Eaha te nehenehe e ravehia no nia i te toaruaruraa?
NAFEA te hoê taata e nehenehe ai e aro i te toaruaruraa? O te uiraa teie i uihia i tau tiaau ratere o te haere tamau e hiˈo i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova. E nehenehe ta ratou mau pahonoraa e tauturu mai ia tatou ia faahohonu i te mau tumu o te toaruaruraa e te mau ravea no teie huru tupuraa o te nehenehe e roohia i nia i te mau Kerisetiano atoa.
E titauhia hau atu â i te faahohonu-noa-raa no te faaruru i te toaruaruraa, i roto râ i te mau tapao o te fifi, te vai ra te anaanatae ore i te pure aore ra i te haapiiraa taitahi, te mairi-pinepine-raa i te mau putuputuraa, te oreraa o te hinaaro tae, e tae noa ˈtu te huru toetoe i nia i te mau hoa Kerisetiano. Hoê râ o te mau tapao papu roa ˈˈe, o te toparaa ïa o te itoito i roto i te pororaa. E hiˈopoa anaˈe i te mau tapao o te fifi e e feruri anaˈe i te tahi mau ravea.
Te toaruaruraa i roto i ta tatou ohipa pororaa
Ua ite maite Iesu Mesia i te mau fifi i taaihia e te faaueraa e faariro i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 28:19, 20) Ua tono oia i ta ˈna mau pǐpǐ “mai te mamoe i rotopu i te mau luko ra,” a ite maitai ai e e hopoi mai ta ratou ohipa pororaa i te hamani-ino-raa i nia ia ratou. (Mataio 10:16-23) E ere râ te reira i te tumu ia toaruaru ratou. Oia mau, mea pinepine te mau tavini a te Atua tei turui i nia ia Iehova na roto i te pure, i te haapuaihia e te hamani-ino-raa.—Ohipa 4:29-31; 5:41, 42.
Noa ˈtu e aita te mau pǐpǐ a te Mesia i roohia i te hamani-ino-raa uˈana, aita ratou i farii-maitai-hia i te mau taime atoa. (Mataio 10:11-15) Oia atoa, aita te ohipa pororaa a te mau Ite no Iehova e rave-ohie-hia ra i te mau taime atoa i teie mahana.a No te taata e rave rahi, te tiaturiraa i te Atua, e ohipa ïa na ratou iho aita ratou e hinaaro ra ia tauaparauhia. Aita roa ˈtu te tahi atu â e hinaaro ra e tâuˈa i te hoê haapaoraa ta ratou e manaˈo ino ra. Ma te feaa ore, e nehenehe te tâuˈa ore, te manuïa ore, aore ra te tahi atu â mau fifi e riro ei mau faatoaruaruraa puai mau. Nafea teie mau haafifiraa e nehenehe ai e faaruruhia?
Te noaaraa mai te faahopearaa maitai aˈe
Ua taai-rii-hia te oaoa e itea mai i roto i ta tatou taviniraa i te mau faahopearaa e noaahia mai. Nafea ïa ta tatou taviniraa e manuïa aˈe ai? Oia, e mau “ravaai taata” tatou. (Mareko 1:16-18) E haere na te feia ravaai no Iseraela i tahito ra e ravaai ia po i te taime e noaa rahi roa ˈˈe ai te iˈa ia ratou. E tia atoa ia tatou ia hiˈopoa i ta tatou tabula fenua e ia haere e “ravaai” i te taime e faaea ˈi te rahiraa o te taata i te fare e e farii ohie aˈe ai ratou i ta tatou poroi. Peneiaˈe i te ahiahi, i te hopea hebedoma, aore ra i te tahi atu â taime. Ia au i te hoê tiaau ratere, mea maitai te reira i te mau vahi e rave ai te taata i te ohipa i te mahana taatoa. Te tapao ra oia e e mau faahopearaa maitai roa to te pororaa i te ahiahi. E raea atoa te taata e rave rahi ia tatou maoti te pororaa na roto i te niuniu paraparau aore ra ma te faanaho-ore-hia.
E faahopearaa maitai to te faaoromairaa i roto i te taviniraa. I Europa Hitia o te râ e i te tahi mau fenua no Afirika, te haere maitai ra te ohipa pororaa a te Basileia i mua, e ua faatupu te reira i te mau maraaraa faahiahia. Oia atoa, ua haamauhia te mau amuiraa e rave rahi i te mau vahi i manaˈo-noa-hia na e mea hotu ore aore ra i roto i te mau tuhaa fenua e poro-pinepine-roa-hia ra. Eaha râ mai te peu e aita ta outou tuhaa fenua e faatupu ra i teie mau faahopearaa?
Te atuaturaa i te hoê huru feruriraa maitai
E tauturu te haamanaˈo-maite-raa i te mau fa i haamauhia e Iesu eiaha tatou ia toaruaru i mua i te anaanatae ore o te taata i roto i te taviniraa. Ua hinaaro te Mesia ia maimi ta ˈna mau pǐpǐ i te feia e au, eiaha râ ia faatupu i te tauiraa o te feia rahi. Mea pinepine to ˈna haamatararaa e eita te rahiraa e farii i te parau apî maitai, mai te rahiraa o to Iseraela i ore i faaroo i te mau peropheta i tahito ra.—Ezekiela 9:4; Mataio 10:11-15; Mareko 4:14-20.
E fariihia te “evanelia o te basileia” ma te aau mehara e te mau taata “i ite maite i to ratou veve i te pae varua.” (Mataio 5:3, MN; 24:14) Te hinaaro nei ratou e tavini i te Atua ia au i ta ˈna e faataa. No reira, ua taaihia te mau faahopearaa o ta tatou ohipa hau aˈe i te huru o te mafatu o te taata i to tatou aravihi i te vauvau i te poroi. Parau mau, mea titauhia ia tutava tatou i te faariro i te parau apî maitai ei mea anaanatae mau. E au râ te mau faahopearaa i te Atua, ua parau hoi Iesu e: “E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna.”—Ioane 6:44.
E faaite maite ta tatou ohipa pororaa i te iˈoa o Iehova. E faaroo anei te taata aore ra eita, e tauturu ta tatou ohipa pororaa e ia raa te iˈoa moˈa o Iehova. Hau atu â, maoti ta tatou ohipa pororaa, e haapapu tatou e e pǐpǐ tatou na te Mesia, e tei ia tatou te haamaitairaa e apiti i roto i te ohipa faufaa roa ˈˈe e ravehia ra i teie mahana.—Mataio 6:9; Ioane 15:8.
Toaruaruraa e taairaa
E nehenehe te tahi mau taairaa, i roto anei i te utuafare aore ra i te amuiraa, e faatoaruaru. Ei hiˈoraa, te vai ra te manaˈo hohonu e aita tatou e taahia ra. E nehenehe atoa te mau hapa rii a te mau hoa faaroo e faatoaruaru ia tatou. I ǒ nei â, e nehenehe te mau Papai e tauturu rahi mai ia tatou.
E utuafare pae varua rahi “te hui taeae” na te ao atoa nei. (Petero 1, 2:17) E nehenehe râ te manaˈo hohonu e tei roto tatou i te hoê nunaa tahoê e paruparuhia ia tupu mai te mau fifi no te mau tatamaˈiraa. Papu maitai, aita te mau Kerisetiano no te senekele matamua i paruruhia i teie huru fifi, inaha ua faahaamanaˈo tamau noa te aposetolo Paulo ia ratou ia ora amui ratou ma te tahoê. Ei hiˈoraa, ua aˈo oia i na vahine Kerisetiano e piti—o Euodia e o Sunetuhe—ia faaafaro i to raua peapea.—Korinetia 1, 1:10; Ephesia 4:1-3; Philipi 4:2, 3.
Mai te peu e o te reira te fifi, nafea tatou e nehenehe ai e faaoraora faahou i te here haavare ore no to tatou mau taeae e tuahine? Na roto i te haamanaˈoraa e ua pohe te Mesia no ratou e ua faaohipa ratou, mai ia tatou atoa, i te faaroo i ta ˈna tusia taraehara. E nehenehe atoa tatou e haamanaˈo e ua ineine noa to tatou mau taeae e rave rahi i te pee ia Iesu Mesia na roto i te haafifiraa i to ratou ora no tatou.
Tau matahiti aˈenei, i Paris, i Farani, aita te hoê Ite apî i haamarirau i te haru i te hoê afata e paura to roto tei tuuhia i roto mai i te hoê Piha no te Basileia. Ua horo oia i raro tau tahua hou a taora ˈtu ai i te reira i roto i te hoê pape pihaa i reira te paainaraa. I to ˈna uiraahia eaha tei turai ia ˈna ia haafifi i to ˈna ora mai teie, ua pahono oia e: “Ua feruri aˈera vau e te fifihia ra to matou ora. No reira vau i manaˈo ai e mea au aˈe ia pohe au o vau anaˈe eiaha râ te taatoaraa.”b E haamaitairaa mau te fanaˈoraa i te mau hoa mai teie o te ineine i te pee maite i te hiˈoraa o Iesu!
Hau atu â, e nehenehe tatou e feruri hohonu i nia i te manaˈo rave amui i te ohipa e vai ra i roto i te mau Ite no Iehova i roto i te mau aua haavîraa i te tau o te Piti o te Tamaˈi Rahi.c E huru fatata mai aˈe ia tatou, ua tapea to tatou mau taeae e tuahine i Malawi ma te hoê â haapao-maitai-raa i to ratou taiva ore ei Kerisetiano mau. Eita anei te manaˈoraa e e na reira atoa to tatou mau taeae o ta tatou iho amuiraa i roto i te mau huru tupuraa ino, e turai ia tatou ia tapoi aore ra eiaha aˈe ia faarahi i te mau fifi no te mau mahana atoa? Mai te peu e e faahotu tatou i te huru feruriraa o te Mesia, e riro to tatou mau taairaa i te mau mahana atoa e to tatou mau hoa haamoriraa ei faahaumǎrûraa, eiaha râ ei faatoaruaruraa.
Mau manaˈo hohonu o te faatoaruaru
“Ia faaroaroahia te taoˈa tiaihia ra e fatimauu te aau; ia tupu râ te mea hinaarohia ra, e au ïa i te raau ora.” (Maseli 13:12) I te hiˈoraa o te tahi mau tavini a Iehova, aita te hopea o teie faanahoraa o te mau mea e tae oioi maira. Te manaˈo ra te mau Kerisetiano e mea “ino e te fifi ia faaoromai” te anotau ta tatou e ora nei, mai ta te feia e ore e tiaturi e manaˈo atoa ra.—Timoteo 2, 3:1-5, MN.
Ma te taa ê râ i te feia e ore e tiaturi, e tia i te mau Kerisetiano ia oaoa i te iteraa i teie mau huru tupuraa teimaha mai te “tapao” o to Iesu vairaa mai, o te faaite ïa e fatata roa te Basileia o te Atua i te haamou i teie faanahoraa o te mau mea. (Mataio 24:3-14) Noa ˈtu e e ino roa ˈtu â te huru tupuraa—e na reira iho â i roto i te “ati rahi”—e tumu teie mau ohipa e oaoa ˈi tatou no te mea te faaara mai ra ïa e te tae maira te ao apî a te Atua.—Mataio 24:21; Petero 2, 3:13.
Ia faataime to ˈna feruriraa i te faaôraa mai te Basileia i roto i te mau ohipa o teie tau, e nehenehe te hoê Kerisetiano e horoa hau atu e hau atu â i te taime no te titauraa i te mau mea materia. Ia vaiiho noa ˈtu oia i taua mau mea ra mai te ohipa imiraa e te faaanaanataeraa ia rave taatoa i to ˈna taime e to ˈna itoito, mea fifi no ˈna ia rave faahope roa i ta ˈna mau hopoia Bibilia ma te tano. (Mataio 6:24, 33, 34) E faatupu taua huru feruriraa ra i te inoino e i te toaruaru atoa ïa. Ua parau te hoê tiaau ratere e: “Mea maamaa te tamataraa i te haamau i te hoê huru oraraa e au rii noa i to te faanahoraa apî i roto i teie faanahoraa o te mau mea.”
E piti o te mau ravea maitai roa ˈˈe
Ua oti anaˈe i te faataahia te fifi mau, nafea te hoê taata e ite ai i te hoê ravea maitai? O te haapiiraa taitahi te hoê o te mau ravea maitai roa ˈˈe e vai ra. No te aha? “E faahaamanaˈo te reira no te aha e tia ˈi ia tatou ia rave i ta tatou e rave ra,” ta te hoê â ïa tiaau ratere e tapao ra. Te faataa atoa ra te tahi atu â e: “E riro mai te pororaa no te mea noa e mea titauhia ei mea teimaha ia maoro rii.” Area te hoê haapiiraa taitahi maitai ra, e tauturu mai ïa ia taa maitai ia tatou ta tatou hopoia a piri noa ˈtu ai tatou i te hopea. Ia au i te hoê â huru hiˈoraa, te faahaamanaˈo tamau maira te mau Papai ia tatou e mea titauhia ia tamaa maitai i te pae varua no te oaoa mau i te raveraa i te hinaaro o te Atua.—Salamo 1:1-3; 19:7-10; 119:1, 2.
E nehenehe te mau matahiapo e tauturu ia vetahi ê ia faaruru i te toaruaru na roto i te raveraa i te mau tere o te tiai mamoe o te faaitoito. I roto i teie mau farereiraa i to ratou iho nohoraa, e nehenehe te mau matahiapo e faaite e e au-roa-hia tatou pauroa e e parahiraa faufaa to tatou i roto i te nunaa o Iehova. (Korinetia 1, 12:20-26) Ma te faahiti i te mau hoa Kerisetiano, ua parau te hoê matahiapo e: “No te haafaufaa ia ratou, e faahaamanaˈo vau ia ratou i ta ratou i rave i mutaa iho. E haamatara vau e mea faufaa ratou na Iehova e ua horoahia te toto o ta ˈna Tamaiti no ratou. E farii-noa-hia iho â teie haaferuriraa. Ua paturu-anaˈe-hia te reira e te mau irava Bibilia papu maitai, e nehenehe atura tei toaruaru na e haamau i te mau fa apî, mai te pureraa e te utuafare e te haapiiraa e te taioraa Bibilia.”—Hebera 6:10.
I roto i te mau tere o te tiai mamoe, e tia i te mau matahiapo ia ara eiaha ia manaˈohia e eita roa ˈtu te Atua e nehenehe e faaoaoahia. Maoti râ, e nehenehe te mau matahiapo e tauturu i te mau hoa haamoriraa i toaruaru ia hiˈo e mea mâmâ te hopoia a te mau pǐpǐ a Iesu. E tumu ïa ta tatou taviniraa Kerisetiano no te oaoa.—Mataio 11:28-30.
Te upootiaraa i nia i te toaruaruraa
Noa ˈtu eaha te tumu, e tia ia arohia te fifi o te toaruaruraa. A haamanaˈo na râ e e ere o tatou anaˈe teie e aro nei. Mai te peu e te toaruaru ra tatou, e farii anaˈe i te tauturu a to tatou mau hoa Kerisetiano, a te mau matahiapo iho â râ. Ia na reira tatou, e iti mai paha to tatou mau manaˈo hohonu toaruaru.
Hau atu â, e hinaaro tatou e fariu i nia i te Atua ia tauturu mai oia i te faaruru i te toaruaruraa. Ia turui tatou i nia ia Iehova na roto i te pure, e tauturu mai oia ia tatou ia upootia roa i nia i te toaruaruraa. (Salamo 55:22; Philipi 4:6, 7) Noa ˈtu râ, ei nunaa no ˈna, e nehenehe tatou e pee atoa i te mau manaˈo hohonu o te papai salamo tei himene e: “E ao to te mau taata i ite i te reo oaoa ra! e hahaere â ratou, e Iehova, i te maramarama o to mata ra. Te oaoa ra ratou i to iˈoa e mure noa ˈtu te mahana, e ua teitei ratou i te parau-tia na oe ra. O oe hoi te hanahana o to ratou puai; e na te here na oe ra i teitei ai to matou tara.”—Salamo 89:15-17.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te tumu parau “Le porte à porte—une véritable gageure” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atete 1981.
b A hiˈo i te mau api 22 e 23 i roto i te A ara mai na! o te 8 no Atopa 1985 neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
c A hiˈo i te mau tumu parau “J’ai survécu à la ‘marche de la mort’” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Novema 1980 e “Te mau-papu-raa i Helemani nazi” i roto i te A ara mai na! o te 8 no Tenuare 1986.
[Hohoˈa i te api 31]
Ia rave te mau matahiapo î i te here i te mau tere o te tiai mamoe o te faaitoito, e nehenehe te mau Kerisetiano e tauturuhia ia faaruru i te toaruaruraa