Te horoa ra o Iehova i te mana no tatou
1 Ua horoahia mai ia tatou ra, i te hopoia e poro i te parau apî maitai ma te faaite ‘noa i te hoê haerea maitai i rotopu i te mau nunaa.’ (Petero 1, 2:12; Mat. 24:14.) I te mea hoi e te ora nei tatou i te hoê tau arepurepu e te vai ra to tatou mau paruparu e te hapa nei tatou, eita roa ˈtu tatou e manuïa i te rave i taua ohipa ra na nia noa i to tatou iho puai (Tim. 2, 3:1-5). Auê te oaoa ia tauturuhia tatou e Iehova!
2 Ua faaoromai te aposetolo Paulo e rave rahi tamataraa (Kor. 2, 11:23-27). Nafea to ˈna manuïaraa i te faaruru e i te faaoti i te ohipa tei horoahia ia ˈna ra? Ua horoa Iehova ia ˈna ra i “te mana rahi maitai ra.” (Kor. 2, 4:7.) Ua farii o Paulo e te fanaˈo ra o ˈna i te tauturu no ǒ mai i te Atua ra i to ˈna papairaa e: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei i . . . tei tauturu mai ia ˈu ra.” (Phil. 4:13). E na reira atoa Iehova i te tauturu ia tatou. Nafea tatou e fanaˈo ai i taua huru tauturu ra?
3 Ma te pure ma te tuutuu ore: Ua faaitoito Iesu ia tatou ia ‘tamau noa i te ani, i te imi e i te patoto,’ e eiaha roa e faarue (Luka 11:5-10). Ma te pure ma te tuutuu ore, te faaite ra tatou ia Iehova i te hohonuraa o to tatou tapitapiraa, te rahi o to tatou hinaaro e te haavare ore o to tatou mau manaˈo (Sal. 55:17; 88:1, 13; Roma 1:9-11). Ua faaite o Paulo i te faufaaraa o te pure ma te tuutuu ore i to ˈna aˈoraa e “eiaha e tuutuu i te pure.” (Tes. 1, 5:17.) Ua riro te pure ei hoê o te mau ravea matamua e nehenehe ai tatou e fanaˈo i te tauturu a Iehova.
4 Ma te apee i te aratairaa teotaratia: Te auraa o te parau ra “hau teotaratia” oia hoi ‘faatereraa na te Atua’; e e Atua here hoi o ˈna. No te fanaˈo i ta ˈna faatereraa, e tia ia tatou ia farii i te mana faatere î i te here a Iehova e e pee i ta ˈna mau faaueraa, i roto i te mau faaotiraa rahi e te haihai atoa te tia ia tatou ia rave. Te faahohoˈa nei te “tavini haapao maitai e te paari” i te faatereraa teotaratia i nia i te fenua nei (Mat. 24:45-47). Ia haamaitaihia mai, e Iehova, e mea faufaa roa ia rave amui tatou i te ohipa e te faanahonahoraa ta te “tavini” e faaohipa ra. (Hiˈo Hebera 13:17.) E haamauruuru Iehova i to tatou haapao maitai e to tatou hinaaro e auraro i ta ˈna mau ture, e te reira ma te horoa mai no tatou i te mana ta tatou e hinaaro i te taime au.—Heb. 4:16.
5 Ma te haafatata noa i to tatou mau taeae: Ua riro te here ei tapao e itehia ˈi te mau pǐpǐ a Iesu (Ioane 13:34, 35). I te mea hoi e e mau huru taa ê to tatou paatoa, e tupu iho â te tatamaˈiraa i rotopu ia tatou. E tia ia tatou ia î i te aroha, ia faaore tatou i te hapa a vetahi ê (Eph. 4:32). E haafatata noa ïa tatou i to tatou mau taeae i roto i te faaroo e ia itoitohia tatou na roto i to ratou faaoromai taiva ore i mua i te mau tamataraa. “Ua ite hoi [tatou] e, tei to [tatou] mau taeae atoa i te ao nei taua mau pohe ra,” te noaa nei ia tatou i te puai no ǒ mai i te Atua ra o te tauturu ia tatou ia faaruru i te hoê â mau tamataraa.—Petero 1, 5:9.
6 Ma te tapea maite i te hoê porotarama maitai o te haapiiraa tataitahi: Mai te peu e e haapaari tatou i to tatou feruriraa e to tatou mafatu i te pae varua, e nehenehe tatou e patoi atu i te mau aroraa a Satani (Petero 1, 5:8). Maoti te hoê porotarama maitai o te haapiiraa tataitahi e nehenehe tatou e haamaraa i ta tatou haapueraa ite no nia i te Atua. I mua i te mau fifi i te mau mahana atoa, e nehenehe tatou e huti mai i te mau mea ta tatou i haaputu. Ua faaite o Paulo e mea faufaa roa ia noaa te ‘ite papu’ no te fanaˈo i te ora (Tim. 1, 2:3, 4). E mea faufaa e ia tamau noa tatou i te amu i te maa i te pae varua.
7 I roto i te amuiraa kerisetiano e ite rahi ai tatou i te mau mea faufaa atoa ia vai puai noa. Mai te peu e te turu nei tatou ma to tatou mafatu atoa i te mau ohipa a te amuiraa, e mea papu ‘e haere â tatou e eita tatou e paruparu.’—Isa. 40:29-31.