VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • km 2/94 api 5-6
  • E mea maitai ia faatia i te mea ta Iehova i rave

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E mea maitai ia faatia i te mea ta Iehova i rave
  • Ta tatou taviniraa i te Basileia 1994
  • Papai tei tuea
  • Te faufaaraahia i te taioraa i te Bibilia i te mau mahana atoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Nafea ia taio e ia haamanaˈo
    Buka no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia
  • Ia ara maite noa tatou i ta tatou haapiiraa
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1994
  • E tauturu tatou ia vetahi ê ia ite i te taata rahi roa ˈˈe
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1993
Ite hau atu â
Ta tatou taviniraa i te Basileia 1994
km 2/94 api 5-6

E mea maitai ia faatia i te mea ta Iehova i rave

1 I raro aˈe i te faauruaraa a te varua o te Atua, ua aˈo te taata papai i te Salamo 48 ra i te nunaa Iseraela ia ‘haaati ia Ziona, ia taio i te mau pare, ia hiˈo maitai i te mau patu faaetaeta, ei parauraa na ratou i tera ˈtu ui’. No te here no Iehova, e anaanatae rahi ratou i te mau haamaramaramaraa atoa o taua oire ra, te pu o te faatereraa teotaratia i nia i te fenua. E mea faufaa mau taua mau haamaramaramaraa ra, no te mea ua tuu Iehova i to ˈna iˈoa i nia iho i taua oire ra. E e paraparau ratou i te reira, e e tia ia ratou ia vai ara e ia faaroo to ratou mau huaai i teie mau taoˈa atoa o ta ratou iho i haafaufaa na.—Salamo 48:12, 13.

2 I teie nei mahana, e ere faahou te Ziona i nia i te fenua nei i te pu no te faatereraa teotaratia a te Mesia a Iehova, o Ierusalema i nia i te raˈi râ (Heb. 12:22). Te mana ra te Basileia o Iehova tei horoahia ia Iesu Mesia mai te matahiti 1914 (Apo. 12:10). E mea faufaa mau ta ˈna ohipa no tatou. Te anaanatae rahi atoa nei tatou i te huru ravea o Iehova e aratai ai i ta ˈna mau tavini i nia i te fenua nei, te mau tia ite-mata-hia o taua Basileia ra, ia rave ratou i to ˈna hinaaro. Te vai ra te mau haamaramaramaraa anaanatae i nia i teie tumu parau i roto i te hoê buka tei matara noa mai: Te mau Ite no Iehova: feia poro i te Basileia o te Atua (farani). Ua faatupu te parau faaite no teie matararaa i te tairururaa mataeinaa i mairi (“Te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra”) i te hoê oaoa rahi.

3 I te 1 no setepa, te vai ra teie buka i roto e 20 reo, e te hurihia ra e te neneihia nei i roto e 13 reo ê atu. Te vai ra anei ta outou? Ua haamata anei outou i te taio? Te paraparau ra anei outou i ta te taioraa e haapii ra ia outou?

4 I muri aˈe i te hiˈopoaraa i te mau hohoˈa e ta ratou mau faataataaraa, mai tei parauhia ia matou i te tairururaa, e rave rahi mau taeae e mau tuahine tei taio i te buka. To ratou manaˈo? Teie te tahi.

5 Ua papai te hoê tuahine e: “Aita ˈtu buka tei horoa mai ia ˈu te hinaaro e faaoti oioi i te taioraa no te taio faahou ia ˈna. Ua tae au i te pene 25. A haere noa ˈi vau i roto i te taioraa, e rahi noa ˈtu to ˈu mau roimata e ua î to ˈu aau i te here no Iehova. E buka faaitoito mau e te haapuai i te faaroo!”

6 Ua parau te hoê taeae o te tavini ra ia Iehova hau atu e 40 matahiti e: “Aita vau i manaˈo e e huti teie buka i to ˈu ara-maite-raa. Ma te taoto maoro e te ara oioi i te poipoi, ua taio vau ia ˈna i roto e piti hebedoma. Teie te hoê o te mau buka putapû roa ˈˈe ta ˈu i ore i taio aˈenei. O te hoê ohipa faahiahia o te haamaramaramaraa, o te faaitoitoraa atoa râ.”

7 Te hoê porotarama taioraa tamau: I muri aˈe i te taio-vitiviti-raa i te buka, ua opua vetahi i te taio faahou ia ˈna, tera râ, i teie nei ma te haere mǎrû noa.

8 Mai te peu e e rave rahi taata i roto i te parau mau i roto i to outou utuafare, e hinaaro paha outou e faaohipa i te mau tuhaa o te buka i roto i ta outou haapiiraa utuafare. Te reira ta te mau utuafare i rave tau mahana i muri aˈe i te noaaraa ia ratou te buka i te tairururaa. E ere te reira te auraa e vaiiho outou i te tahi atu mau ohipa, mai te faaineineraa o Te Pare Tiairaa. Tera râ, e mea faufaa ia faanaho outou e 15 aore ra e 20 minuti hau atu no te taio i te hoê tuhaa o te buka Feia poro e e tauaparau.

9 Te taio nei te tahi atu mau utuafare e piti aore ra e toru api (ei hiˈoraa hoê aore ra e piti upoo parau iti) i te mau po atoa i muri aˈe i te tamaaraa. Peneiaˈe, ua taio aˈena te melo tataitahi o te utuafare i te hoê tuhaa rahi o te buka no ˈna anaˈe, tera râ, e mea anaanatae ia taio mǎrû paatoa e ia tauaparau. I roto i taua mau utuafare ra, te tavini nei vetahi ia Iehova e rave rahi matahiti i teie nei. I te roaraa o te taioraa, e hoˈi faahou mai te tahi mau manaˈo. E e haamanaˈo ratou ma te putapû i te mau aamu o ta ratou iho i ora.

10 Peneiaˈe, te taio nei outou anaˈe, no te huru tupuraa o to outou utuafare, i ta outou buka. Ua papai te hoê tuahine i te Taiete e: “Te taio nei au [ia ˈna] maa vahi iti noa i te mau po atoa hou a taoto ai. E faaara teie buka i roto ia ˈu te aau mehara e te hoê here hohonu atu â no te parau mau, e te piri roa nei au ia Iehova, e ua oaoa roa vau i te apitiraa i ta ˈna faanahonahoraa. Te taio nei au teie buka ma te au te hoê api i te tahi atu.”

11 Oia mau, e mea meumeu te buka, eiaha râ to ˈna mau tuhaa taa ê. Te reni faahou ra te tuhaa omuaraa parau ma te vitiviti, ma te tano râ, i te mau tupuraa mai te mau mahana o Abela e tae mai i te matahiti 1992—e 108 anaˈe api. E 13 e tae atu e 150 api te tahi atu mau tuhaa. Ua tatuhaahia te tuhaa atoa i roto e rave rahi pene. Maoti râ i te na niania noa ma te ru, a taio i te hoê tuhaa, te hoê pene aore ra te hoê upoo parau iti i te hoê taime no te haafaahiahia e no te huti mai i te hoê haapiiraa maitai roa ˈˈe.

12 A rave i te taime no te feruri i nia i te mea ta outou e taio ra: Maoti teihea huru feruriraa e tia ˈi ia outou ia taio? Eiaha e imi noa ia taio e rave rahi api. Te vai ra i roto i te buka Feia poro te hoê tumu parau no ta outou faufaa pae varua. E tia ia outou ia ite maitai i te reira. A rave i te taime ia feruri i te mau titauraa o te mea ta outou e taio ra. A ite noa ˈi outou i te ohipa a te mau ite no Iehova no tahito ra, a ani ia outou iho e nafea ia pee i to ratou faaroo (Heb. 12:1, 2). No te aamu o te haamataraa mai o te apotata rahi, a tapea mai iho â râ i te mau marei i roto vetahi i te toparaa, e te reira no te paruru i to outou huru pae varua. Ma te ite i to tatou aamu i teie nei mahana, a hiˈo i te mau huru maitatai pae varua o te mau tane e mau vahine ta te Atua i faaohipa, nafea to ratou faaiteraa e ua hinaaro mau ratou e rave na mua i te hinaaro o te Atua, eaha to ratou huru i mua i te mau tupuraa, i te tahi mau taime teimaha mau, ta te Atua i faatia.—Heb. 13:7.

13 E haapaari outou i to outou faaroo na roto i te mau haamaramaramaraa o te faaite ra e nafea Iehova i te aratairaa i to ˈna nunaa i te maramarama o te parau mau a te Bibilia o tei riro mai no tatou i teie nei mahana. Ma te ite maitai aˈe e nafea te faanahonahoraa i te haamauraahia, e haafaahiahia rahi outou i te mau faanahoraa ta Iehova e faaohipa ra i nia i te fenua. E oaoa outou ia ite e nafea te parau apî maitai, ei faatupuraa i te mau parau tohu, i te taeraa i te vahi atea roa o te fenua nei. E putapû outou i te mau aamu o te feia taiva ore o te mau fenua atoa, o tei rohi ma te itoito no te poro i te Basileia. E ite outou i te puai ia faaruru i te mau tamataraa ia taio outou i te mea ta te mau taeae e mau tuahine taiva ore i faaruru aˈena no te here no Iehova.

14 I muri aˈe i te taioraa i te hoê tuhaa o te buka, a rave i te taime ia tauaparau e te utuafare i to ˈna faufaa e ia hiˈo faahou i te mau haamaramaramaraa. Mai te peu e e tamarii apî ta outou, a ani ia ratou ia faataa i te mau hohoˈa e ia parau mai i te mea ta ratou i ite no nia i te mau taata i nia i taua mau hohoˈa ra. Noa ˈtu e o outou anaˈe te taio ra, a tamata i te aparau ia vetahi ê i te mea ta outou e haapii ra. Ia au i te mau tupuraa, a faaohipa i teie ite ia rave outou i te mau hoˈi-faahou-raa e farerei e ia aratai outou i te mau haapiiraa bibilia. E haamau te faahiti-faahou-raa i teie mau manaˈo i roto i to outou feruriraa e to outou mafatu, e e haafanaˈo atoa ïa outou ia vetahi ê.

15 Ia anaanatae outou i te mau tuhaa iti: E tia ta outou taioraa o te buka Feia poro ia tahoê te faufaaraa i te anaanataeraa.

16 E hinaaro anei outou e te utuafare e haere e mataitai i te pu rahi a te mau Ite no Iehova? Te faaite ra te mau api 208 e 209 i te mau fare ta te Taiete i faaohipa na e hoê senekele i teie nei i Pittsburgh. Te faaite maira te mau api 216 e 217 te mau fare tei faaohipahia i muri iho i Brooklyn. Te horoa maira te mau hohoˈa i te mau api 352-356 i te hoê manaˈo o te pu rahi i teie nei mahana. Te horoa nei te mau pene 26 e 27 i te mau haamaramaramaraa i nia i te ohipa ravehia i te Betela, e te mau api 295-298 i te tahi atu mau haamaramaramaraa i nia i te oraraa i te Betela.

17 E mea iti roa i rotopu ia tatou tei haere e mataitai e rave rahi mau amaa a te Taiete. E faahaaati te mau api 357-401 o te buka Feia poro ia tatou na te ao taatoa nei. Aita e faufaa ia ru outou. A rave i te taime no te ite i te fenua tataitahi. A faaohipa i te tabula fenua o te ao i te mau api 415-417 no te ite i te vahi o te amaa tataitahi. A taio i te mau haapapuraa o te apee ra i te mau hohoˈa. Maoti i te tabula faahororaa, e ite outou i te tahi atu mau haamaramaramaraa i nia i te mau fenua atoa. A faaohipa i teie taime no te haamatau i te mau melo o to outou utuafare pae varua na te ara.

18 Te titau ra te mau hautiraa e hauti-amui-hia i te hoê ite rahi o te ao e o te Aamu. E ere anei i te mea faufaa ia tamau i te mau taio mahana e te mau tupuraa o te aamu no teie tau o te nunaa o Iehova? E ite outou i te mau reni rarahi i te mau api 718-723 o te buka Feia poro. Aita teie aamu e haere roa ra i te hohonuraa; e nehenehe outou e tuu atu i te mau haapapuraa e noaa mai i roto i te toea o te buka. A faaohipa i te reira no te hiˈo-faahou-raa. E mau oioi noa paha i te mau taurearea te reira. E mea fifi rii paha no te mau taata paari aˈe. Tera râ, e mau tuhaa iti o te aamu teotaratia ta tatou e mea faufaa na tatou ia ite. I muri aˈe i te taioraa i te mau taio mahana e te mau tupuraa faufaa roa ˈˈe, a haamau i te niu. A tamata i te tapea i te mau tuhaa iti rahi atu â o te tupuraa tataitahi. E i muri iho, a tauaparau i te tiaraa o te tupuraa tataitahi i roto i te tupuraa o te hinaaro o te Atua. E i muri iho, a imi eaha te mau faahopearaa i nia i to outou oraraa e eaha to outou parahiraa i roto i te mea ta Iehova e rave ra.

19 Te vai ra te mau taime ia outou ra: A ite noa ˈi outou paatoa Te mau Ite no Iehova: feia poro i te Basileia o te Atua (farani), e ite outou i te tupuraa faahiahia o te parau tohu a Isaia 60:22. Te taio nei tatou i te api 519: “Te tupu mau ra te parau tohu ‘e riro te mea iti ei tausani’, e rahi noa ˈtu â! I roto hau atu e 50 fenua e aita e mea ‘iti’ i itehia i reira (aita e Ite no Iehova i te matahiti 1919, e aita e taata i poro atura i reira), te taiohia ra i teie nei mahana hau atu e tausani taata haamori ia Iehova. I roto i te tahi atu mau tupuraa, e mau tau tausani, e tae noa ˈtu e hau atu e hanere tausani Ite no Iehova o te poro ra ma te itoito i te Basileia o te Atua! Na te palaneta atoa, ua riro te mau Ite no Iehova ei ‘nunaa puai’, rahi aˈe i te huiraatira e 80 Hau faatere na te ao nei.”

20 Aitâ ïa te ohipa o te Basileia, o te faatupu ra i teie maraaraa, i hope atura. Tera râ, te haavitiviti nei Iehova. Eaha ta outou tuhaa e rave ra? Te ite mau ra anei outou i te mau taime atoa tei pûpûhia ia outou? A ite noa ˈi outou i te mea ta vetahi ê e rave ra, ia turai to outou mafatu ia outou ia faaineine ia outou no te apiti ma te haamarirau ore i te ohipa rahi ta to tatou Atua here e aratai ra na roto i te arai o Iesu Mesia i to tatou nei tau!

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono