Na faanahoraa apî no te poro i te vahi taata
1. Eaha te hiˈoraa ta te mau Kerisetiano matamua i vaiiho mai?
1 Aita te mau Kerisetiano matamua i poro noa na te mau fare i te vahi taata atoa râ. (Ohi. 20:20) Ua haere ratou i te hiero, te vahi e farereihia ˈi te taata. (Ohi. 5:42) I Ateno, ua poro te aposetolo Paulo i te mau mahana atoa i te matete. (Ohi. 17:17) E poro iho â tatou i te parau apî oaoa na mua i tera e tera fare. E na reira atoa râ i te mau vahi tapearaa pereoo, tapihoo, aua faafaaearaa, aroâ e te vai ra ˈtu â. Noa ˈtu e te faaitoitohia ra te feia poro atoa ia horoa i te faaiteraa i te vahi taata, e rave rahi te nehenehe e apiti i na faanahoraa apî e piti.
2. Eaha tei tamatahia i Novema 2011?
2 Pororaa taa ê i te oire: Mai tei faaitehia ˈtu i te api 16 e 17 o te Annuaire 2013, ua tamatahia i te poro i te oire ra o New York i Novema 2011. Ua tuuhia te mau papai na roto e rave rau reo i nia i te mau iri e vairaa vea turairai i te mau vahi o te oire e haere rahi ai te taata. E tausani tei itehia i te mau mahana atoa. Te vai ra vetahi e noho ra i roto i te mau fare tahua rau e tei ore i farereihia i ǒ ratou. Ua anaanatae roa te taata i pûpûhia ˈi e 3 797 vea e 7 986 buka i roto noa hoê avaˈe. Mea rahi atoa tei ani i te haapiiraa Bibilia. Ua faatae-oioi-hia ïa to ratou mau vahi nohoraa i te mau amuiraa ia farereihia ˈtu ratou.
3. Ihea e rave-atoa-hia ˈi tera faanahoraa?
3 I te mea e ua manuïa tera faanahoraa, e na reirahia i te tahi atu mau vahi o te ao ua rahi te taata i te mau oire. Na te amaa o tera fenua e faaoti ihea e na reira ˈi. E pinepine, e maitihia te mau oire mea rahi te ravea faautaraa taata, piha ohipa e fare tahua rau. E faatae te amaa i te mau aratairaa i te feia e apiti i tera taviniraa. Noa ˈtu e i te tahi mau vahi e maiti-atoa-hia te mau pionie tauturu, o te mau pionie tamau e taa ê te faaohipahia no te pororaa taa ê i te oire.
4. Ia nafea tei apiti i te pororaa taa ê i te oire?
4 E nafea ia poro? E tiai tei apiti i te pororaa taa ê i te oire ia tapiri mai te taata i te iri aore ra vairaa vea. I muri aˈe, e parau te mau pionie ia maiti i te papai ta ˈna e anaanatae a pahono atu ai i te mau uiraa. Eita e faahitihia te parau o te mau ô ua rave-anaˈe-hia te vea. Ia anihia mai râ, e faataa paha te mau pionie e e nehenehe e hapono i te ô horoa noa i te vahi nohoraa papaihia i roto i te vea. Ia tano, e ani ratou: “E hinaaro anei oe i te hoê farerei-faahou-raa?” aore ra “Ua ite anei oe e nehenehe e haapii i te Bibilia ma te tamoni ore?”
5. Ua faufaahia anei na hoa faaipoipo ia apiti i tera faanahoraa?
5 E faufaa-mau-hia ia apiti i tera faanahoraa. Ua papai na hoa faaipoipo: “A tia noa ˈi i pihai iho i te iri e a ite ai e tausani taata, ua putapû roa to maua aau i te iteraa i te ohipa rahi e ravehia ra no te poro na te ao atoa nei. A ite ai e te tâuˈa mau ra Iehova i teie nahoa rahi taata, ua itoitohia maua ia haafaufaa noa i te pororaa. Ua manaˈo atoa maua ia Iehova e hiˈo ra i te aau o te taata e haere ra na mua i te iri a imi atu ai i tei au ia ˈna. Ua ite mau atoa maua i te turu a te mau melahi, to tatou mau hoa rave ohipa.”
6. (a) Eaha te taviniraa apî ta te mau amuiraa e faanaho e no te aha e ere ai mai te pororaa taa ê i te oire? (b) Ehia amuiraa te haa amui no te poro i te vahi taata?
6 Pororaa i te vahi taata faanahohia e te mau matahiapo: Hau atu i te pororaa taa ê i te oire, te vai ra te tahi atu taviniraa apî ta te mau tino matahiapo e faanaho. E faaohipa ïa te feia poro i te tahi iri aore ra vairaa vea turairai i te vahi taata i roto i te tuhaa fenua o ta ratou amuiraa. E ere ïa mai te pororaa taa ê i te oire o te faaohipa ra hoi i te mau pionie no e rave rahi amuiraa tapiri atu i te mau oire maitihia e te amaa.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia “E haa amui anaˈe.”
7. I te vahi taata e tano, e nafea te mau matahiapo e faanaho ai i te pororaa?
7 E feruri te mau matahiapo teihea vahi taata o te tuhaa fenua a te amuiraa e mea tano ai ia faanaho i tera huru pororaa. E nehenehe e tuu i te tahi iri aore ra vairaa vea turairai i te mau aroâ, aua faafaaearaa, aroâ tapihooraa, nohoraa o te haapiiraa tua toru, tauraa manureva, fare toa rahi e vahi tiairaa pereoo mataeinaa. E na reira atoa ia faatupuhia te tahi hoohooraa aore ra faaiteiteraa. Ia matau te taata i te ite i te iri i te hoê â vahi, taime e mahana. E au atoa e mea maitai aˈe ia tuu i te iri i te vahi mea rahi te fare toa e i te hoê aroâ mea taata roa i te tahi ïa vairaa vea turairai haihai. I nia i ta tatou reni Internet, e nehenehe te mau matahiapo e rave mai i te mau api parau faaiteite faaineine taa-ê-hia no Te Pare Tiairaa, A ara mai na! e buka Bibilia haapii no te poro i te vahi taata. E haapao maitai tei apiti i tera huru pororaa i te mau aratairaa i faahitihia ˈtu na no te pororaa i te oire oia atoa i ta te tiaau no te taviniraa. Ia farerei ratou i te tahi taata i anaanatae i te poroi e aita e noho ra i roto i ta ratou tuhaa fenua, e mea tia ia faaî oioi i te api parau Veuillez suivre l’intérêt (S-43) a horoa ˈtu ai i te papai parau o te amuiraa.
8. Ia ore te amuiraa e faanaho i te pororaa i te vahi taata, eaha te nehenehe e rave no te horoa i te faaiteraa?
8 A faanaho ia oe no te poro i te vahi taata: I roto i te tuhaa fenua a vetahi amuiraa, eita paha e tano ia tuu i te tahi iri aore ra vairaa vea turairai. Noa ˈtu râ, e faaitoitohia te feia poro ia horoa i te faaiteraa i te vahi taata. I roto i ta outou tuhaa fenua, mea taata roa anei te tahi vahi hoohooraa, fare toa e aua faafaaearaa e e faatupu-pinepine-hia anei te tahi faaiteiteraa? Mai te peu e e, e oaoa iho â oe i te poro i te vahi taata.
9. No te aha e mea tia ˈi ia poro i te vahi taata?
9 Te hinaaro ra Iehova ‘ia ora te taata atoa, e ia noaa te ite i te parau mau.’ (Tim. 1, 2:4) Hou te hopea, te tutava nei ïa tatou i te poro i te poroi o te Basileia i te taata e rave rahi. (Mat. 24:14) I te tahi mau vahi, mea fifi roa ia farerei i te taata i ǒ ratou. E nehenehe râ e tauaparau atu i te vahi taata. No vetahi, o te pororaa i te vahi taata anaˈe te ravea no te faaroo i te parau apî oaoa. E rave faahope anaˈe ïa i ta tatou taviniraa ma te poro i te vahi taata.—Tim. 2, 4:5.
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
E haa amui anaˈe
Te poro nei paha to te mau amuiraa tapiri i te hoê â aroâ, vahi tapearaa pereoo e tapihooraa aore ra tiairaa pereoo mataeinaa. Ua vaiiho te taata poro no e rave rau amuiraa i te mau vea i roto i te hoê â hotera, piha tiairaa aore ra ohipa e vahi puˈaraa ahu. Noa ˈtu e e ere hoe â taime to te feia poro haereraa ˈtu, ua riri te feia tapihoo e taata no reira. Mea maitai ïa ia poro noa i te vahi taata i roto i te tuhaa fenua o ta outou amuiraa.
Mai te peu e te hinaaro ra vetahi e poro i te vahi taata i roto i te tuhaa fenua a te amuiraa tapiri, e mea tia ia farerei i te tiaau no te taviniraa o ta outou amuiraa. Na ˈna ïa e ani i te parau faatia i te tiaau no te taviniraa o tera amuiraa. E haa amui to te mau amuiraa reo ê e poro ra i te hoê â aroâ ia ore te feia no reira e riri faufaa ore noa. Ia na reira anaˈe te taata poro atoa, e ravehia ïa te ohipa “ma te tia e ma te nehenehe.”—Kor. 1, 14:40.
[Hohoˈa i te api 6]
[Hohoˈa i te api 6]