta ˈna Faatereraa arii i te mau fifi. (Pet. 2, 3:13) E tamau anaˈe ïa i te poro i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua ma te itoito rahi, tae roa ˈtu i te taime e î roa ˈi te fenua i “te parau-tia e te afaro.”—Isa. 9:7.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • No te aha tatou e au ore ai i te mau ohipa tano ore?

  • No te aha tatou e ore ai e turu i te mau faanahoraa taata no te faaore i te parau-tia ore?

  • Eaha ta tatou e rave i teie nei?

HIMENE 158 E ore to Iehova mahana e taere!

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

b A hiˈo atoa i te tuhaa hau A numera 24-27 o te buka rairai A here i te taata: A faariro ei pǐpǐ.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono