Te faahanahana ra te vai-mâ-raa i te Atua
1 Te vai ra i roto i te Ture a Mose i te mau faaueraa etaeta no nia i te vai-mâ-raa. Ua riro te nunaa Iseraela ei nunaa taa ê, te hoê nunaa o tei vai mâ noa i te pae tino e te pae varua e tia ˈi (Lev. 11:35, 36; 15:1-11; Isa. 52:11). Ua faahanahana te vai-mâ-raa i te Atua e ua turu i te oraora-maitai-raa o te nunaa.
2 I teie nei mahana atoa, o te vai-mâ-raa te hoê tapao o te mau tavini mau o Iehova. E noa ˈtu râ e mea mau te reira no te mau tavini a Iehova, i roto i to ˈna taatoaraa, hoê â huru atoa anei no tatou tataitahi? Te faaite ra to tatou tapitapi rahi aore ra iti no te nahonaho e te vai-mâ-raa i to tatou hinaaro hohonu e faaau atu ia tatou i te mau faaueraa a Iehova.
3 E no to tatou fare? Te faaino ra anei oia i te poroi o te Basileia ta tatou e faaite ra? Te feaa ra anei vetahi i to tatou aau rotahi ia parau tatou e e faarirohia te fenua nei ei paradaiso area to tatou fare e mea reporepo ïa, e aita tatou i vaere i te aihere e ua teitei roa te aihere i roto i te aua? Mai te peu e aita to tatou fare e haapaohia ra e e mâˈi mai te mau hauˈa ino no te tâuˈa ore o te vai-mâ-raa, e nehenehe anei tatou e parau e te horoa ra tatou i ‘te hoê hiˈoraa mâ o te tia ia itehia i roto i te ao apî o te faaterehia e te Basileia o te Atua’?—om mau api 129-31 (farani).
4 E te pereoo ta tatou e faahoro ra no te pororaa? E mea mâ anei i roto e i rapae, ia ore te ohipa ta tatou e rave ra ia faainohia? E to tatou ahu, ta tatou pute e to tatou rouru? E mea afaro e mea nehenehe anei, aita e faahuru ê i te taata? I te tanoraa, ia vai mâ noa, e tia ia tatou ia tamau i te tamâ ia tatou e ia puˈa i to tatou mau ahu.—w89 1/6 mau api 16-19.
5 Eaha te rave mai te peu e aita te hoê taeae e haapao ra i te vai-mâ-raa o to ˈna tino aore ra to ˈna fare e tae roa ˈtu i te faainoraa ˈtu i te amuiraa? E navai noa paha i te tauturu ia ˈna ma te here no to ˈna faito matahiti aore ra no te hoê hapepa. Te faaite ra te reira i te hamani maitai. Te haapao ore nei te hoê taata ma te ite ore paha; e turai te mau aˈoraa horoahia ma te mǎrû ia faaafaro i te reira. Aita te feia o te ore e horoa ra i te hiˈoraa maitai i roto i taua tuhaa ra e faaî ra i te mau titauraa no te mau haamaitairaa faufaa roa i roto i te amuiraa. E tia iho â ïa i te mau matahiapo ia ara ia ore e haamau i ta ratou mau ture aore ra ta ratou iho mau faaotiraa.
6 Te titau-manihini-hia ra te feia tei anaanatae aita i maoro aˈenei i te parau mau ia haere mai i te oroa pae varua i te Piha no te Basileia. I roto i te rahiraa o te tupuraa, e titau manihini tatou ia ratou no te mea e vahi au mau te piha e te mâ. E tia râ ia tutavahia ia vai mâ noa oia. E hiˈo na pihai iho ia tatou. E mea mâ anei te mau parahiraa, te tahua e te papaˈi? Te tamâ-noa-hia ra anei te mau fare haumitiraa? Ia matau anaˈe tatou ia ite i te repo i nia i te tahua e te matara maira te peni o te papaˈi, e farii noa tatou i te reira. E nehenehe râ te feia e a tahi ra ratou e haere mai ai i te Piha no te Basileia e huru ê. E tia ia tatou ia rave i te mau mea atoa ia vai au noa e e vahi farii maitai te piha, ma te apiti atu i te tamâraa aore ra i te tataˈiraa ia tae i to tatou taime.
7 Ma te ore e paraparau, e nehenehe tatou e faahanahana i te Atua na roto i to tatou faaneheneheraa e te vai-mâ-raa o to tatou fare, to tatou pereoo e te Piha no te Basileia. Eita to tatou hiˈoraa maitai e faaturori, e faaite râ i te vai-mâ-raa e te haerea tia o ta tatou haamoriraa.—Kor. 1, 10:31, 32; Iak. 1:27.