E nafea te parau mau e faatiamâ ˈi ia tatou
1 I te hoê taime, ua na ô Iesu i te mau ati Iuda tei tiaturi ia ˈna e: “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioa. 8:32) Te faahiti ra oia i te hoê tiamâraa tei hau ê i te mau tiamâraa huiraatira, te hoê tiamâraa no te taata atoa, te mea ona aore ra te mea veve, te mea ite aore ra te mea ite ore. Ua haapii atu Iesu i te parau mau o te faatiamâ i te taata i te faatîtîraa a te hara e a te pohe. Mai ta Iesu i haapapu, “o te mau i te [hara] ra, e tavini ïa no te [hara].” (Ioa. 8:34; MN) Te tiai ru nei tatou i te mahana ‘e faaorahia ˈi’ te feia auraro atoa “i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.”—Roma 8:21.
2 E faatiamâ te parau mau no nia ia Iesu e ta ˈna ohipa i roto i te faatupuraa i ta te Atua opuaraa, ia tatou. Ei hiˈoraa, ua ite tatou e ua pûpû Iesu ia ˈna ei tusia no te hoo faahou mai ia tatou. (Roma 3:24) Mai teie atu nei mahana, te faatiamâ ra te fariiraa e te auraroraa i te pue parau mau bibilia ia tatou, i nia i te hoê faito taotiahia, i te mǎtaˈu, te hepohepo, e te mau peu atâta rau atoa.
3 Tiamâraa i te mǎtaˈu e te hepohepo: Aita e faufaa ia hepohepo tatou no te mau mea e tupu ra i te ao nei, ua ite hoi tatou no te aha te ino e vai mai ai e ua fatata te reira i te mou i te fenua nei. (Sal. 37:10, 11; Tim. 2, 3:1; Apo. 12:12) Hau atu â, e faatiamâ te parau mau ia tatou i te mau haapiiraa hape no nia i te huru o te feia pohe. Ua ite tatou e eita te feia pohe e totoa mai, e aita ratou e haamauiuihia ra e a muri noa ˈtu, e eita te Atua e haapohe i te taata no te afai noa ia ratou i pihai ia ˈna i roto i te ao varua.—Koh. 9:5; Ohi. 24:15.
4 Ua turu tera pue parau mau i te hoê metua tane e te hoê metua vahine i te poheraa ta raua tamaiti i roto i te hoê ati. “A ore noa ˈi mâua e farerei faahou i ta mâua tamaiti maoti te tia-faahou-raa, e moemoe noa mâua,” ta te metua vahine ïa e parau ra. “Ua ite râ mâua e e taime poto to to mâua oto.”
5 Tiamâraa i te mau peu atâta: E nehenehe te parau mau bibilia e taui i te mau manaˈo e te huru o te hoê taata, e ape atu ai oia i te mau fifi e rave rahi. (Eph. 4:20-24) E nehenehe te feia veve e faaruru maitai aˈe i to ratou huru tupuraa ma te faaite i te haerea tia e ma te rave i te ohipa. (Mas. 13:4) E haamaitai te faaiteraa i te here haapae i te mau taairaa e o vetahi ê. (Kol. 3:13, 14) E faaiti mai te faaturaraa i te tiaraa upoo Kerisetiano i te mau fifi i roto i te utuafare. (Eph. 5:33–6:1) E oraora maitai te tino ia ape tatou i te inu-hua-raa, te taatiraa morare ore, te avaava, e te raau taero.—Mas. 7:21-23; 23:29, 30; Kor. 2, 7:1.
6 Aita i noaa i te hoê taata apî, tei rave na i te raau taero e iva matahiti i te maoro, ia faaore i tera peu. I te hoê mahana, ua paraparau oia e te hoê vahine e poro ra i nia i te purumu. Ua farii oia i te mau papai, e ua faanahohia i te farerei ia ˈna i to ˈna fare. Ua haamata te hoê haapiiraa bibilia. E piti avaˈe i muri aˈe, ua faaea roa tera taata i te rave i te raau taero. E ono avaˈe i muri aˈe, ua bapetizohia oia. I to raua iteraa e ua ore roa ta ˈna raau taero, ua haapii atoa to ˈna tuaana e to ˈna taoete vahine i te Bibilia.
7 E faaite anaˈe i taua tiamâraa ra ia vetahi ê: E mea fifi paha no te feia mea maoro to ratou tiaturiraa i te mau haapiiraa hape ia taa i te tiamâraa ta te Parau a te Atua e pûpû ra. Ia puta to ratou aau, e mea titauhia ia faaitoito iho â e ia faaineine maitai te Kerisetiano e haapii ra ia ratou. (Tim. 2, 4:2, 5) E ere teie te taime no te faataupupu i ta tatou ohipa ‘faaiteraa i te ora i te tîtî.’ (Isa. 61:1) E mea faufaa roa te tiamâraa Kerisetiano. E ora te taata atoa e noaa ia ratou te reira e a muri noa ˈtu.—Tim. 1, 4:16.