E faaite noa anaˈe i te mau ohipa taa ê a Iehova
1. Eaha te tahi mau ohipa taa ê a Iehova mea au roa na outou?
1 Aita e taata e tia ia faaau ia ˈna i to tatou Atua rahi ra o Iehova. Ua papai Davida e: “E rave rahi, e tau Atua, e Iehova, te mau ohipa taa ê i ravehia e oe ra, e to oe ra manaˈo ia matou nei e ore e tia ia taio noa ˈtu i mua ia oe na.” (Sal. 40:5) I roto i ta ˈna mau ohipa, te vai ra te poieteraa i te ao nui, te Basileia Mesia, ta ˈna mau ohipa hamani maitai i to ˈna nunaa e i te ohipa pororaa i te ao nei. (Sal. 17:7, 8; 139:14; Dan. 2:44; Mat. 24:14) Na to tatou here ia Iehova e to tatou mauruuru no te mau mea atoa ta ˈna i rave no tatou, e turai ia tatou ia paraparau no nia ia ˈna ia vetahi ê. (Sal. 145:5-7) I Mati, Eperera, e Me, e nehenehe tatou e na reira ˈtu â.
2. Eaha te maitai e noaa mai i te taviniraa pionie tauturu?
2 Pionie tauturu: E nehenehe anei outou e faanaho i ta outou porotarama no te rave e 50 hora i roto i te taviniraa i te roaraa o te hoê (aore ra hau atu) o na avaˈe ohipa taa ê? E hoona mau â ta outou mau tutavaraa i te faatano i ta outou porotarama. (Eph. 5:16) Mea rahi tei ite e maoti te taviniraa pionie tauturu e maitai ai ta ratou taviniraa. Aita ratou e haama faahou ra ia poro e te faaohipa ˈtu â ra ratou i te Bibilia. Ma te poro atu â, mea ohie aˈe ia atuatu i te anaanatae o te taata ta tatou e farerei, e ua haamata vetahi aita i faatere aˈenei i te haapiiraa bibilia, i te hoê haapiiraa i to ratou riroraa ei pionie tauturu. I te mea e e titau te taviniraa pionie tauturu ia haa tatou no te maitai o vetahi ê, e oaoa ïa tatou.—Ohi. 20:35.
3. Mea nafea i tia ˈi i te tahi pae ia riro ei pionie tauturu noa ˈtu te hoê huru tupuraa fifi?
3 Eiaha e manaˈo oioi roa e eita e tia ia outou ia rave i tera taviniraa no to outou huru tupuraa. E piti tamarii e e ohipa taime taatoa ta te hoê matahiapo tei riro ei pionie tauturu i te matahiti i mahemo. Eaha ta tera taeae ohipa roa i rave? I te mea e e rave oia i te ohipa e pau aˈe te hebedoma, ua opua oia e poro maoro i te hopea hebedoma, ma te haamata na te purumu i te hora 7 i te poipoi i te Mahana maa. Mea rahi te melo o te amuiraa i roto i te hoê â tupuraa tei riro atoa ei pionie; ua turu e ua faaitoito ratou te tahi i te tahi. I roto i te tahi atu amuiraa, ua faaoti te hoê tuahine e 99 matahiti e riro ei pionie i Me, i to ta ˈna tamahine aniraa ia ˈna e apiti atu ia ˈna. Ua tauturu te tahi atu mau taeae e tuahine o te amuiraa i taua tuahine ruhiruhia ra, ma te turai i to ˈna parahiraa turai i tera opani i tera opani e i te mau haapiiraa bibilia. Ua poro atoa oia na roto i te niuniu paraparau, na te purumu e na roto i te rata. Ua papu ia ˈna e e ere maoti to ˈna iho puai i tia ˈi ia ˈna, maoti noa râ ta Iehova tauturu.—Isa. 40:29-31.
4. Eaha paha ta tatou e hiˈo ia haamau tatou i te hoê porotarama no te riro ei pionie tauturu?
4 A tamata i te faataa i te hoê porotarama e tano aˈe i to outou huru tupuraa. Eita e ore e e tauturu na porotarama i roto i teie tumu parau hau, ia outou. E ohipa taatoa anei ta outou aore ra te haere noa ra anei outou i te haapiiraa? E tano aˈe paha ïa ia poro outou i te hopea hebedoma. Mai te peu e mea maˈimaˈi outou e eita ta outou e nehenehe e poro maoro i te roaraa o te mahana, mea maitai aˈe paha ïa ia poro rii outou i te mahana taitahi. A paraparau e vetahi ê i to outou hinaaro e riro ei pionie tauturu. E haamau atoa paha ratou i taua fa ra.
5. Eaha te mau fa ta te feia apî e nehenehe e haamau no Mati, Eperera e Me?
5 E nafea te feia apî e apiti ai: E oaoa Iehova ia paraparau te feia apî no nia i ta ˈna mau ohipa taa ê. (Sal. 71:17; Mat. 21:16) Mai te peu e mea apî outou e ua bapetizohia, e nehenehe outou e riro ei pionie tauturu i te hoê avaˈe te vai ra te faaearaa haapiiraa. Mai te peu e eita e nehenehe, no te aha e ore ai e haamau i te hoê fa taa maitai no te poro atu â e no te haamaitai i ta outou taviniraa i te roaraa o na avaˈe e toru? Mai te peu e te apee ra outou i to outou mau metua i roto i te taviniraa e tae mai i teie nei, e ere â râ outou i te taata poro bapetizo-ore-hia, teie ïa te taime no te faaî i te mau titauraa. Eiaha e manaˈo e e titauhia ia ite outou i te pahonoraa o te mau uiraa bibilia atoa aore ra ia faito to outou ite e to te feia paari bapetizohia. Te taa ra anei ia outou te mau haapiiraa bibilia tumu? Te faatura ra anei outou i te mau ture aveia morare o te Bibilia? Te hinaaro ra anei outou ia matauhia outou ei Ite no Iehova? Mai te peu e e, a paraparau atu i to outou mau metua. E nehenehe ïa ratou e farerei i te mau matahiapo e o outou ia papu e te faaî maitai ra outou i te mau titauraa.—A hiˈo i te buka Notre ministère, api 98-100.
6. E nafea ia tauturu i te mau piahi ia riro ei feia poro i te parau apî maitai?
6 E tauturu anaˈe ia vetahi ê ia poro: E faaî paha te mau piahi e haere ra i mua i te mau titauraa no te riro ei feia poro i te roaraa o na avaˈe ohipa taa ê i mua nei. Mai te peu e te haere maitai ra ta outou piahi Bibilia i mua, a ani i te tauturu a te tiaau no ta outou haapiiraa buka aore ra te tiaau no te taviniraa. E nehenehe hoê o raua e apiti atu i te haapiiraa no te hiˈo i te mau haereraa i mua a te piahi. Mai te peu e te faaî ra oia i te mau titauraa e te hinaaro ra oia e poro, e nehenehe te tiaau peretiteni e ani e piti matahiapo ia farerei i te piahi e o outou. (A hiˈo La Tour de Garde o te 15 no Novema 1988, api 17.) Ia fariihia te piahi ei taata poro, a haamata oioi i te faaineine ia ˈna i roto i te taviniraa.
7. E nafea ia turu i te feia aita e poro pinepine ra aore ra aita e poro faahou ra?
7 Mea maitai ia haapao taa ê te mau tiaau no te haapiiraa buka i te mau melo o ta ratou pǔpǔ aita e poro faahou ra aore ra aita e poro pinepine ra. A ani roa ˈtu ia ratou ia poro e o outou. Mai te peu e mea maoro to ratou oreraa e poro faahou, mea maitai aˈe ia paraparau e piti matahiapo ia ratou no te ite e te faaî noa ra anei ratou i te mau titauraa. (A hiˈo i te Pahonoraa i ta outou mau uiraa i roto i Ta tatou taviniraa i te Basileia no Novema 2000.) E turai paha te itoito rahi o te amuiraa i te roaraa o na avaˈe ohipa taa ê ia ratou ia poro tamau â.
8, 9. Eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e rave no te atuatu i te anaanatae o te amuiraa i tera ohipa taa ê?
8 E faaineine anaˈe i teie nei no te hoê ohipa rahi atu â: E te mau matahiapo, a haamata i teie nei i te atuatu i te anaanatae o te amuiraa i te taviniraa pionie tauturu. Mea rahi ta outou e nehenehe e rave maoti ta outou mau parau faaitoito e to outou hiˈoraa maitai. (Pet. 1, 5:3) Eaha hoi te numera hope e tae mai i teie nei, o te mau pionie tauturu i roto i ta outou amuiraa? E nehenehe anei e haamaitai atu â i teie matahiti? Mea maitai ia imi te mau tiaau no te haapiiraa buka e to ratou mono i te mau ravea no te faaitoito i te mau melo atoa o ta ratou pǔpǔ ia faarahi i ta ratou ohipa. E hinaaro paha te tiaau no te taviniraa e faanaho i te mau putuputuraa hau no te pororaa. A faaara oioi i te amuiraa i tei faanahohia. Ia papu outou e ua faataahia te feia poro aravihi no te faanaho i te mau pǔpǔ e e haamata e e faaoti te mau putuputuraa no te pororaa i te hora tia. (A hiˈo i te Pahonoraa i ta outou mau uiraa i roto i Ta tatou taviniraa i te Basileia no Tetepa 2001.) E hiˈo atoa te tiaau no te taviniraa e ua navai anei te tuhaa fenua, te vea, e te papai.
9 I te matahiti i mahemo, ma te aau tae, ua haamata oioi roa te mau matahiapo o te hoê amuiraa i te faahiti i te taviniraa pionie tauturu, mea rahi atoa hoi o ratou tei faaî i te hoê parau aniraa. Ua faanaho ratou i te mau putuputuraa hau no te pororaa—hoê i te hora 5 e te afa i te poipoi no te poro na te purumu, te tahi atu i te hora 3 i te taperaa mahana no te feia ua faaoti ta ratou haapiiraa, e te toru i te hora 6 i te ahiahi no te feia ua faaoti ta ratou ohipa. E e toru putuputuraa no te pororaa tei faanaho-atoa-hia i te Mahana maa. Faahopearaa: e 66 feia poro tei riro ei pionie tauturu i Eperera!
10. E nafea te mau utuafare e nehenehe ai e faaineine i te faarahi i ta ratou ohipa?
10 No te aha e ore ai e faataa i te taime, i roto i ta outou haapiiraa utuafare i mua nei, no te haamau i te mau fa au noa no te mau avaˈe e haere maira? Maoti te haa-amui-maitai-raa e te faanaho-maitai-raa, e riro atoa paha te tahi mau melo utuafare, aore ra te taatoaraa, ei pionie tauturu. Mai te peu e eita e nehenehe, a haamau i te mau fa no te faarahi i ta outou ohipa ma te poro maoro atu â i tei matauhia aore ra ma te poro pinepine atu â. A pure no te reira e te utuafare. E nehenehe outou e papu e e haamaitai Iehova i ta outou mau tutavaraa.—Ioa. 1, 3:22.
11. (a) Eaha te mau mea taa ê ta te tusia o te Mesia i faatupu? (b) Afea e ihea te Oroa haamanaˈoraa e tupu ai i ǒ outou?
11 Te ohipa taa ê roa ˈˈe a te Atua: Te faaiteraa rahi roa ˈˈe i te aroha o Iehova, o to ˈna ïa pûpûraa i ta ˈna Tamaiti ei hoo no tatou. (Ioa. 1, 4:9, 10) O te tusia taraehara te niu mana no te hoo faahou mai i te huitaata i te hara e te pohe. (Roma 3:23, 24) Na te toto i haamaniihia e Iesu i haamana i te faufaa apî, a nehenehe atu ai te mau taata tia ore e riro ei tamaiti tavai na te Atua ma te tiaturiraa e faatere i roto i te Basileia i te raˈi. (Ier. 31:31-34; Mar. 14:24) Te mea faufaa roa ˈtu â, ua faaraa Iesu i te iˈoa o Iehova maoti to ˈna auraro tia roa. (Deut. 32:4; Mas. 27:11) I te Tapati 4 no Eperera, i muri aˈe i te toparaa mahana, e tupu te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia i te ao nei.
12. Eaha te apî ia tae mai te feia e anaanatae ra i te parau mau i te Amuraa maa a te Fatu?
12 E faahanahana te oroa o te Amuraa maa a te Fatu i te mau ohipa taa ê a Iehova. E faarahi te oreroraa parau e horoahia i taua oroa ra i to tatou mauruuru no taua ô faahiahia roa ra a Iehova, tei horoa mai i te hoo. E nehenehe ïa te feia e anaanatae ra i te parau mau, e ite i te tahi atu â mau ohipa taa ê a te Atua. E ite ratou e nafea Iehova e haapii ai i to ˈna nunaa ia faaite i te auhoêraa e te aroha. (Eph. 4:16, 22-24; Iak. 3:17, 18) Ia tae mai te hoê taata i tera oroa faufaa, e nehenehe to ˈna manaˈo e taui roa; e hinaaro ïa tatou ia tae rahi mai te taata.—Kor. 2, 5:14, 15.
13, 14. O vai ta tatou e titau manihini i te Oroa haamanaˈoraa, e e nafea?
13 A titau manihini ia vetahi ê ia haere mai: A haamata i teie nei i te faaineine ma te papai i te tapura iˈoa o te feia ta outou e hinaaro e titau manihini. A papai i te iˈoa o to outou fetii tiaturi ore, feia tapiri, feia matauhia i te ohipa aore ra i te haapiiraa, feia e haapii ra aore ra i haapii na e o outou, e te feia atoa ta outou e farerei tamau nei. E papai te mau tiaau no te haapiiraa buka i te iˈoa o te feia aita e poro faahou ra.
14 A faaohipa i te mau parau titau-manihini-raa i te Oroa haamanaˈoraa e a papai aore ra a patapata maitai i te hora e te vahi o te putuputuraa, i nia iho. Aore ra a faaohipa i te titau-manihini-raa i te api hopea o te Tour de Garde o te 15 no Mati 2004 aore ra o te Réveillez-vous! o te 22 no Mati 2004. Ia piri mai te 4 no Eperera, a haamanaˈo atu i te feia o ta outou tapura iˈoa, ma te farerei roa ia ratou aore ra ma te niuniu atu.
15. E nafea ia faaite i te farii maitai i te ahiahi o te Oroa haamanaˈoraa?
15 Te mahana o te Oroa haamanaˈoraa: Ia tae oioi mai outou i te ahiahi o te putuputuraa. A faaite i te farii maitai ma te manava maitai i te feia tae apî mai. (Roma 12:13) E hopoia taa ê ta outou e haapao i ta outou mau manihini. A faaite atu e te manavahia ra ratou e o vai ratou i te tahi atu mau melo o te amuiraa. E hinaaro paha outou e haaparahi ia ratou i pihai iho ia outou. Mai te peu e aita e Bibilia aore ra e buka himene ta te hoê o ratou, a parau atu e e pee na muri ia outou aore ra i te tahi atu taata. Ia oti te oroa, ia vata outou no te pahono i ta ratou mau uiraa. Mai te peu e a tahi ra vetahi a tae mai ai, a ani atu e e hinaaro anei ratou e ite atu â i te Parau a te Atua e ta ˈna opuaraa. A pûpû i te haapii i te Bibilia e o ratou i to ratou fare.
16. Eaha te nehenehe e rave no te tauturu i te feia i tae mai i te Oroa haamanaˈoraa ia haere i mua i te pae varua?
16 E tauturu noa anaˈe i te feia i tae mai i te Oroa haamanaˈoraa: I te mau hebedoma i muri aˈe i te Oroa haamanaˈoraa, e hinaaro paha te feia i tae mai i te tauturu hau. Ia manaˈo tatou i te feia i tae tamau mai i te mau putuputuraa i te hoê tau, o te apiti nei râ i te amuiraa i te tahi noa taime i teie mahana. E rave te mau matahiapo e ia ore ratou e haamoehia, e e imi ratou i te taa no te aha tera mau taata i faaea ˈi i te haere i mua i te pae varua. A haamanaˈo atu e e tau ru to tatou. (Pet. 1, 4:7) A tauturu ia ratou ia taa e mea faufaa roa ia faaroo i te aˈoraa bibilia e putuputu tamau e te tahi atu mau tavini a te Atua.—Heb. 10:24, 25.
17. No te aha tatou e faaite noa ˈi i te mau ohipa taa ê a Iehova?
17 Mea taa ê roa te mau ohipa a Iehova, e eita e noaa ia tatou ia taa roa, noa ˈtu e e ora tatou e a muri noa ˈtu. (Ioba 42:2, 3; Koh. 3:11) No reira, eita e pau te taime no te arue ia ˈna. I te tau o te Oroa haamanaˈoraa, e nehenehe tatou e faaite i to tatou mauruuru no te mau ohipa taa ê a Iehova ma te tutava maite i te faarahi i ta tatou taviniraa.
[Tapura i te api 5]
E nehenehe anei outou e riro ei pionie tauturu ma te pee hoê o na porotarama?
Mati Tap. Mon.* Mahana Mahana Mahana Mahana Mahana Avaˈe
piti* toru* maha pae maa Taatoaraa
Mahana
taitahi 2 1 1 1 1 1 5 51
Piti mahana 0 5 0 5 0 0 0 50
Hopea
hebedoma noa 5 0 0 0 0 0 8 52
Hopea
hebedoma
e piti mahana 2 0 0 2 0 2 6 50
Eperera Tap. Mon. Mahana Mahana Mahana Mahana Mahana Avaˈe
piti toru maha* pae* maa Taatoaraa
Mahana
taitahi 2 1 1 1 1 1 5 50
Piti mahana 0 0 0 0 5 5 0 50
Hopea
hebedoma noa 5 0 0 0 0 0 8 52
Hopea
hebedoma
e piti mahana 2 0 0 2 0 2 6 50
Me Tap.* Mon.* Mahana Mahana Mahana Mahana Mahana Avaˈe
piti toru maha pae* maa Taatoaraa
Mahana
taitahi 2 1 1 1 1 1 4 51
Piti mahana 0 5 0 0 0 0 5 50
Hopea
hebedoma noa 3 0 0 0 0 0 7 50
Hopea
hebedoma
e piti mahana 2 0 0 2 0 2 5 51
* E pae i te avaˈe