E faaitoito te haapopouraa
1 “E ere anei au i te tamahine maitai i teie mahana?” ta te tamahine iti e autâ ra i nia i to ˈna roˈi. Ua haamaere taua uiraa ra i to ˈna mama. I taua mahana ra, noa ˈtu e ua tapao oia i te tutavaraa rahi ta ta ˈna tamahine i rave no te pee i te haerea maitai, aita te mama i haapopou noa ˈˈe ia ˈna. E riro te roimata o tera tamahine iti i te haamanaˈo mai e e hinaaro tatou paatoa—te feia apî e te ruhiruhia—i te haapopouraa. Te faaitoito ra anei tatou i te feia e haaati ra ia tatou ma te haamauruuru no te mea maitai ta ratou e rave ra?—Mas. 25:11.
2 Te horoa mai ra te mau hoa Kerisetiano e rave rahi tumu maitai e haapopou ai tatou ia ratou. Te haa rahi ra te mau matahiapo, tavini tauturu, e pionie no te amo i ta ratou mau hopoia. (Tim. 1, 4:10; 5:17) Te rave ra te mau metua o te mǎtaˈu i te Atua i tei maraa ia ratou no te haapii i ta ratou mau tamarii i te mau eˈa o Iehova. (Eph. 6:4) Te haavî ra te mau taurearea Kerisetiano ia ratou no te patoi i ‘te varua o teie nei ao.’ (Kor. 1, 2:12; Eph. 2:1-3) Te tavini ra vetahi i te Atua ma te haapao maitai noa ˈtu te rahi o te matahiti, te mau fifi o te ea, aore ra te tahi atu tamataraa. (Kor. 2, 12:7) E au te haapopouraa i taua mau Kerisetiano atoa ra. Te farii ra anei tatou i ta ratou mau tutavaraa e au ia aruehia?
3 I te taata iho e ma te papu: E oaoa tatou paatoa ia haapopouhia te amuiraa taatoa. Teie râ, e oaoa ˈtu â tatou ia haapopouhia tatou iho. Ei hiˈoraa, i te pene 16 o ta ˈna rata i to Roma, ua horoa o Paulo i te mau haapopouraa papu ia Phebe, Perisila e Akuila, Teruphaina e Terophosa, e Peresi, e te vai ra ˈtu â. (Roma 16:1-4, 12) Eaha râ paha ta ˈna mau parau i te faaitoito i tera feia haapao maitai e! E haapapu â tera mau huru arueraa i to tatou mau taeae e tuahine i to tatou here ia ratou e e tauturu ia tatou ia haafatata ˈtu â ia ratou. Ua haapopou roa ˈtu anei outou ma te papu i te tahi taata, aita i maoro aˈenei?—Eph. 4:29.
4 Ma te mafatu atoa: Ia riro ei tamahanahanaraa mau, e mea tia ia riro te haapopouraa ei mea haavare ore. E ite te taata e te paraparau ra anei tatou ma te mafatu atoa aore ra te ‘haapaia noa ra to tatou arero.’ (Mas. 28:23) A tutava ˈi tatou i te hiˈo i te mau mea maitai i ǒ vetahi ê, e turai to tatou mafatu ia tatou ia haapopou atu. Ia horoa noa ïa tatou i te mau haapopouraa haavare ore, ma te ite e “e maitai rahi hoi to te parau ia au te parauraa.”—Mas. 15:23.