E nehenehe anei outou e tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia ˈi te tauturu?
1 Ua manaˈo aˈena anei outou e haere e faaea i te vahi e hinaaro-rahi-hia ˈi te feia poro? E pahono anei outou mai te aposetolo Paulo i to ˈna titau-manihini-raahia e ‘fano e e tauturu’ i to Makedonia? (Ohi. 16:9, 10) Mea rahi te mau vahi e hinaarohia ˈi te mau utuafare puai i te pae varua, i te mau pionie no te tauturu i te poro i te tuhaa fenua, aore ra i te mau matahiapo aravihi e te mau tavini tauturu o te nehenehe e haapao i te aratairaa i te mau amuiraa. Peneiaˈe e mau oire iti moemoe to roto i te tuhaa fenua, e mea atea te Piha a te Basileia. O vai tei ite e ere anei i te mea fifi ia noaa mai te tahi ohipa? Ua ineine anei outou i te farii i teie hopoia rahi? Nafea e manuïa ˈi i roto i teie ohipa?
2 Mea hinaarohia te faaroo e te tiaturi: Ia au i te aniraa a te Atua, ua faarue o Aberama i to ˈna oire o Ura, e ua haere oia e ta ˈna vahine, ta ˈna tamaiti fetii, e to ˈna metua tane ruhiruhia o Tera i Harana, 1 000 kilometera i te atea. (Gen. 11:31, 32; Neh. 9:7) I muri aˈe i te poheraa o Tera, ua faaue Iehova ia Aberama, e 75 matahiti hoi to ˈna, e faarue ia Harana e to ˈna fetii no te haere i te hoê fenua ta ˈNa e faaite atu ia ˈna. Ua “haere” atura o Aberama, Sari e o Lota. (Gen. 12:1, 4, 5) Parau mau, aita Aberama i taui i te faaearaa no te haere i te hoê vahi e hinaaro-rahi-hia ˈi te mau tavini a te Atua. Ua titau râ to ˈna tere ia rave oia i te tahi mea. Eaha ïa?
3 Ua titauhia ia faahotu o Aberama i te faaroo e te tiaturi ia Iehova no taua tere ra. Te auraa ïa, e taui i te huru oraraa e te huru feruriraa. Ua titauhia ia faarue oia i te panaˈonaˈo ore o to ˈna fetii. Ua papu râ ia ˈna e e haapao Iehova ia ˈna e to ˈna utuafare. I teie mahana, mea rahi o tei faaite i to ratou tiaturi ia Iehova mai teie atoa te huru.
4 Mau tuhaa taviniraa taime poto: Ua fanaˈo aˈena anei outou i te mau haamaitairaa e rave rahi e noaa mai na roto i te pororaa i te hoê tuhaa fenua aita i operehia? I te matahiti i mahemo, i te mau Hau Amui no Marite, e 5 699 feia poro tei poro 163 o na 174 tuhaa fenua aita i operehia. Hau atu â, e 5 676 feia poro tei tauturu e 380 amuiraa ia poro i ta ratou mau tuhaa fenua mea varavara i te porohia, ua tia ïa i te tahi pae ia rave i te mau tere roa. Ua hoona anei te reira?
5 Teie ta te hoê taeae no Kalifonia, tei haere i Utah, i papai: “I to ˈu aniraahia no te taime matamua e afai i te hoê pǔpǔ i roto i te hoê tuhaa fenua mea varavara i te porohia, ua taiâ rii au. I te pae hopea râ, ua farii au i taua ohipa ra. E ere noa e aita roa ˈtu vau i tatarahapa, ua taui râ te reira i to ˈu oraraa. E haamauruuru vau ia Iehova i te mau mahana atoa no to ˈna horoaraa mai i te haamaitairaa taa ê e apiti i roto i taua tere ra.” Ua parau te hoê taeae no Floride o tei haere i Tennessee e tera ta ˈna haamanaˈoraa maitai roa ˈˈe i roto i te parau mau e 20 matahiti i te maoro. Ua na ô te hoê taurearea no Connecticut, o tei haere i Virginie Tooa o te râ, e: “Tera te taime maitai roa ˈˈe o to ˈu oraraa!” E parau iho â te rahiraa o te feia poro e ua au roa ˈtu â ratou i te taviniraa i to ratou haaraa noa ˈtu no te hoê taime poto i te vahi e hinaaro-rahi-hia ˈi te tauturu. A paraparau na i te feia o tei na reira. E ite outou e ua haapuai te reira ia ratou i te pae varua e e na reira faahou ratou ia anihia mai ratou.
6 E faufaahia ˈtu â paha outou i te fariiraa i te hoê tuhaa taviniraa taime poto i te hoê vahi e hinaaro-rahi-hia ˈi te tauturu. E noaa mai ïa ia outou te mau haamaramaramaraa faufaa no te “taio i te haamâuˈaraa” ia manaˈo noa ˈtu outou e haere e faaea i te tahi atu vahi.—Luka 14:28, MN.
7 Ua faaoti papu Iehova e ia porohia te parau apî maitai “e ati noa ˈˈe teie nei ao” hou te hopea e tae mai ai. (Mat. 24:14) Ia au i te reira, e farii anei outou i te haere i te vahi e hinaaro-rahi-hia ˈi te tauturu, mai te peu e e nehenehe ta outou? Te hinaarohia ra te tauturu i roto i te mau fenua e rave rahi.
8 E haere i te vahi e hinaaro-rahi-hia ˈi te tauturu: E taata faatufaahia anei outou? E moni ohipa tamau anei ta outou? Aore ra e nehenehe anei ta outou e rave i te ohipa na outou iho? E nehenehe anei ta outou e faatamaa ia outou noa ˈtu eaha te vahi na roto i te niuniu paraparau aore ra te roro uira? Mai te peu e eita outou e nehenehe e taui i te faaearaa, eita anei outou e nehenehe e tauturu i te hoê melo o to outou utuafare ia haere e tavini i te tahi atu vahi?
9 Mai te peu e, i muri aˈe i te feruri-maitai-raa i roto i te pure, e manaˈo outou e e nehenehe outou e haere i te vahi e hinaaro-rahi-hia ˈi te tauturu, a tauaparau ïa i te reira e te utuafare e te mau matahiapo o ta outou amuiraa. Ia oti, a papai i te hoê rata e a horoa ˈtu i te mau matahiapo ra o te tuu atoa mai i to ratou mau manaˈo e ta ratou mau aˈoraa hou e hapono atu ai i te Betela.
10 Eaha te tia ia outou ia haapapu i roto i taua rata ra? To outou matahiti, te taio mahana o to outou bapetizoraa, ta outou mau hopoia i roto i te amuiraa, to outou tiaraa taata faaipoipo, e e tamarii nainai anei ta outou. A faaite e mea au aˈe na outou e haere i teihea mau motu, ia au i to outou iho mau hinaaro. Ei hiˈoraa, e nehenehe anei ta outou e faaea i te hoê vahi moemoe?
11 Mea itoito roa anei outou e te ineine i te haa? Ia au i to outou huru tupuraa, e nehenehe anei outou e haere i te vahi e hinaaro-rahi-hia ˈi te tauturu? Mai te peu e e, ia ite ïa outou iho e e ninii tamau noa Iehova i te mau haamaitairaa rahi i nia i te feia e tiaturi ia ˈna a faaite noa ˈi i te huru feruriraa haapae.—Sal. 34:8; Mal. 3:10.