No te aha tatou e hoˈi pinepine ai
1. Eaha te uiraa e tupu mai no nia i ta tatou ohipa pororaa?
1 I te vahi e rave rahi, te poro pinepine roa nei tatou i ta tatou tuhaa fenua. Te tamau nei tatou i te patoto i taua noâ mau fare ra, noa ˈtu e ua parau aˈena mai paha te fatu fare e aita o ˈna e anaanatae ra. No te aha tatou e tamau ai i te farerei i te feia aita i farii maitai mai i mutaa iho ra?
2. Eaha te tumu rahi e tamau ai tatou i roto i te taviniraa?
2 Te here ia Iehova e i te taata: Te tumu rahi tatou e tamau ai i roto i te pororaa, o to tatou ïa here ia Iehova. E turai to tatou mafatu ia tatou ia tamau i te parau ia vetahi ê no nia i to tatou Atua rahi. (Luka 6:45) E turai to tatou here ia Iehova ia tatou ia auraro i ta ˈna mau faaueraa e ia tauturu ia vetahi ê ia na reira atoa. (Mas. 27:11; Ioa. 1, 5:3) E ere no te fariiraa a te taata tatou e faaoromai ai ma te haapao maitai i roto i teie ohipa. A hamani-ino-atoa-hia ˈi te mau Kerisetiano o te senekele matamua, ua tamau ratou i te poro “aore e mahana tuua.” (Ohi. 5:42) Ia ore te taata e faaroo, eiaha e vaiiho i te reira ia faatoaruaru ia tatou, e tapea maite tatou, ma te faaite i te hohonu o to tatou here e paieti ia Iehova.
3. E nafea te here i te taata e tauturu ai ia tatou ia tamau i te poro?
3 E tamau atoa tatou no to tatou here i to tatou taata-tupu. (Luka 10:27) Eita Iehova e hinaaro i te hoê noa ˈˈe ia pohe. (Pet. 2, 3:9) I roto atoa i te tuhaa fenua ohipa-pinepine-hia, te ite râ tatou i te feia e hinaaro ra e tavini ia Iehova. Ei hiˈoraa, i Guadeloupe, 1 i nia i te 56 taata atoa e Ite no Iehova ïa, e 214 tei bapetizohia i te matahiti i mahemo. Fatata e 20 000 tei tae mai i te Oroa haamanaˈoraa, fatata 1 i nia i te 22 taata atoa i Guadeloupe!
4. E nafea te mau tuhaa fenua e taui ai?
4 Te mau tauiraa i roto i te tuhaa fenua: Te tauiui tamau nei te huru o ta tatou tuhaa fenua. Ia farerei tatou i mua nei i te mau taata o te hoê utuafare e aita e pahono mai, e iriti mai paha te hoê melo taa ê o te utuafare fetii—peneiaˈe hoê o tei ore roa i faaroo aˈenei i ta tatou poroi—i te opani e e faaroo mai. Aore ra e itea mai paha ia tatou te feia apî e faaea ra i reira o tei anaanatae. E paari mai te mau tamarii e mea patoi te mau metua e e faarue i te fare. E oaoa paha tera feia i te faaroo i te poroi o te Basileia.
5. Eaha paha te turai i te taata ia farii rahi mai?
5 E taui atoa te taata. E taata “faaino . . . e te hamani ino, e te hauti” te aposetolo Paulo i mutaa iho. (Tim. 1, 1:13) Oia atoa, aita e rave rahi o te tavini nei ia Iehova i teie mahana i anaanatae na i te parau mau. Ua patoi atoa paha vetahi i te parau apî maitai i te hoê taime. A taui ai te huru tupuraa o te ao, e turaihia paha vetahi feia patoi aore ra te feia aita e tâuˈa ra ia faaroo. E farii rahi mai paha te tahi atu i muri aˈe i to ratou iho faarururaa i te hoê ati, mai te hoê fetii i pohe, te ereraa i te ohipa, te hoê fifi i te pae moni, aore ra te hoê maˈi.
6. No te aha e mea tia ˈi ia tamau tatou i te poro ma te aau tae?
6 Te haere atu ra teie faanahoraa o te mau mea i te hopea, te vitiviti ra râ ta tatou ohipa pororaa e haapiiraa. (Isa. 60:22) No reira, e tamau tatou i te poro ma te aau tae e i te tutava i te tapea i te hoê hiˈoraa tano. E faaroo mai paha te taata ta tatou e paraparau i mua nei. E mea tia ia paraparau tatou! ‘Tei te na reira hoi e ora ˈi tatou e te feia atoa e faaroo mai ia tatou ra.’—Tim. 1, 4:16.