Te turu ra anei outou i te tanoraa o te tapura taviniraa?
1 I roto e rave rahi aamu bibilia te vai ra te mau numera taa maitai, o te horoa ra i te hoê hohoˈa oraora o te mau mea i tupu. Ei hiˈoraa, ua upootia o Gideona i nia i te puhapa o Midiana e na taata e 300 noa. (Tav. 7:7) Ua haapohe te melahi a Iehova 185 000 faehau Asura. (Arii 2, 19:35) I te Penetekose 33 T.T., ua bapetizohia fatata e 3 000 taata, e i muri rii noa ˈˈe ua maraa te numera o te feia faaroo fatata e 5 000. (Ohi. 2:41; 4:4) Te faaite ra teie mau aamu e ua tutava te mau tavini a te Atua i tahito ra e tapao i te mau parau faataa taatoa e te taa maitai.
2 I teie mahana, te ani maira te faanahonahoraa a Iehova ia faahoˈi i ta tatou i rave i roto i te taviniraa i te mau avaˈe atoa. Na roto i te haa-amui-raa ma te taiva ore i roto i te reira tuhaa, te turu ra ïa tatou i te naho-maitai-raa o te pororaa. Oia mau, te faaite nei te mau tapura taviniraa e e au ia haamaitaihia tera tuhaa aore ra e hinaarohia ˈtu â te taata poro i tera vahi. I roto i te hoê amuiraa, e tauturu te reira i te mau matahiapo ia faataa o vai te nehenehe e faaaano i ta ˈna taviniraa e o vai te hinaaro i te tauturu. Hau atu â, e faaitoito te mau tapura taviniraa no nia i te haereraa i mua o te ohipa a te Basileia, i te mau utuafare Kerisetiano atoa. Te rave ra anei outou i ta outou tuhaa e ia tano te tapura taviniraa?
3 Ta outou hopoia taitahi: I te hopea avaˈe, mea fifi anei no outou ia haamanaˈo i ta outou ohipa i rave i roto i te taviniraa? No reira, no te aha e ore ai e tapao i ta outou taviniraa i te mau taime atoa e poro ai outou? Te na reira nei vetahi i nia i te hoê tarena aore ra te hoê buka tarena. Te rave nei te tahi atu i te hoê api parau papai-ore-hia. I te hopea avaˈe, a horoa oioi i ta outou tapura taviniraa i te tiaau no ta outou haapiiraa buka. Aore ra, mai te peu e mea au aˈe na outou, a tuu atu i roto i te afata i faaineinehia no tera tuhaa i te Piha a te Basileia. Mai te peu e e moe ia outou, a faaite oioi atu i ta outou tiaau, eiaha e tiai e na ˈna e ani mai. Na roto i te faahoˈi-maite-raa i ta outou taviniraa, te faaite ra outou i te faatura no te faanahoraa a Iehova e te tâuˈa ra outou i te mau taeae e ohi ra e e haaputu ra i te mau tapura taviniraa.—Luka 16:10.
4 Te tuhaa a te tiaau no te haapiiraa buka: Ei tiai mamoe ara maitai e te haapao maitai, e anaanatae te tiaau no te haapiiraa buka i te taviniraa a te taata taitahi i te roaraa o te avaˈe. (Mas. 27:23) Ua ite o ˈna mai te peu e te apiti ra te taata poro taitahi ma te tamau, ma te faufaa e ma te oaoa i roto i te taviniraa, e eita o ˈna e taiâ ia tauturu i te mau melo o tei ore i poro i te roaraa o te avaˈe. E pinepine e navai noa te hoê parau faaitoito, te hoê manaˈo tauturu e au aore ra te hoê titau-manihini-raa e apee ia ˈna i roto i te taviniraa.
5 I te hopea avaˈe, e hiˈopoa te tiaau no te haapiiraa buka e ua rave te taata taitahi i ta ˈna tuhaa e faahoˈi mai i ta ˈna taviniraa, ia nehenehe te papai parau e hapono i te hoê tapura taviniraa tano i te amaa i te ono o te avaˈe i muri iho. I te hopea avaˈe, e nehenehe o ˈna e haamanaˈo i te faufaaraa o te mau tapura taviniraa e e tuu i te mau api parau i te vahi e tupu ai te haapiiraa buka. Mai te peu e e moe ia vetahi, e nehenehe ta ˈna e haamanaˈo e e faaitoito atu.
6 Na roto i te faahoˈi-oioi-raa i ta tatou taviniraa, te turu ra tatou i te tanoraa o te tapura i tei ravehia i roto i te taviniraa. E rave anei outou i ta outou tuhaa i te mau avaˈe atoa?