E nafea ia faaohipa i te buka rairai Parau apî oaoa a te Atua?
Buka rairai apî faaineinehia no te mau hoˈiraa e farerei e no te haamata i te mau haapiiraa Bibilia
1. Eaha te buka rairai i matara mai i te tairururaa mataeinaa “A tiai i to aau!” o te tauturu mai ia hoˈi e farerei i te taata e no te haamata i te mau haapiiraa Bibilia?
1 Ua oaoa tatou i te matararaa mai te hoê buka rairai apî i te tairururaa mataeinaa “A tiai i to aau!” o te tauturu mai ia hoˈi e farerei i te taata e ia haamata i te mau haapiiraa Bibilia. Na te reira ïa e mono i te buka rairai Titau. E tuea na papai e piti no te poto e te ohie o te mau haapiiraa. E tauturu mau te reira ia haamata i te mau haapiiraa i te pae opani. O te mau titauraa Kerisetiano tei faataahia i roto i te buka rairai Titau. No te piahi apî, e ere i te mea ohie ia farii i te tahi. Area teie buka rairai apî, o te parau apî oaoa ïa o te Bibilia te haamahitihitihia.—Ohi. 15:35.
2. No te aha te buka rairai Parau apî oaoa a te Atua i faaineinehia ˈi?
2 No te aha te reira i faaineinehia ˈi? Ua ani te mau taeae na te ao nei i te tahi papai ohie ia anaanatae te taata i te parau mau hou a faahaere atu ai i roto i te buka Bibilia haapii. E oaoa ˈtu â te feia e taiâ i te rave i te buka i te faaohipa i te hoê buka rairai. Hau atu â, mea ohie aˈe ia huri i te reira na roto e rave rahi reo.
3. Eaha te taa-ê-raa o teie buka rairai e te tahi atu mau papai?
3 Te faaineineraahia: Mea ohie ia taio te rahiraa o ta tatou mau papai e ia taa i te parau mau noa ˈtu e aita e taata no te tauturu mai. I teie râ, mea taa ê. Ua faaineinehia teie buka rairai no te haapii i te Bibilia e te tahi atu taata. Ia pûpûhia ˈtu te reira, mea maitai aˈe ia tauaparau i nia hoê aore ra e piti paratarafa. No te poto hoi o te reira, e nehenehe ïa e hiˈopoa i te pae opani aore ra i te vahi raveraa ohipa. No te haamata i te hoê tauaparauraa Bibilia, mea au ia hiˈopoa i te haapiiraa matamua, e nehenehe râ e maiti i te tahi atu.
4. E nafea teie buka rairai e tauturu mai ai ia faaohipa i te Bibilia no te haapii atu?
4 I roto i te rahiraa o ta tatou mau papai, tei roto i te mau paratarafa te mau pahonoraa. I teie râ, tei roto ïa i te Bibilia. Mea au aˈe iho â na te taata ia faaohipa i te reira i ta tatou mau papai no te haapii. Aita te parau o te mau irava i papaihia. Ia taiohia ïa te reira i roto i te Bibilia. E taa ïa te mau piahi e na te Atua e haapii ra ia ratou.—Isa. 54:13.
5. No te aha mea faufaa ˈi ia faaineine maitai te taata haapii no te haapiiraa taitahi?
5 Eita te buka rairai e faataa i te mau irava atoa. No te aha? Ia matau te piahi i te ui e ia faaohipa te taata haapii i to ˈna ite. No reira, mea faufaa ia faaineine maitai no te haapiiraa taitahi. Tera noa râ, eiaha e paraparau rahi. Mea au iho â na tatou ia faataa i te mau irava Bibilia. Mea hau aˈe râ na te piahi e na reira. E faaohipa anaˈe ïa i te mau uiraa tano e te au.—Ohi. 17:2.
6. E nafea ia faaohipa i te buka rairai: (a) i te mau vahi aita te taata e tiaturi ra i te Atua e te Bibilia? (b) i tera e tera fare? (c) no te haamata i te haapiiraa Bibilia? (d) a hoˈi ai e farerei i te taata?
6 Mai te tahi atu mau buka haapii, e nehenehe e pûpû i teie buka rairai i te mau taime atoa noa ˈtu e ere tera te pûpûraa o te avaˈe. E rave rahi te oaoa i te faaohipa i te reira no te haamata i te haapiiraa Bibilia i te pae opani. Hau atu â, mai tei parauhia i te tairururaa mataeinaa, ia faaohipa oe i te reira, “e riro te mau hoˈi-faahou-raa e farerei ei mea anaanatae roa!”—A hiˈo i te mau tumu parau tarenihia i te api 7-9.
7. E nafea paha oe e faatere ai i te haapiiraa Bibilia e teie buka rairai?
7 E nafea ia faatere i te haapiiraa? E nehenehe e haamata i te aparauraa ma te taio i te uiraa papai-meumeu-hia. I muri iho, a na reira atoa no te paratarafa e irava papai-faahipa-hia. A faaohipa i te mau uiraa tano e te au no te tauturu i te taata fare ia taa i te auraa o te irava. Hou a hiˈopoa ˈi i to muri mai tuhaa, a ui faahou i tei papai-meumeu-hia no te ite e ua taa mau anei ia ˈna tei haapiihia. No te mau farereiraa matamua, e hiˈopoa noa paha oe hoê uiraa. I muri aˈe, e nehenehe te mau aparauraa e maoro atu â.
8. E nafea a faahiti ai tatou i te mau irava e no te aha?
8 O te mau irava i muri noa mai i te mau parau “A taio” te pahono oioi i te uiraa papai-meumeu-hia. Ia faahiti oe i te hoê irava, a haapae i te parau “Ua papai te aposetolo Paulo” aore ra “A hiˈo na i ta Ieremia i tohu.” E na ô paha te taata fare e te taio ra tatou i te mau manaˈo taata. Mea maitai aˈe ia parau, “Te na ô ra te Parau a te Atua” aore ra “A hiˈo na i ta te Bibilia i tohu.”
9. E titauhia anei ia hiˈopoa i te mau irava atoa?
9 E titauhia anei ia hiˈopoa i te mau irava atoa aore ra tera noa i muri mai i te mau parau “A taio”? Na oe e faaoti ia au i te tupuraa. Aita te mau irava i papaihia ia ite noa tatou ihea e imi ai i roto i te Bibilia. E haapiiraa te huti mai ia tauaparau i nia i te irava taitahi. Mai te peu e aita to te piahi e taime, aita atoa o ˈna e anaanatae ra aore ra mea fifi no ˈna ia taio, mea au ia hiˈo noa i te mau irava i muri aˈe i te mau parau “A taio.”
10. Afea e faahaere ai te haapiiraa i roto i te buka Bibilia haapii?
10 Afea e faahaere ai i roto i te buka Bibilia haapii? I muri aˈe noa tau aparauraa e a matau ai oia i te haapii tamau i te Bibilia e nehenehe ai tatou e faahaere i roto i te buka Bibilia haapii aore ra e faahope i te buka rairai Parau apî oaoa. E faaohipa te taata poro i te paari no te ite afea e na reira ˈi. Ia tupu te reira, mea titauhia anei ia haamata i te pene matamua o te buka Bibilia haapii? Aita. Mea taa ê iho â te tupuraa o te taata. E faufaahia râ te rahiraa o te piahi ia hiˈopoa ˈtu â i te mau tumu parau haapii-ê-na-hia i roto i te buka Bibilia haapii.
11. No te aha e faaohipa maitai ai i teie buka rairai apî?
11 Na te ao nei, mea varavara te parau apî oaoa. E fanaˈoraa rahi ïa ia faaite i te parau apî maitai roa ˈˈe oia hoi, te faatere ra te Basileia o te Atua e ua fatata roa i te haamau i te hoê ao apî i reira e vai mau ai te parau-tia! (Mat. 24:14; Pet. 2, 3:13) Ua papu ia tatou e e rave rahi te faaroo i teie poroi no roto mai i teie mau parau faaurua: “Te nehenehe o te avae o te vea i nia i te mouˈa, o tei hopoi mai i te parau maitai ra, o tei faaite hua mai i te parau hau ra! o tei hopoi mai i te parau oaoa e te maitai ra, o tei faaite hua mai i te ora ra! o tei parau mai ia Ziona, Tei to Atua ra te hau!” (Isa. 52:7) E faaohipa anaˈe ïa i teie buka rairai no te faaite i te parau apî oaoa a te Atua i tei poihâ!
[Hohoˈa i te api 7]
I te vahi aita te taata e tiaturi ra i te Atua e te Bibilia:
● I te tahi mau tuhaa fenua, ua itea i te feia poro e eita te taata e farii i te tauaparau ia faaohipahia te mau taˈo “Atua” e “Bibilia.” No reira, i te farereiraa matamua, mea maitai aˈe ia tauaparau i nia i te tahi mau tumu parau ta ratou e haapeapea ra mai te faufaaraa o te hoê faatereraa maitai, ihea e itehia ˈi te tauturu e au no te utuafare e eaha to tatou ananahi. E tauaparau paha orua na mua i nia i te vai-mau-raa o te Atua aore ra e haapapu atu oe ia ˈna e e parau mau ta te Bibilia. I muri aˈe noa tera mau aparauraa e nehenehe ai e pûpû atu i te buka rairai Parau apî oaoa.
[Hohoˈa i te api 8]
I tera e tera fare:
● “Te haere maira vau e farerei ia oe no te faaite eaha ta te Atua i opua no te taata no a muri aˈe. Ua ui ê na anei oe e e faaore anei te Atua i te mauiui? [A vaiiho ia ˈna ia pahono.] Te faaite ra teie buka rairai ihea e ite ai i te pahonoraa i roto i te Bibilia. [A horoa ˈtu i te buka rairai e a taio i te paratarafa matamua o te haapiiraa 1 e te Ieremia 29:11.] Ia au i te reira, e tano anei ia manaˈo e te hinaaro ra te Atua i te hoê oraraa maitai aˈe no tatou? [A vaiiho ia ˈna ia pahono.] Mai te peu e e hinaaro oe, teie ta oe buka rairai. I te tahi atu mahana, e hiˈopoa tâua i te piti o te paratarafa no te ite i te pahonoraa a te Bibilia i teie uiraa, e nafea te Atua e faaore ai i te mau tumu o te mauiui?” E taime anaˈe to te taata fare i te farereiraa matamua, e nehenehe e taio e e tauaparau i nia i te piti o te uiraa o tera haapiiraa.
● “Mea au na te taata e rave rahi ia pure, ia fifihia iho â râ ratou. Te na reira ra anei oe i te tahi mau taime? [A vaiiho ia ˈna ia pahono.] No oe, e faaroo anei te Atua i te mau pure atoa aore ra te au ore ra o ˈna i te tahi? [A vaiiho ia ˈna ia pahono.] Te vai ra ia ˈu te hoê buka rairai e faaite ra eaha ta te Bibilia e pahono ra no nia i tera mau uiraa. [A horoa ˈtu i te hoê, e a hiˈopoa i te paratarafa matamua o te haapiiraa 12 e te tuhaa ra “A taio.”] E ere anei i te mea faahiahia e te hinaaro ra te Atua e faaroo ia tatou? Ia fariihia râ ta tatou mau pure e ana, e mea tia ia ite o vai mau na o ˈna. [A huri i te haapiiraa 2 e a faaite i te mau upoo parau.] Ia hinaaro oe, teie ta oe buka rairai. I te tahi atu taime, e nehenehe tâua e hiˈo i te mau pahonoraa a te Bibilia i teie mau uiraa faufaa mau.”
● “Te haapeapea ra te taata no to ratou ananahi. I to oe manaˈo, e maitai anei te oraraa? [A vaiiho ia ˈna ia pahono.] Ua maere e rave rahi i te parau apî oaoa o te Bibilia. Teie te tahi uiraa pahonohia e te Bibilia.” A horoa ˈtu i te hoê buka rairai e a ani ia ˈna ia maiti i te uiraa ta ˈna e anaanatae roa ˈˈe i te api hopea. I muri iho, a faaite atu i te tereraa o te haapiiraa. A faanaho no te hoˈi atu e farerei no te hiˈopoa i to muri atu uiraa.
[Hohoˈa i te api 9]
No te haamata i te haapiiraa:
● “Ua haere mai vau e hiˈo ia oe no te faataa ˈtu e nafea ia haapii i te Bibilia maoti teie buka rairai. Ahuru ma pae haapiiraa to roto o te faaite ra ihea roa oe e ite ai i te mau pahonoraa o te mau uiraa faufaa roa i roto i ta oe iho Bibilia. [A faaite i te api matamua e te hopea.] Ua tamata ê na anei oe i te haapii i te Bibilia? [A vaiiho ia ˈna ia pahono.] A hiˈo na, mea ohie roa. [A hiˈopoa i te paratarafa matamua o te uiraa 3 i te haapiiraa 3 e a taio i te Apokalupo 21:4, 5. Ua tano anaˈe a na reira ˈtoa no to muri atu paratarafa e irava.] Ia hinaaro oe, e vaiiho atu vau i teie buka rairai. Te faaitoito nei matou ia tamata i te haapii. Mai te peu e e au oe, e hoˈi mai au. I te tahi atu mahana, e nehenehe tâua e hiˈopoa i te haapiiraa matamua. A hiˈo na e ere i te mea roa.”
[Hohoˈa i te api 9]
No te hoˈi-faahou-raa e farerei:
● “Ua oaoa roa vau i te farerei faahou ia oe. Ua afai mai au i teie buka rairai. E rave rahi uiraa faufaa te pahonohia e te Bibilia. [A horoa ˈtu i te hoê buka rairai ma te faaite atu i te api hopea.] Teihea tumu parau ta oe e anaanatae roa ˈˈe? [A vaiiho ia ˈna ia pahono a huri atu ai i te api o te haapiiraa.] E faaite atu vau e nafea ia faaohipa i teie buka rairai no te ite i ta te Bibilia pahonoraa. [A faaite atu i te tereraa o te haapiiraa ma te tauaparau i nia hoê aore ra e piti paratarafa e irava i muri iho i te parau “A taio.”] Mea ohie roa ia haapii i te Bibilia, e ere anei?” A vaiiho atu i te buka rairai e a faanaho no te hoˈi faahou e farerei. Ua hope anaˈe te haapiiraa, e tauaparau paha orua i nia i te tahi atu tumu parau ta ˈna e maiti, aore ra e haamata orua i te hiˈopoa i te haapiiraa matamua.